CONDITIILE ILUMINRII INTERIOARE

Orice om este posesorul unor capacitati latente, prin dezvoltarea crora poate obtine informatii privind lumea invizibil, cea a spiritelor. Aceast lume (invizibil) este la fel de real ca si lumea pe care o putem observa cu ochii nostrii fizici. ntrebarea este cum s ncepem dezvoltarea capacittilor latente aflate n noi, pentru a percepe acesta lume? Meditatia zilnic pe marginea urmtoarelor conditii ne va conduce la dezvoltarea capacitatilor n cauz. Nu este de ajuns doar s meditezi asupra acestor conditii, e nevoie si de strduint pentru a le realiza si aplica n viata de zi cu zi. n msura n care vom reusi s ni le nsusim si s trim n functie de ele, n aceeasi masur se vor dezvolta n noi aceste capacitti latente si se vor deschide n fata ochilor nostrii lumile mai nalte, spirituale. Conditiile sunt: 1. Respectul fat de orice fiint, fapt si situatie. S vedem -doar- binele n oricine si n orice, stiind c orice atitudine critic ne indeprteaz de scopul propus, asa cum respectul neconditionat ne apropie de acesta. Respectul acesta trebuie s stpaneasc gndurile noastre. Astfel se va deschide ochiul sufletului si vom fi capabili sa vedem lucruri pe care nainte nu le percepeam, nu le vedeam. Oamenii, semenii nostrii ne vor aprea ntr-o alt lumin dect pn atunci. Respectul si iubirea neconditionat sunt hrana necesar pentru a dobndi un suflet sntos, puternic si ofer posibilitatea dezvoltrii organelor de simt, a analizatorilor responsabili de clarvedere si clarauditie. 2. S ne strduim ncet-ncet s iesim de sub influenta evenimentelor si ntmplrilor din lumea nconjurtoare. S ncepem s avem o viat interioar din ce n ce mai activ. S nu ne detasm total de lumea exterioar, dar influentele exterioare s vin pe fondul unei puternice coordonari a vietii noastre interioare. S existe un echilibru n ceea ce priveste influentele exterioare asupra noastr. S ncercm s ne sustragem din calea unei influentri exterioare permanente si s ne pstrm echilibrul ntre aceste influente. 3. Pe lnga toate preocuprile, gndurile, problemele noastre, s ne rezervm n fiecare zi cteva minute pentru a rememora n fata ochilor sufletului, toate ntamplrile trite si toate informatiile pe care lumea exterioar ni le-a furnizat n decursul zilei. 4.S ne dirijm astfel cuvintele si actiunile noaste nct s nu ne amestecm, si s nu influentm pe nimeni mpotriva vointei sale. O lmurire, un sfat, o ndrumare sau recomandare putem da n cazul cnd ne este solicitat, dar s nu ncercm s ne impunem punctul nostru de vedere, s constrngem pe cineva, chiar dac avem convingerea c respectivul greseste. Nu este treaba noastr s judecm ceea ce face, spune sau crede cineva. Trebuie s nvtm s-l lsm n pace; are dreptul s gndeasc, s fac sau s spun orice pn n momentul n care -poate- va ajunge n contradictie cu altcineva. Si noi ne rezervm si ne arogm dreptul de a gndi, spune sau face tot ceea ce credem de cuviint, asa c aceeasi libertate trebuie s i-o acordm si altuia, iar dac trieste cu acest drept, noi nu -mai- suntem n msur s o comentm. Dac prerea noastr personal este c persoana respectiv greseste, i putem atrage atentia n mod discret, ntre patru ochi, dar n nici un caz s nu brfim cu altii pe marginea acestui subiect. Dac observm agresiuni manifestate asupra copiilor sau animalelor avem datoria s intervenim. Dac ni s-a ncredintat educatia cuiva, datoria noastr este s-i atragem atentia cu blndete asupra greselilor sale. n afara acestor situatii este mai bine s ne vedem de treburile noastre. 5.S ne strduim s creem n noi -n interiorul nostru- momente de pace si liniste interioar, iar n aceste momente s nvtm s deosebim esentialul de neesential. S ne pstram fermi, hotrti n lucrurile esentiale dar/si s lsm de la noi n cele neesentiale.

6. S cutam cu seriozitate si exigent momentele de liniste interioar pentru c numai asa vor fi ele fructuoase. Pe ct este de simplu, pe att este de serios s ne realizm aceste momente. 7. Este nevoie ca n fiecare zi mcar 5 minute s ne indeprtam de problemele zilei, de problemele cotidiene si s ne ocupm -si- de altceva, de ceva spiritual. Cel care-si va utiliza corect aceste minute zilnice, va observa c ele ofer puterea si forta pentru rezolvarea sarcinilor cotidiene. 8. Dac am luat o hotarre, singurul lucru care ne poate abate de la "drumul" propus este constientizarea faptului ca "drumul" ales este gresit; nimic altceva nu este voie s ne opreasc. Orice hotrre nseamn fort si chiar dac aceast forta nu ne aduce succesul imediat si chiar acolo unde am utilizat-o, totusi ea si face efectul n felul ei. 9.Trebuie s simtim multumire pentru orice devine parte a clasei noastre de evolutie. Cel care nu se poate drui acestui gnd de multumire, acela nu va putea s-si dezvolte iubirea general necesar atingerii unei cunoasteri spirituale mai nalte. 10. S nu obligm mediul nostru nconjurtor s accepte ceea ce nu-l intereseaz; dar n caz de nevoie putem face lucruri care -eventual- nu sunt apreciate (si recunoscute) de ctre mediul nostru. 11. Pn nu credem n faptul c lumea noastr interioar are important pentru lumea exterioar, pn atunci nseamn c nu suntem pregtiti pentru o scolarizare spiritual. Atunci credem cu trie n importanta lumii noastre interioare, cnd "lucrm" pe sufletul nostru ca si cum acesta ar fi o realitate, ca orice altceva din exterior. Doar atunci suntem pe drumul cel bun.Trebuie s gsim o cale de mijloc ntre conditiile impuse de lumea exterioar si cea interioar n ceea ce priveste comportamentul nostru. Trebuie s fim constienti de faptul c suntem un membru al ntregii omeniri si c suntem responsabili de tot ceea ce se ntampl n jurul nostru, att n cazul n care impulsurile pentru actiune -ne- vin din exterior, ct si n cazul n care acestea se afl n interiorul nostru. S cntrim ntotdeauna ce efecte va avea comportamentul nostru. 12. S ne strduim ca s trim n armonie cu trupul, sufletul si spiritul. S nu grbim nimic, dar nici lenesi s nu fim.S ne hrnim trupul, sufletul si spiritul, astfel nct viata nostr s fie sntoas si armonioas. 13. Omul trebuie s-si observe capacittile si mprejurrile, si s se comporte n cunostint de sine n functie de acestea. S nu ncerce s fac ceva ce-i depseste puterile, dar nici s nu psuiasc ceva ce ar putea face.S-si propun ntotdeauna scopuri despre care s cread c le poate realiza si care servesc att interesul personal ct si cel al intregii omeniri. S incerce ntai s-si nteleag sarcinile si ndatoririle, si s se straduiasca sa se ridice deasupra vietii de zi cu zi. S se strduiasc astfel ca indatoririle trupesti, sufletesti si spirituale zilnice, s si le ndeplineasc din ce n ce mai bine. 14. Nimic nu trebuie s treac prin viata noastr fr urm nici mcar rul-; din orice s (ex)tragem concluzii folositoare. Comportamentele incorecte si gresite l impulsioneaz pe om ca alt dat s le realizeze corect. S observm si comportamentele altora tot din aceleasi ratiuni si s ncercm s nvtm din ele. S nu actionm si s nu facem nimic pn cnd nu confruntm tririle avute cu problema curent pentru c acest lucru ne ajut s lum o hotrre bun. 15. Din timp in timp, omul si priveste pentru o clip lumea interioar. Se adnceste n sine, povesteste cu sine insusi, si creaz principii de viat pe care le analizeaz; si parcurge cunostintele n mod constiincios; si cntreste ndatoririle si se asigur de existenta unor continuturi si scopuri n viat.

16. Iubirea adevrului. Gndurile, sentimentele, vorbele, faptele care nu corespund adevrului sunt obstacole n calea dezvoltrii centrelor energetice. Iubirea adevrului, sinceritatea, corectitudinea, cinstea sunt forte creatoare. Minciuna, prefctoria, ocolirea adevarului sunt forte distructive n ceea ce priveste centri energetici. Dac spun sau gndesc ceva ce nu corespunde cu adevrul mi distrug ceva din analizatorul spiritului si sufletului, din organele de simt ale spiritului si al sufletului, chiar daca am fost "mnat"si condus de cele mai bune intentii. Exact asa cum, copilul care-si pune mna n foc, si-o va arde chiar dac nestiinta sau necunoasterea a fost motorul actiunii sale. 17. Gndirea logic. Omul trebuie s acorde o foarte mare important gndirii clare, limpezi. Este important, ca si n vorbire, s se strduiasc spre o ct mai mare claritate. 18. Omul tebuie ca s-si ordoneze fluxul de gnduri. Atentia lui s fie ndreptat ctre ordonarea gndurilor, a demersului ideativ. Acesta reprezint controlul gndirii. Gndurile ntmpltoare, ilogice, fr sens, influenteaz negativ forma centrilor energetici. Cu ct gndurile noastre vor urma, -rezulta-, unul din cellalt, ntr-o nlntuire logic, si cu ct vom ocoli gndurile ilogice, cu att si va recpta organul de simt specific forma sa corespunztoare. S nu ne excludem dintr-un mediu nconjurtor ilogic doar pentru a evolua spiritual, dar s nici nu ne cultivm tendinta de a corecta orice este ilogic n mediul nostru. Gndurile venite din exterior trebuie s le orientm ctre logic si trire n linistea lumii noastre interioare. 19. Este nevoie ca si comportamentul omului s fie la fel de ordonat ca si gndurile, ca si gndirea lui. Instabilitatea comportamental actioneaz negativ asupra centrilor energetici.Comportamentele s urmeze logic unul din cellalt. 20. Este foarte important obtinerea capacittii de a fi consecvent si statornic n tot ceea ce faci. S nu lsam ca diferite influente s ne ndeprteze de la telul propus atta timp ct noi l vedem pe acesta a fi corect. Obstacolele trebuie s fie doar semnale de alarm pentru ceva ce trebuie nvins. 21. Sa manifestam incredere si respect fata de orice fiinta si situatie. Daca ni se comunica ceva sa nu spunem niciodata: "nu cred aceasta pentru ca nu corespunde parerii mele", ci mai degraba sa fim pregatiti pentru a confrunta parerile noastre cu cele ale altora; a le compara, analiza si in functie de aceasta a actiona. Sa fim deschisi la tot ceea ce apare, dar sa avem incredere in eficacitatea lucrului inceput. Indoiala trebuie indepartata din suflet. Daca doresc sa obtin ceva atunci trebuie sa si cred in puterea (forta) dorintei mele; atat de tare sa cred incat nici un esec rasunator sa nu ma faca sa-mi pierd credinta, pentru ca aceasta este credinta care poate "muta muntii". 22. E foarte importanta obtinerea echilibrului sufletesc. Omul trebuie sa sestraduiasca sa-si pastreze acest echilibru sufletesc atat in bucurie cat si in tristete. Trebuie sa se dezvete de pendularea intre bucuria sonora si tristetea de moarte. Atat supararile cat si bucuriile, norocul, succesul, il vor afla pe om inarmat cu echilibrul sufletesc. 23.Importanta meditatiei. Meditatia asupra actiunilor sau comportamentelor noastre ne conduce la recunoasterea usoara a propriilor capacitati, cat si a fortelor naturii si a potentialitatilor ei ascunse. Va fi vizibila pentru noi aura in culori a celor din jur si tot ceea ce ne inconjoara, dandu-ne astfel informatii despre caracteristicile lor spirituale si sufletesti. 24. Sa ne straduim sa diferentiem realitatea de ireal. Omul trebuie sa obtina capacitatea de a diferentia in gandurile sale realitatea de aparenta, adevarul de minciuna, esentialul de neesential.

25. Dorinta de libertate; dorul de libertate. Sa scapam de obiceiul de a observa totul doar din punctul nostru separat de vedere. Granitele inguste ale eu-lui nostru personal, al existentei fizice, ne obliga sa facem acest lucru. Dar trebuie sa scapam de aceasta. Daca realizam acest lucru, atunci ne vom elibera de tot ce tine de capacitatile care-si au radacinile exclusiv in fiintarea fizica. 26. Importanta armoniei fata de dizarmonie. Este important sa nu existe dizarmonie intre experientele (trairile) mai inalte si procesele si efectele vietii de zi cu zi. Sarcinile omului l-au adus aici pe pamant, iar cel care nu doreste sa-si indeplineasca sarcinile, aici pe pamant, ci doreste sa evadeze intr-o alta lume, acela nu-si va realiza scopul real evolutia , deoarece calea care duce spre lumile mai inalte si cunoasterea acestei cai, strabate pamantul. 27. Sa avem rabdare cu alte fiinte si situatii. Sa ne straduim sa-i intelegem pe toti si toate, pentru ca orice cale, orice straduinta duce la Dumnezeu. Pentru a ajunge la rabdare trebuie sa scapam de dogme, ipocrizie, de prejudecati si orgoliu (de credinta ca noi suntem cei mai buni, ca nimeni nu e ca noi si nici nu va fi). Sa incercam sa privim punctul de vedere al altuia nu doar din unghiul nostru de vedere ci sa ne punem noi in situatia celuilalt, sa empatizam putin cate putin. 28. Sa ne straduim sa conlucram cu mediul nostru inconjurator. Sa fim in cautarea acelor lucruri care corespund fortelor si posibilitatilor noastre si ne permit sa convietuim armonios cu mediul nostru inconjurator. Sa ocolim orice ar dezechilibra aceasta armonie si ar crea neliniste sau nesiguranta. 29. Sa ne straduim sa obtinem liniste, pace interioara. Sa fie nelipsita capacitatea de a observa, in pace, orice situatie a vietii. Puterea creatoare a gndului ....... gandul are putere creatoare deoarece s-a nascut din utilizarea unei forte aflate in corpul nostru, si anume, o parte a fortei sexuale. La fel, si cuvantul rostit are putere creatoare deoarece este tot rezultatul utilizarii fortei sexuale din corpul nostru. Ce rezulta de aici? Daca vom conserva o parte a acestei forte creatoare, atunci vom avea o cantitate mai mare de forta la dispozitia procesului de gandire si astfel mentalul nostru va fi mai mare decat cel al indivizilor care -abuzand de aceasta energie- isi risipesc energia sexuala. Aceasta forta sexuala economisita, trebuie folosita in mod constructiv in activitatea intelectuala. Energia sexuala economisita trebuie transformata in scopul utilizarii ei in slujba omenirii. Daca nu e folosita atunci poate crea mari dereglari in psihicul uman. Daca doar o pastram in noi, stocata, pot aparea foarte usor dereglari de tip mental, emotional Gandirea este un proces foarte complicat, care utilizeaza atat creierul fizic cat si creierul eteric, dupa cum vom vedea; dar foloseste deasemenea atat corpul astral cat si pe cel mental. Procesul e urmatorul: Ca si Ego-uri, noi ne desfasuram activitatea in stratul superior/abstract, fin al mentalului, in materia acestuia. Aici, noi observam lumea exterioara prin intermediul corpurilor noastre, adica o sesizam cu ajutorul organelor noastre de simt. Din imaginile create astfel putem deduce esenta lucrurilor; aceste deductii sunt idei, au o natura abstracta. Cu ajutorul vointei, noi proiectam aceste idei prin mentalul nostru, iar in mental, ele iau o forma concreta ca forme-gand, in timp ce-si aduna din stratul mentalului concret, materia mentala necesara.Apoi, aceasta forma-gand, va prelua si materia astrala din stratul astral, iar cu ajutorul ei se va intari. Astfel vom obtine o forma-gand compusa, care e capabila sa actioneze asupra creierului eteric si sa conduca forta vitala prin centrii nervosi necesari si prin nervi, catre nervii motori, astfel luand nastere actiunea, fapta. Daca

gandurile noastre sunt pline de frica, ingrijorare, probleme, atunci efectul lor asupra corpului nostru astral va fi dezavantajos din punctul de vedere al dezvoltarii sufletesti. Daca avem o problema, sau suntem suparati, atunci corpul nostru astral nu va curge in valuri, ci va fi plin de vartejuri.Acest lucru ingreuneaza inaintarea omului in orice incercare a sa de a scapa de probleme, de suparari. Starea aceasta de ingrijorare, de tristete, este asemanatoare cu starea de inceput de inghet al apei ca urmare a scaderii temperaturii Datorita vartejurilor din astral, provocate de teama, ingrijorare, tristete, etc, omul va deveni sceptic, cinic si pesimist, iar aceasta stare este asemanatoare cu starea inghetata a apei, deoarece corpul astral al acestor oameni e lipsit de miscare si orice am face, nu reusim sa schimbam aceasta stare sau situatie Sa intelegem deci ca, ori de cate ori ne lasam prada unor sentimente de tristete, teama si alte probleme, ne inghetam materia astralului, iar aceasta stare ne conduce la separarea de iubirea, simpatia si dorinta de a ajuta, a lumii inconjuratoare. Doar noi insine putem sa ne ajutam in astfel de situatii; sa incercam sa fim mereu vioi, voiosi si optimisti, chiar si atunci cand ne ajung din urma neplacerile. Sa incercam zambim mereu, aceasta e singura modalitate care ne va ajuta in astfel de situatii. Mentalul subconstient este factorul foarte important al evolutiei noastre. La orice inspiratie, aerul ce patrunde in plamani, duce cu el o imagine amanuntita a mediului nostru inconjurator. Cel mai mic gand, cea mai mica emotie, patrund in plamani, de unde ajung in sange. Sangele este produsul cel mai inalt, cel mai valoros al corpului eteric. Imaginile preluate de sange din plamani sunt duse mai departe si raman imprimate in atomii negativi ai corpului eteric, pentru ca dupa moartea corpului fizic sa fie "judecatorii" omului in respectiv.Daca cineva creaza o forma-gand, fie ea creatoare, fie distrugatoare, de natura pozitiva sau negativa, si o trimite pe aceasta in univers; atunci cand acea forma-gand isi termina activitatea, ea se va intoarce la creatorul ei, purtand cu ea urmele de nesters ale drumului sau; reusitele sau nereusitele formei-gand sunt pastrate in atomii negativi ai eterului reflectoriu, care este un fel de jurnal al vietii omului ganditor, cu gandurile, sentimentele, dorintele, intentiile, vorbele, faptele sale.

Jurnalul acesta reprezinta baza karmica a unui viitor mai apropiat sau mai indepartat. Trebuie sa mai stim ca gandirea umana rarefiaza, digera, tesuturile corpului fizic. Astazi, chiar si stiinta exacta recunoaste ca gandurile negative, distrugatoare, ca de pilda teama, ingrijorarea, anxietatea, slabesc sistemul imunitar al corpului fizic, iar acest lucru poate provoca rapid aparitia diferitelor boli. Sa observam cum acei oameni care zambesc des, sunt boemi, plini de voie buna bineinteles ca nu-i incadram aici pe lenesii delasatori care rar "se inmormanteaza" in ganduri negative, isi pastreaza vitalitatea formelor-gand, sunt capabili de viata si au o sanatate mult mai buna fata de cei din categoria opusa. Daca gandurile noastre sunt pline de iubire, intentii bune, dorinta de a ajuta, daruire, atunci vom provoca si vom extrage din altii, spre persoana noastra, aceleasi tipuri de ganduri, si-i vom atrage catre noi pe acesti oameni. Din cele spuse pana acum putem concluziona ca datorita gandirii abstracte, omul poate ajunge pana acolo incat sa se ridice deasupra problemelor zilnice ale lumii materiale si asa, omul poate sa intre mai usor in legatura cu lumile mai inalte, cu lumile astrala, mentala si cauzala. Daca avem grija ca in gandurile noastre sa pastram optimismul, veselia, dorinta de bine, intelegerea, dorinta de a ajuta, slujirea altora, atunci aceste ganduri vor colora atmosfera noastra, starea noastra de spirit. Daca corpul nostru fizic se formeaza pe baza unei reguli cosmice, in functie de comportamentul nostru mental, atunci gandurile amintite mai sus vor avea efect asupra corpului nostru fizic, a intregii nostre fiinte, si vor afecta si mediul nostru inconjurator. Sanatatea si bunastarea materiala depind in mare masura de acest lucru.