Universitatea Libera Internationala din Moldova

Catedra Medicina Preventiva si ecologie Disciplina: Biodiversitate

Referat
la

Tema: Ecosistemele silvice

A efectuat studenta an -2- zi

Specialitatea Ecologie Rosca Mariana
A verificat: Zagorneanu Eudochia Chisinau 2012

Padurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de diverse, asezate in mai multe straturi, ca si fauna si flora pe care o gazduiesc. Putem descoperii mai multe biomuri forestiere si anume: paduri din zona temperata cu foi caduce, paduri taiga, padurile cu frunze persistente de tip mediteranean si paduri dense ecuatoriale care sunt cel mai bine reprezentate in bazinul amazonian, in Africa tropicala, in Indonezia si in Malaezia. Vegetatia este foarte bogata: peste 2000 specii de arbori si 4-5 etaje de vegetatie. Fauna este extrem de bogata si specializata. In zona calda se intalnesc padurea ecuatoriala si padurile musonice.

Padurile Tropicale

Harta padurilor tropicale.

 Padurile tropicale sunt printre cele mai vechi si bogate medii naturale ale lumii. Desi acopera numai 6% din suprafata Pamantului, padurile tropicale adapostesc peste jumatate din speciile de plante si animale. Padurile tropicale consta in principal din arbori cu frunze late, dar perene, care cresc tot timpul anului si au inele de crestere. Ele prospera in locuri cu temperatura medie de 25-300C si cu precipitatii de 4000-6000 mm anual. Aceste paduri sunt atat de bogate in specii de plante incat s-a estimat ca pe fiecare 100.000 km2 de padure tropicala se gasesc peste 750 de arbori si 1500 specii de plante cu flori.

Padurile acopera numai circa 5% din suprafata Australiei, fata de 10% cat erau la sosirea primilor europeni in 1788. Ele se afla pe coastele continentului, unde precipitatiile anuale depasasc 800 mm. Padurile tropicale cresc in regiunile in care cantitatea de ploaie depaseste 1300 mm/an. Ele se caracterizeaza prin prezenta copacilor inalti, ale caror coroane se juxtapun alcatuind un fel de baldachin care nu permite patrunderea razelor solare si mentine umiditatea.

Jaguarul.

Mandrilul

Padurile de foioase

Padurile de foioase (cu frunze cazatoare) se gasesc in zona climei temperate umede (in partea centrala si vestica a Europei, in estul Americii de Nord, in Asia de Est), unde cad in toate anotimpurile precipitatii suficient de bogate pentru ca arborii sa creasca.

Vegetaie Arborii pdurilor de foioase sunt: salcia, teiul, castanul, aninul, acacia, sicomorul, plopul, magnolia, stejarul, fagul, mesteacnul, alunul, ararul, frasinul, etc. Toamna, cnd arborilor le cad frunzele, funcia lor de fotosintez nceteaz. Condiii ecologice climat rcoros, cu ierni nici prea severe nici prea lungi, cu veri scurte i moderate sub raport termic. anotimpurile de tranziie, respectiv primvara i toamna, caracterizate prin coup de frig, joac un rol capital. perioadele marcante de secet sunt inexistente precipitaiile sunt abundente (cca 500 mm/an) i repartizate uniform pe parcursul anului solurile sunt brune de pdure, mai mult sau mai puin levigate; n funcie de gradul de aciditate i de umiditate, ele corespund unor asociaii vegetale clar difereniate

Faun
n aceste pduri triesc: lupul, vulpea, cprioara, mistreul, jderul, veveria, pisica slbatic, sturzul, mierla, cucul, ciocnitoarea, sticletele.

Taiga

Taigaua, sau pdurea boreal, este unul din cele mai mari biomuri, ocupnd aproximativ 21 milioane de ha, adic aproximativ 16% din suprafaa terestr a Terrei. Este situat n nordul (i parial centrul) Europei, Asiei i al Americii de Nord, exact la sud de biomul tundrei. Anumite orae mari, aa cum ar fi Toronto i Quebec n Canada, Oslo n Norvegia, Stockholm n Suedia, Helsinki n Finlanda i Moscova n Rusia se afl la extremitatea de sudic a acestui biotop.

Biotopul
Biotopul este unul prielnic vara i neprielnic iarna. Astfel, temperatura medie vara este de 5-10 C, iar iarna este de - 20 C. Luminozitatea este medie. Cad multe precipitaii, dar sunt doar dou anotimpuri principale: iarna i vara. Iarna este foarte rece, cu destule precipitatii, ce cad sub form de nea. Vara este cald i umed, majoritatea precipitaiilor cznd vara. Solurile sunt relativ srace, iar vnturile sunt puternice.

Flora
Taigaua este o pdure aproape exclusiv de conifere, majoritatea florei fiind alctuit din brazi, pini, laricea i molizi. Totui, n extremitile sudice ale taigauei pot fi ntlnii i arbori foioi, precum plopul, mesteacnul i aninul. Alte specii de plante des ntlnite n taiga sunt muchii i lichenii

Fauna
Fauna este format din animale rezistente la aceste condiii climatice excesive: carnivore: rsul, lupii, vulturii, bufnia i mustelidele; erbivore: cerbul, elanul, iepurele polar, gsca, veveriele; omnivore: corbul, ursul. n taiga viaa animal este bogat, n cea nord-estic ntlnindu-se peste 300 de specii de psri. Sunt prezente mamiferele arboricole, multe cu blana preioas; reptilele i batracienii sunt extrem de rari. n stepe sunt comune roztoarele i erbivorele, diverse specii de antilope, cai slbatici i cmila cu doua cocoae; dintre psri se remarc dropia.

Pdurile de conifere (numite uneori pduri boreale) sunt zone de vegetaie n care predomin vegetaia arboricol (arbori i arbuti) i gimnospermic (brazi, pini). Ele sunt rspndite n zonele subarctice, temperate si subtropicale. Sunt specifice zonelor de mai sus de latitudinea de 55 n emisfera nordic i unilor muni din emisfera sudic. Se ntalnete in zonele reci precum nordul Asiei,din Scandinavia pan n Rusia, in nordul Chinei, pe lanul muntos Himalayan, in Georgia, pe munii Alpi si Pirinei.

Vegetaia Aici triesc foarte multe specii de plante. Vegetaia poart denumirea i de taiga. Arborii se clasific dup felul acelor lor. Exist dou feluri de pduri de conifere; boreale si montate(m-ii Stancoi si Himalaya) Cei mai reprezentative sunt molidul, pinul, bradul alb, zada, jneapnul (singurul arbust din pdurile de conifere), tuia (numit i arborele vieii), tisa, chiparosul, cedrul, cupresifolia si sequoia roie. n Europa i Asia, pdurile de conifere se numesc taiga. Coniferele sunt arbori nali, cu triunchiul drept, far ramificaii, cu frunze mici, aciculare, acoperite cu cear. Ele nu i pierd frunzele toamna, de la aceasta regul abtndu-se doar laricele. Coniferele au fibre rasinoase ce permit clatinarea si indoirea lor; astfel rezista vanturilor puternice.Ramurile lor sunt aplecate permiand zpezii sa cad pentru a nu le ngreuna. Aici apar i lichenii, precum Cladonia, Romalina si Xathoria.

Tisa europeana

Fauna Animalele din pdurile de conifere sunt n general mamifere. Unele dintre ele au blnuri preioase. Ursul este unul dintre acestea. Cel mai mare urs triete n America de Nord i se numete ursul Grizzly. Cerbul este un alt reprezentant a pdurilor de conifere i este la fel un mamifer. El i nate puii vii i i hrnete cu lapte. Cprioara nate numai un pui. Ali reprezentani sunt veveria,hermelina i samurul, de asemenea se gsesc i vulpi, jderi, arici, iepuri, ri, linci, castori si pume. Pasari: piigoi, ciocnitoare, matasar, grangur, coco de munte, iernuca, gaia de munte, bufnia, cucuveaua, huhurezul i forfecua. Insecte: furnici, fluturi, nari, gndacei i pianjeni.

Sfirsit