Sunteți pe pagina 1din 6

Cursul 1

1.

Introducere in World Wide Web (www) ......................................................................................... 2 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. 1.7. Definirea web .......................................................................................................................... 2 Cum este afisata o pagina web? .............................................................................................. 3 Linkuri ...................................................................................................................................... 4 Prefixul www ........................................................................................................................... 4 Standarde ................................................................................................................................ 5 Probleme legate de viteza ....................................................................................................... 5 Notiuni HTML5 ........................................................................................................................ 5

Bibliografie si informatii suplimentare ................................................................................................ 6

Introducere in World Wide Web (www)


1.1. Definirea web
World wide web (abreviat www sau w3 si cunoscut sub denumirea de web) este un sistem de documente hipertext interconectate care sunt accesate prin Internet. Cu ajutorul unui browser web putem vizualiza pagini web care contin text, imagini, secvente video si alte tipuri de continut multimedia si putem naviga intre acestea folosind hyperlink-uri. Expertul in stiinta calculatoarelor si om de stiinta Sir Tim Berners-Lee, actualmente director al World Wide Web Consortium, a scris in martie 1989 o propunere care devine in final World Wide Web. La CERN, in Geneva, Barners-Lee si Robert Cailliau au propus in 1990 folosirea hyper-text-ului pentru a lega si accesa informatii de diferite feluri ca o panza de noduri in care utilizatorul poate naviga de bunavoie. World Wide Web a fost dezvoltat pentru a fi partaja cunostintele umane, cultura si pentru a permite colaboratorilor din colturi diferite ale lumii sa partajeze idei si aspecte comune unor proiecte. Descoperirea facuta de Barners-Lee a fost sa asocieze Internet-ului limbajul hypertext. In cartea sa Weaving the Web acesta explica ca a propus ambelor comunitati tehnice o intrepatrundere intre cele doua tehnologii (www si hypertext), dar la acel moment nimeni nu i-a dat credit. De aceea a inceput proiectul pe cont propriu. In timpul procesului, acesta a dezvoltat trei tehnologii esentiale: 1. Un sistem global de identificatori unici pentru resurse de pe Web sau din alta locatie, Identificatorul Universal de Document (UDI), cunoscut mai tarziu ca Uniform Resource Locator (URL) si Uniform Resource Identifier (URI) 2. Limbajul de publicare HTML (HyperText Markup Language) 3. Protocolul de transfer HTTP (Hypertext Transfer Protocol) World Wide Web este diferit de alte sisteme hypertext care erau disponibile la acea vreme. Web-ul avea nevoie doar de legaturi unidirectionale in comparatie cu cele dibirectionale folosite. Acest fapt a facut posibil ca cineva sa creeze un link catre o alta resursa fara ca proprietarul acelei resurse sa intreprinda vreo actiune. Se reducea deasemenea gradul de dificultate al implemetarii serverelor web si a browser-elor, dar se introducerea problema link-urilor moarte (link-uri care nu mai sunt active in Internet din diferite motive). Spre deosebire de alti predecesori, cum este HyperCard, webul nu are proprietar si de aceea a fost posibila dezvoltarea de servere si clienti independenti fara nicio restrictie in ceeace priveste licentierea. Pe 30 aprilie 1993, CERN anunta ca World Wide Web va putea fi folosit gratuit de catre oricine. Acest anunt a venit la un interval de doua luni de cand s-a anuntat ca Gopher (protocol care ruleaza la nivelul aplicatie din stiva TCP/IP, creat pentru distribuirea, cautarea si preluarea de documente din Internet; orientat puternic catre un design bazat pe meniuri, Gopher este un predecesor al www) nu mai putea fi folosit gratuit. In 1993, se lanseaza primul browser grafic sub numele Mosaic, dezvoltat de o echipa a National Center for Supercomputing Applications, condusa de Marc Andreessen. Inainte de lansarea Mosaic, grafica nu era amestecata cu secvente text in paginile web. Interfata grafica a browser-ului Mosaic a permis web-ului sa devina cel mai popular protocol Internet. Fiind conectate la reteaua Internet, din ce in ce mai multe site-uri web au fost create in lume, incepand cu aceasta ocazie standardizare internationala in ceeace priveste numele de domenii si

HTML. De atunci, Berners-Lee a jucat un rol activ in indrumarea dezvoltarii standardelor web (cum sunt limbajele de marcare (markup languages: sistem de notare a unui text in asa fel incat la nivel sintactic se distinge de textul normal) in care sunt scrise paginile web)iar in ultimii ani a ceea ce se numeste Semantic Web. World Wide Wed a permis raspandirea informatiei printr-un format simplu si flexibil. Desi termenii World Wide Web si Internet sunt uneori confundati, acestia nu sunt sinonimi. Web-ul este o aplicatie contruita pete Internet.

1.2.

Cum este afisata o pagina web?

Internet-ul este un sistem global de retele de calculatoare interconectate. Web-ul este unul dintre serviciile care ruleaza pe Internet. Este o colectie de documente si resurse interconectate, legate prin hyperlink-uri si URL-uri. Pe scurt, Web-ul este aplicatie care ruleaza in Internet. Accesarea unei pagini web din World Wide Web incepe de obicei prin tastarea URL-ului paginii intr-un browser web, sau prin urmarirea unui hyperlink catre acea pagina sau resursa. Browser-ul web initiaza o serie de mesaje de comunicare, mesaje care nu sunt publice utilizatorului final, pentru a afisa resursa ceruta. Ca un exemplu, sa consideram o pagina cu URL-ul: www.exemplu.com/test La inceput, browser-ul rezolva portiunea de nume a serverului din URL (www.exemplu.com) intr-o adresa, folosind o baza de date distribuita in Internet cunoscuta sub numele de DNS (Domain Name System); aceasta cautare returneaza o adresa IP de genul 203.103.12.12. Browser-ul cere apoi resursa trimitand o cerere HTTP prin Internet la calculatorul care detine adresa IP. Cererea este facuta la un port particular al aplicatiei in asa fel incat calculatorul care primeste acea cerere sa poata distinge o cerere HTTP de celelalte cereri cum ar fi email; protocolul HTTP ruleaza in mod normal pe portul 80. Continutul cererii HTTP poate arata in cel mai simplu mod in felul urmator: GET /test HTTP/1.1 Host: www.exemplu.com Calculatorul care primeste cererea HTTP o livreaza catre serverul web care asculta cereri pe portul 80. Daca serverul web poate indeplini cererea, va trimite un raspuns HTTP catre browser indicand succesul, in felul urmator: HTTP/1.0 200 OK Content-Type: text/html; charset=UTF-8 urmat de continutul paginii cerute. Hypertext Markup Language pentru o pagina simpla poate arata in felul urmator: <html> <head> <title> Exemplu de pagina web</title> </head> <body> <p>Aceasta este pagina ceruta!</p> </body> </html>

Browser-ul web parseaza (parsare=procesul de analiza a unui text, creat dintr-o secventa de tokenuri (de exemplu, cuvinte), pentru a determina structura gramaticala respectand o anumita gramatica formala) HTML-ul primit, interpreteaza marcajele (<title>, <b>, etc.) care incercuiesc cuvintele pentru a putea afisa textul pe ecran. Multe pagini web sunt alcatuite din tag-uri HTML mult mai complexe, care fac referire catre alte resurse URL cum sunt imagini, secvente video imbricate, script-uri care descriu comportamentul unei pagini si CSS-uri care afecteaza aspectul final al paginii. Un browser care manipuleaza fisiere HTML complexe va trimite cereri HTTP aditionale catre serverul web pentru aceste alte tipuri de continut media. Pe masura ce raspunsul este primit de la serverul web, browser-ul va randa si va afisa progresiv pagina pe ecran conform specificatiilor HTML si resurselor aditionale.

1.3.

Linkuri

Majoritatea paginilor web contin hyperlink-uri catre alte pagini similare si catre fisiere care pot fi download-ate, documente, definitii si alte resurse web. Folosind standardul HTML, un hyperlink are urmatoarea forma: <a href=http://www.w3c.org/History/123-hypertext/hypertext/www> Exemplu de link</a> O astfel de colectie de resurse, inerconectate prin legaturi hypertext este denumita panza de informatii. Structura e hyperlink-uri a www este descrisa printr-un webgraph (http://en.wikipedia.org/wiki/File:WorldWideWebAroundWikipedia.png): nodurile corespund paginilor web (URL-uri) iar legaturile din acestea hyperlink-urilor.

1.4.

Prefixul www

Foarte multe nume de domenii folosite in World Wide Web incep cu www datorita practicii de a denumi serverele cu multe caractere, pe baza serviciilor care le pun la dispozitie. Numele gazdei pentru un server web de de obicei www, in acelasi mod in care se denumeste un server FTP prin ftp. Aceste nume de gazde apar in DNS ca nume de subdomenii, cum ar fi www.example.com. Utilizarea www ca si nume de subdomeniu nu este o cerinta tehnica necesara sau un standard; primul server web a fost denumit nxoc01.cern.ch, si multe alte site-uri web ruleaza fara www. Multe website-uri care ruleaza inca folosesc www, sau au inventat alte nume de subdomenii cum ar fi www2, secure, etc. Multe asemenea servere web sunt configurate atat cu subdomeniul www, cat si fara acesta. Ambele variante fac referire catre aceeasi pagina web de pe serverul web. Alte servere web pot fi configurate sa raspunda cu pagini diferite pentru subdomeniul www. Specificatorii de sistem (http:// sau https://) care apar in URI se refera la Hypertext Transfer Protocol si la HTTP Secure, definind astfel protocolul de comunicatie care este folosit pentru cereri si raspunsuri. Protocolul HTTP este fundamental in operatiunile www; stratul aditional adaugat de HTTPS este esential atunci cand sunt schimbate informatii confidentiale peste reteaua Internet. Utilizarea prefixului www in aplicatiile Web 2.0 este in scadere pentru ca numele de domenii sa fie mai usor de retinut. Pe masura ce tehnologiile web mobile cresc in popularitate , servicii ca mysace, facebook si twitter sunt discutate fara folosirea www in numele de domenii.

1.5.

Standarde

Foarte multe standarde si alte specificatii tehnice definesc functionarea diferitelor aspecte ale www, Internet, si schimbul de informatii dintre calculatoare. Foarte multe documente intra in atributiile World Wide Web Consortium (W3C) iar altele sunt produse de Internet Engineering Task Force (IETF) cat si de alte organizatii. De obicei, atunci cand sunt discutate diferite standarde , urmatoarele publicatii sunt considerate fundamentale: Recomandarile pentru limbajele de marcare, in special HTML si XHTML, ale W3C. Acestea definesc structura si interpretarea documentelor hypertext. Recomandarile pentru stylesheet-uri, in special CSS, ale W3C. Standardele pentru ECMAScript (in special JavaScript) ale Ecma International. Recomandarile pentru Document Object Model, ale W3C.

Publicatii suplimentare asigura definirea altor tehnologii esentiale pentru www, printre care: Uniform Resource Identifier, care este un sistem universal de referentiere a resurselor de pe Internet, cum ar fi documentele hypertext si imaginile. Hypertext Transfer Protocol (HTTP)

1.6.

Probleme legate de viteza

Problemele de congestie din infrastructura Internet si latentele mari care au ca rezultat in afisarea foarte greoaie a site-urilor au dus la un nume peiorativ atribuit www, si anume World Wide Wait. Marirea vitezei in Internet este o discutie in curs prin folosirea tehnologiilor ca QoS si a peering-ului. Alte solutii de reducere a congestiei pot fi gasite pe site-ul W3C. Timpii orientativi pentru raspunsurile Web sunt: 0,1 secunde timpul ideal de raspuns. Utilizatorul nu va sesiza nicio intrerupere. 1 secunda limita superioara de raspuns. Timpii de afisare de peste 1 secumda intrerup experienta fluenta pentru un utilizator. 10 secunde timp de raspuns inacceptabil. Experienta utilizatorului este intrerupta iar acesta cu siguranta va parasi site-ul sau sistemul.

1.7.

Notiuni HTML5

HTML5 este un limbaj pentru structurarea si prezentarea continutului din www. Este a cincea revizie a standardului HTML, aflat in prezent in continua dezvoltare. Nucleul acestuia isi propune sa imbunatateasca limbajul cu suport pentru ultimele tehnologii multimedia in timp ce ramane usor de citit de oamenii si inteles de calculatoare si dispozitive. In particular, HTML5 adauga multe noutati sintactice. Acestea includ elemente ca <video>, <audio> si <canvas>, cat si integrarea cu continut SVG (Scalable Vector Graphics). Aceste

caracteristici sunt dezvoltate pentru a putea include si gestiona cu usurinta continut lultimedia si grafic pentru web, fara a folosit plugin-uri sau API-uri proprietare. Alte elemente noi, cum ar fi <section>, <article>, <header> sau <nav>, sunt dezvoltate pentru a imbogati continutul documentelor. Au fost introduse deasemenea si noi atribute pentru acelasi scop, iar alte elemente si atribute au fost eliminate. Unele elemente, cum ar fi <a>, <cite> sau <menu> au fost modificate, redefinite sau standardizate.

Bibliografie si informatii suplimentare


1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. http://en.wikipedia.org/wiki/Www http://www.w3c.org http://en.wikipedia.org/wiki/Uniform_Resource_Locator http://en.wikipedia.org/wiki/Uniform_Resource_Identifier http://en.wikipedia.org/wiki/Hypertext_Transfer_Protocol http://en.wikipedia.org/wiki/Hypertext_Markup_Language http://en.wikipedia.org/wiki/HTML5

S-ar putea să vă placă și