Feriga este prima planta cormofita care are:radacina,tulpina,frunza.

Feriga comuna-este raspandita in paduri,la umbra copacilor,dar mai ales de-a lungul apelor de munte. In pamant are un rizom cu numerosi solzi de culoare bruna.de pe rizom se desprind numeroase firisoare rezistentecare sunt radacinile adventive si in fiecare an cate un buchet de frunze.o frunza este formta dintr-o traca,un petiol lung si un limb divizat de forma unei pene.cand sunt tinere,frunzele au varful rasucit in forma de spirala.suprafata mare a limbului ajuta planta sa capteze putina lumina care patrunde prin frunzisul copacilor. Inmultirea este asexuata prin spori si sexuata prin celula-ou.Vara pe dosul frunzelor se vad niste umflaturi numite sori,in care sun grupati mai multi sporangi cu spori.Spori maturi sunt eliberati si dusi de vant. daca vor gasi un sol umed si afanat,ei vor da nastere unei plantute verzi ,de forma unei inimioare,numita protal.ea ne aminteste de o alga verde pluricelulara.protalul traieste independent datorita rizoizilor cu care absoarbe apa si sarurile min. Pe protal se formeaza organe cu celule sexuate barbatesti(care au flageli)si organe cu celule femeiesti.in urma fecundatiei va rezulta celula-ou din care se va forma noua planta,iar protalul va muri. Ciclul de viata la ferigi se deosebeste de cel de la muschi prin fptul ca cele doua generatii(sexuata si asexuata)sunt independente.de asemenea,generatia sexuata(protalul)este de scurta durata si mai redusa fata de cea asexuata(feriga insasi).Alte ferigi sunt:coadacalului,pedicuta,strutisorul etc. Importanta ferigilor: -unele ferigi sunt folosite ca si plante medicinale(din rizom se obtine un medicamen impotriva viermilor intestilai(vermifug) -ceaiul de coada-calului ajuta la eliminarea surpulsului de apa din organism. -resturile de la ferigile care au trait mai de mult au format cei ami buni carbuni ce se gasesc in multe zone carbonifere de pe glob.

Muchii, (Subregnul Bryophita) sau briofitele, cum sunt denumii n literatura tiinific, cuprind aproximativ 25.000 de specii de plante. Ei sunt rspndii pe tot globul, ncepnd cu zonele calde i ploiose tot timpul anului, cum este zona ecuatorial i sfrind cu zonele caracterizate prin temperaturi extrem de sczute, cum sunt zonele polare. n toate zonele climatice ei prefer biotopurile umede.Muchii au corpul vegetativ lipsit de vase conductoare adevrate, numit tal cormoid .Organele de reproducere sexuat, anteridia i arhegonul, sunt pluricelulare, iar ciclul vital este haplodiplofazic.Muchii au corp alctuit din dou generaii subordonate:gametofitul dominant (muchiul propriu zis) i sporofitul marunt.Muchii inferiori mai pastreaz multe caractere specifice algelor. Corpul vegetativ, este un tal lamelar care se fixeaz n sol cu ajutorul rizoizilor monocelulari. Superioritatea fa de alge o dovedete prezena epidermei la suprafaa talului, a esuturilor parenchimatice, cu rol asimilator i de depozitare. Din muchii inferiori face parte Fierea pmntului (Marchantia polymorpha) care traiete n locurile permanent umede, lng izvoare i fntani.Muchii superiori au corpul vegetativ - un tal cormoid, format din tulpini, frunzulie i rizoizi pluricelulari, care sunt analoage cu organele vegetative ale plantelor vasculare. Exemplu este Muchiul de pmnt (Politrichum commune).Inmultirea muschilor se face asexuat prin spori si sexuat prin celula ou sau zigot.Importana muchilorMuschii sporesc ptura de humus de pe stnci;Protejeaz solul mpotriva eroziunii;Turba, care se formeaz n locurile mltinoase din resturile parial descompuse ale muchiului de turb (Sphagnum), este utilizat ca ngrmnt organic, combustibil, material izolant.

Gimnospermele sint plante lemnoase-arbori sau arbusti-care au semintele neinchise in fruct.Gimnospermele sint raspindite in zonele reci ale globului, formind paduri, si in regiunile inalte, de deal si de munte. Dintre gimnosperme, cele mai frecvente sint coniferele, numite astfel pentru ca florile lor sint in forma de con. Grupa coniferelor include;molidul, bradul, pinul, zada, tisa, tuia, jneapanul etc. In tulpina, in scoarta si in Frunze coniferele prezinta niste canale pline cu rasina. Aceste canale se deschid in exterior, astfel ca rasina astupa ranile aparute si protejaza copacul de frig si daunatori.Coniferele se fixeaza in pamint prin radacini lemnoase si puternic ramnificate in stratul superficial al solului. La majoritatea coniferelor, radacinile se asociaza cu filamente de ciuperci (formind micorize). Acestea maresc capacitatea arborilor de a absorbi apa cu sarurile minerale din sol. Tulpinile arborilor de conifere sint drepte si inalte de 30-40m(la brad, molid, pin), iar jneapanul, care e un arbust, are tulpina tiritoare.Frunzele coniferelor (numite popular cetina) sint aciculare(in forma de ac), acoperite cu un strat de ceara. Acesta impiedica transpiratia abundenta, permitind astfel adaptarea la conditii de clima rece. In acaste conditii, frunzele persista pe planta mai multi ani, schimbindu-se pe rand, o data la 2-5 ani.La pin conurile masculine si cele feminine sint situate pe aceeasi planta, dar pe ramuri diferite. Fiecare con este alcatuit dintr-un ax si solzi dispusi in spirala. La conurile masculine, pe fata inferioraa solzilor se gasesc 2 saci polinici cu polen, de aceea fiecare solz este considerat o stamina. Aceste conuri au la baza 2 frunzulite protectoare, numite bractee.Conurile feminine prezinta pe fiecare solz cite doua ovule descoperite, iar la baza-cite o bractee.Polenizarea se realizeaza cu ajutorul vintului.Graunciorul de polen ajuns la ovul germineaza, formind un tub polinic dupa o perioada mai indelungata, de circa 12 ani. In urma fecundatiei,din ovule se dezvolta seminse.Lemnul gimnospermelor este folosit ca materie prima in constructii, la fabricarea chibritelor, mobilei, instrumentelor musicale.Din conifere se obiin diverse materiale si substante chimice:viscoza, spirt, celuloza.Din scoarta se extrage tanin, folosit in tabacarie, din rasinaterebentina.Gimnospermele sint folosite si ca plante decorative.Dintre toate coniferele, cel mai rezistent la conitii nefavorabile de sol si de clima este pinul. El se fixeaza puternic de sol prin radacini lungi, care patrund la adincimi considerabile.Cetina coniferilor poate fi utilizata pentru bai si inhalatii in tratarea racelilor. Poti sa faci o rezerva de cetina din pomul de Craciun, dupa ce l-ai folosit.Padurile de conifere produc o cantitate mare de oxigen si secreta substante care distrug bacteriile patogene. De aceea este bine ca sanatoriile si casele de odihna sa fie construite in preajma padurilor de conifere.

Un animal este un organism (fiin vie) pluricelular, heterotrof, deci carenu i poate produce el nsui substanele organice necesare hrnirii (cum fac plantele, algele i bacteriile albastre verzi prin fotosintez), fiind nevoit s foloseasc substane organice gata preparate luate din mediu. Majoritatea folosesc oxigenul pentru respiraie. Exist i unele animale care triesc n medii fr oxigen. Acestea respir anaerob.Organismele care au fost ncadrate n Regnul Animalia au fost introduse n uniti sistematice din ce n ce mai mici n funcie de legturile lor filogenetice. Referitor la aceaste submpriri exist mai multe preri, care sunt prezentate n subcapitolul Clasificarea Regnului Animalia.tiina care se ocup cu studiul animalelor se numete zoologie. Animalele au mai multe trsturi ce le difereniaz de alte vieuitoare. Animalele sunt organisme eucariote i pluricelulare[2], ce le separ de bacterii i de majoritatea protistelor. Ele au o hrnire heterotrof,[3] de obicei, digernd hrana ntr-un tub digestiv, ce le separ de plante i alge Ele se difereniaz de plante, alge i fungi prin lipsa pereilor celulari rigizi.[4] Majoritatea animalelor sunt mobile,[5] (exceptnd anumite stadii de dezvoltare, coralii, bureii de mare). Toate animalele sunt compuse din celule eucariote, nconjurate de o membran pericelular specific, compus din colagen i glicoproteide elastice. Acestea se pot calcifica, pentru a forma oase sau cochilii. n timpul dezvoltrii ele formeaz o structur de baz flexibil pe care celulele se pot reorganiza, fcnd posibil crearea structurilor complexe. n contrast, alte organisme multicelulare, ca plantele i fungii, au celulele fixate din cauza pereilor celulari, dezvoltndu-se prin cretere progresiv. Majoritatea animalelor folosesc indirect energia solar. Plantele folosesc direct aceast energie pentru a transforma razele soarelui nzaharide simple n procesul numit fotosintez. ncepnd cu moleculele de dioxid de carbon (CO2) i ap (H2O), fotosinteza transform energia solar Zigotul ncepe s se divid. Va rezulta un conglomerat de celule cu aspect sferic numit morul. Celulele continu s se divid i se dispun ntr-un singur strat, formnd o sfer delimitat la exterior de un singur strat de celule, numit blastoderm. Acesta delimiteaz n interior o cavitate central numit blastocel plin cu lichid. Celulele se divid n continuare i la unul din polii blastulei ptrund n interiorul cavitii. Rezult o structur cu dou straturi de celule, unul extern numit ectoderm i unul intern, numit endoderm. Endodermul delimiteaz o cavitate intern arhenteronul (intestinul primitiv). Cavitatea arhentronul, prezint o singur deschidere numit blastopor. Aceast structur nou poart numele de gastrul Toate animalele se reproduc sexuat. Ele au organe reproductoare specializate ce, prin meioz, produc spermatozoizi sau ovule. Acestea se unsesc n procesul numit fecundaie pentru a forma zigotul (sau celula-ou), din care se va dezvolta un organism nou. Unele animale sunt capabile i de reproducere asexuat. Acest lucru poate avea loc prin parthenogenez, proces prin care se formeaz ou fertile fr fecundaie (mperechere), sau, n unele cazuri, prin fragmentare, ca de exemplu la spongieri. O alt modalitate de nmulire asexuat este nmugurirea ntlnit tot la animalele inferioare (spongieri, hidr).

Ciupercile (REGNUL FUNGI) constituie un grup aparte, diferit de plante deoarece, spre deosebire de acestea din urma, el nu contine clorofila. Se hranesc cu organisme vii sau moarte, exact ca animalele. Nu au nici radacina, nici tulpina, nici frunze si nici flori si se reproduc intr-un mod specific. Exista peste 100.000 de specii de ciuperci. Ciupercile sunt organisme eucariote, unicelulare sau pluricelulare, microscopice sau macroscopice. Corpul este alcatuit din celule multinucleate, numite hife, care formeaza un miceliu. De asemenea, ele prezinta un perete celular de natura chitinoasa, sau (rar) celuzoica, in citoplasma existand glicogen si picaturi de ulei. Ciupercile nu au clorofila, din aceasta rezultand o nutritie heterotrofa, fie saprofita, fie parazita. Deoarece ciupercile nu au clorofila in componenta lor, ele nu isi pot produce propria hrana. Din aceasta cauza ele se hranesc cu ceea ce se numeste hrana organica, adica hrana ce a fost preparata in prealabil de o planta sau un animal viu. Ciupercile folosesc enzime pentru a transforma hrana intr-un lichid. Nutrientii lichizi sunt apoi absorbiti in ciuperca si folositi pentru a furniza energie. Cipercile saprofite sunt cele care traiesc peplante si animale moarte. Ciupercile parazite sunt cele care se hranesc folosind plante sau animale vii, ca Plasmopara viticola, care ataca via. Multe ciuperci au un rol benefic in natura. Pentru a se dezvolta, ele absorb substantele nutritive din frunzele moarte si resturile lemnoase adunate pe sol; astfel, ele contribuie la descompunerea si dezagregarea acestor elemente vegetale care, fara actiunea ciupercilor, ar acoperi rapid padurile. Alte specii (hribi, amanite sau vinecioare) formeaza micorize, pe radacinile arborilor din paduri (p... Ciupercile sunt organisme cu o capacitate foarte mare de nmulire, care se realizeaz vegetativ, asexuati sexuat. nmulirea vegetativ se realizeaz prin poriuni de miceliu, nmugurire, scleroi i clamidospori. O poriune de miceliu regenereaz n condiii prielnice i continu procesele de cretere i dezvoltare ale ciupercii. De asemenea, nmulirea vegetativ se poate realiza prin nmugurirea (blastospori) celulei fungice. Clamidosporul este constituit dintr-o poriune de miceliu care se nconjoar cu o membrangroas i care reproduce ntregul organism, n condiii favorabile. Sclerotul este o formaiune structuralalctuit din hife miceliene mpletite strns la exterior (paraplectenchim) i mai puin dens la interior (prosoplectenchim). nmulirea asexuat se realizeaz prin spori asexuai sp GIMNOSPERME Cuprinde plante evoluate, lemnoase sau ierboase, anuale i perene, adaptate att n mediulterestru unde predomin ct i n mediu mltinos i acvatic.Majoritatea sunt plante verzi, autotrofe, puine specii sunt saprofite (unele orhidee) sau parazite ( cuscuta,Orobanche, Lathraea).Caractere generaleAparatul vegeativ este un corm (rdcin, tulpina, frunza).Rdcinardcinile angiospermelor pot fi rmuroase, pivotante sau fasciculate.Ele au rol defixare, nutriie i depozitate a substanelor de rezerv (n funcie de acest lucru ele pot suferi modificriadaptative).Tulpina- la angiosperme, tulpinile pot fi ramificate monopodial sau simpodial.Ele pot cretesuprateran (la majoritatea ) sau

n energie chimic stocat n legturile glucozei (C6H12O6) i elibereaz oxigen (O2). Aceste zaharuri sunt folosite de plante la cretere. Cnd animalele mnnc aceste plante (sau mnnc alte animale ce au mncat plante), zaharurile produse de plant sunt folosite de animal. Ele sunt folosite direct de ctre animal pentru a crete sau, sunt descompuse, elibernd energie, necesar pentru diferitele procese ale acestuia.

subteran ( rizomi, bulbi, tuberculi).Principalul rol al tulpinii este desusinere precum i de conducere a substanelor nutritive.Tulpina mai poate ndeplini i alte roluri: de asimilaie - cnd sunt verzi - de ex.laGenista, Ruscus. de depozitare a substanelor de rezerv (la gulie)Lemnul este format, la majoritatea din vase lungi numite trahee.In tulpinile perene se gsesc iformaiuni secundare care determin creterea lor n grosime.Frunzele- au forme i mrimi diferite, putnd fi simple sau compuse, ntregi sau divizate,situate altern sau opus, cu nervaiune reticulat, paralel, arcuat. Si ele pot suferi modificriadaptative.Inmulireaorganul caracteristic de reproducere al angiosperemelor este floarea, care a luatnatere din floarea gimnospermelor strvechi.Elemetele de reproducereAndroceuleste alctuit din stamine libere sau din una, dou, trei sau mai multe mnunchiuri(nomadelf, diadelf, poliadelf), de stamine unite prin filamentele lor.Staminele pot fi distribuite pe unciclu, pe dou sau pe mai multe cicluri.O stamin este alctuit dintr-un filament care are n vrf o anter, care are 4 saci polinici. (4microsporangi). In urma diviziunii meiotice a esutului sporogen din antere, iau natere gruncioarelede polen (microsporul) nvelit de 2 membrane (exina i intina). In interiorul grunciorului de polen seafl o celul vegetativ (microprotalul) i o celul mic, generativ (anteridial) ce reprezint generaiagametofitic foarte redus.Ginecelulrespectiv pistilul,a rezultat dintr-o carpel sau din unirea mai multor carpele sudate,alctuind ovarul.Ovarul se prelungete cu un stil, terminat la vrf cu un stigmat.In floare, gineceulpoate ocupa o poziie superioar, semiinferioar sau inferioar. In interior acesta adpostete mai multeovule, prinse de peretele su (placentaie ) n moduri diferite : placentaie parietal (pe pereteleovarului), axilar (pe axul ovarului) i central (pe o mas globular sau n centrul ovarului).Lamajoritatea angiosperemelor, ovarul este acoperit cu 2 integumente, care las o deschidere micropilar.Sub integument se afl nucela (macrosporange). Dintr-o celul a nucelei situat sub micropil, prinmeioz ia natere macrosporul care n urma germinrii formeaz sacul embrionar ( macroprotalul) careare 8 nuclei din care rezult 7 celule :3spre micropil - dintre care una central -oosfera- nconjurat de 2 sinergide3 antipode - la polul opusnucleul secundar al sacului embrionar, rezultat din unirea a doi nuclei deci este 2nDeci sacul embrionar prin coninutul su reprezint generaia gametofitic femeiasc, multredus, inclus n nucel (macrosporange)Polenizarea se poate realiza direct sau indirect, prin intermediul vntului ( anemofil), i prinintermediul insectelor (entomofil).Fecundarea: un gruncior de polen ajunge pe stigmat unde germineaz, formnd un tub polinic,n vrful cruia nainteaz celula vegetativ, urmat de celula generatoare, care prin unire d natere ladoi gamei numite spermatii.Tubul polinic strbate esutul stigmatului, stilul, micropilul ovulului,esutul nucelar, pn ajunge n sacul embrionar.Celula vegetativ dispare, iar cei doi nuclei spermaticise comport n felul urmtor : o spermatie se unete cu oosfera i rezult zigotul 2n, care

va deveniembrion cu 1 sau 2 cotiledaone iar cel de-al doilea nucleu spermatic se unete cu nucleul secundar alsacului embrionar (2n) i rezult zigotul accesoriu (3n) din care, prin diviziuni succesive va rezultaendospermul secundar, bogat n substane nutritive.Deci, la angiospereme ntlnim fecundaia dubl. Dup fecundare, din ovulul fecundat rezultsmna, iar din peretele ovarului, fructul. Fructul poate fi crnos (bac, drup, poam) sau uscat(cariops, achen, samar, pstaie, silcv, capsul). Prin germinarea seminei se formeaz o nou plant.Gametofitul mascul=gruncior de polen cu 2 celule: una vegetativ i una generatoare a 2spermatii. Gametofitul femel ncepe cu macrosporul care formeaz sacul embrionar cu cei 8 nuclei