1.

CARACTERISTICI GENERALE ALE PIETEI

Scurt istoric al produsului
A fost nevoie de mii de ani pentru ca pinea s evolueze n forma pe care o cunoatem n prezent. Populaia Egiptului antic prjea la nceput gru i orz la flacr deschis. Ulterior, egiptenii au descoperit c aroma, consistena i digestia grunelor ntregi sau pisate puteau fi mbuntite prin adugarea apei, obinndu-se astfel un terci. Atunci cnd straturi dintr-un terci consistent i vscos au fost puse la copt pe pietre ncinse deasupra focului, a aprut pinea plat. Aceast evoluie, de la semine prjite la pine, se pare c a nceput n jurul anului 6000 .Hr., ncheindu-se n 2600 .Hr., cnd brutarii egipteni au fcut o descoperire remarcabil: dac amestecul de semine pisate i ap nu era copt imediat, se declana un proces de fermentaie, n urma cruia rezulta un aluat aromat. Cnd era copt, aluatul respectiv cretea, obinndu-se o pine mai moale i mai uoar. Dup ce au descoperit procesul de dospire, egiptenii i-au perfecionat aptitudinile de brutari, producnd peste 50 de varieti de pine. Principala materie prim era grul, dar se mai aduga i orzul, ce are un coninut mai ridicat de gluten i produce astfel o pine mai grea. Principalul agent de dospire, un aluat fermentat, era preparat n cantiti mari i pstrat pentru a fi amestecat cu aluatul proaspt. Astfel, pinea putea fi produs ori de cate ori era necesar. Aceste abiliti culinare au impus nlocuirea pietrelor folosite la coacere cu un dispozitiv mai complex, astfel c egiptenii au inventat cuptorul. Si n prezent se mai ntlnesc asemenea relicve, confecionate din lut de Nil, terminate n partea superioar printr-un con deschis i cu interiorul divizat de polie orizontale. Prin gaura superioar a cuptorului, brutarul putea, la nevoie, s nepe aluatul care cretea. Brutritul a rmas neschimbat timp de mai multe secole. Dei romanii coceau pine, cronicarii nu menioneaz existena brutarilor pn n secolul al II-lea .Hr. Brutarii erau n mare parte sclavi eliberai ce scuteau femeile de povara gtitului, acestea evitnd apropierea de cuptoarele ncinse.

Pinea roman tipic avea o greutate de aproximativ jumtate de kilogram, asemenea pinilor moderne, i era modelat manual sub form de movili. Un sortiment, panis artopicius, era copt pe o frigare, n timp ce alt sortiment, panis testuatis, se cocea ntr-un vas de lut. http://istoriiregasite.wordpress.com/2010/08/24/istoria-painii/ Painea in diverse tari Exista multe variatii de la reteta de baza a painii, incluzand pizza, chapati (o paine indiana), tortilla, baghete frantuzesti baguettes, pita (paine turceasca), lavash (paine armeneasca), biscuiti, covrigei uscati cu sare pretzels, naan (paine din Asia Centrala si de Sud asemanatoare cu pita), covrigi bagels, puri (paine indiana nedospita) si multe alte varietati. In Marea Britanie si in Statele Unite, cel mai consumat tip de paine este painea moala cu coaja subtire care se vinde gata feliata si impachetata. Se mananca de obicei cu crusta, dar unele persoane pot inlatura crusta dupa preferinta sau pentru a o servi la unele mese sofisticate, cum ar fi ceaiul de societate. In Scotia, se consuma un tip de paine numita paine simpla plain bread. Feliile sunt mult mai inalte si mai subtiri, cu crusta arsa numai deasupra si dedesubtul franzelei. Aceasta paine are o textura mult mai ferma decat painea americana si britanica. In Franta, painea este cunoscuta sub numele de pain de mie si se foloseste numai la paine prajita sau pentru umpluturi. Painea standard, sub forma de baghete sau franzele groase, are o coaja groasa si deseori bule mari de aer in interior. Unele paini mai sofisticate contin nuci, sau sunt decorate cu seminte de mac Painea in Germania Germania este tara de bastina a celor mai multe varietati de paine. Aproape 300 de feluri de paine si 1200 de feluri de patiserii si chifle sunt produse in aproximativ 27000 de brutarii. In Germania se mananca cea mai mare cantitate de paine, chifle si covrigei din lume. Painea se serveste cu aproape orice masa. Un mic-dejun nemtesc consista din felii de paine sau chifle Brtchen cu mezeluri, branza, gem, miere sau altele. Painea nu este considerata un aliment de acompaniament, ci un element important al unei diete sanatoase.

Topul celor mai bune paini germane este: Painea de secara cu grau ("Roggenmischbrot") Painea prajita ( paine alba) Painea integrala ("Vollkornbrot") Painea de grau cu secara ("Weizenmischbrot") Painea alba ("Weibrot") Painea din multiple cereale ("Mehrkornbrot") Painea de secara ("Roggenbrot") Painea cu seminte de floarea soarelui ("Sonnenblumenkernbrot") Painea cu seminte de dovleac ("Krbiskernbrot") Painea mai inchisa la culoare cum ar fi Vollkornbrot sau Schwarzbrot este tipica

pentru bucataria germana. Binecunoscut international este Pumpernickel care se tine la abur o vreme indelungata. Germanii folosesc aproape toate tipurile de cereale pentru painea lor: grau, secara, orz, secara alba, ovaz, sorg, porumb si orez. Unele paini sunt facute chiar din faina de cartofi. Stilul francez de copt paine Francezii sunt recunoscuti pentru painea lor de artizani. Folosind cele 4 ingrediente de baza: apa, faina, drojdie si sare, ei stapanesc arta de a crea paine complexa si foarte variata in ciuda faptului ca fiecare bucata contine un amestec din aceleasi ingrediente. Legea spune ca painea frantuzeasca poate fi facuta numai din aceste ingrediente impreuna cu acid ascorbic si faina de secara. Manipuland timpurile de crestere, tehnicile de framantare, si datorita cuptoarelor speciale de caramida, painea frantuzeasca este la fel de variata si de unica ca si regiunile tarii.