Colegiul Economic FRANCESCO SAVERIO NITTI TIMISOARA

PROIECT
Calificarea profesionala: tehnician in activitati economice

Tema: Amortizarea

Indrumator proiect: Iordache Dorina

Candidat: Szelei Anita

2011

CUPRINS
ARGUMENT CAP.1 SURSE PROPRII DE FINAN ARE
1.1. No iuni generale privind sursele proprii de finan are ale agentului economic 1.2. Amortizarea caracteristici 1.3. Metode de amortizare 1.4. Calculul amortiz rii 1.5. Regimuri de amortizare

CAP.2 CONTABILITATEA AMORTIZ RII IMOBILIZ RILOR CORPORALE

2.1. Amortizarea imobiliz rilor corporale

CAP.3 CONTABILITATEA AMORTIZ RII IMOBILIZARILOR CORPORALE LA S.C. SILVICART S.R.L. BUCURESTI STUDIU DE CAZ CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Politica de finantare a ntreprinderii trebuie sa selecteze sursele de finantare a intreprinderii pentru a asigura buna sa functionare, performantele acesteia prezente si viitoare. Din punct de vedere al apartenentei fondurilor sursele de finantare pot fi: - finantari din fonduri proprii (autofinantarea, cresteri de capital); - finantari prin angajamente la termen (mprumuturi obligatare, credite bancare, creditbail). Autofinantarea este cea mai raspndita forma de finantare si presupune ca ntreprinderea sa si asigure dezvoltarea prin forte proprii, folosind drept surse o parte a profitului obtinut n exercitiul expirat si fondul de amortizare, urmarind att acoperirea necesarului de nlocuire a Autofinantarea este determinata de cresterea obtinute din propria activitate activelor imobilizate ct si cresterea activelor deresurselor exploatare. care vor ramne n mod permanent la dispozitia ntreprinderii pentru finantarea activitatii viitoare. Autofinantarea globala are doua componente: autofinantarea de mentinere si autofinantarea neta . Autofinantarea de mentinere include sursele din care urmeaza sa se realizeze n viitor cheltuielile pentru mentinerea potentialului productiv, respectiv pentru rennoirea mijloacelor de productie si acoperirea riscurilor de exploatare. Principalele surse de formare a autofinantarii de mentinere sunt amortizarile normale (ce corespund pierderii reale din valoarea Autofinantarea imobilizarilor) si neta este partea din autofinantarea bruta din care se formeaza sursele proprii ale provizioanele. ntreprinderii peste necesarul cerut de refacerea capitalurilor investite avnd ca efect o

crestere a patrimoniului. Autofinantarea neta se constituie n principal din profitul net repartizat pentru fonduri proprii, adica din profitul care ramne dupa participarea angajatilor la profit si remunerarea asociatilor sau actionarilor. Partea din fondul de amortizare care depaseste deprecierea reala a imobilizarilor poate constitui de asemenea o sursa a autofinantarii nete.

Trebuie precizat ca amortizarea are o influenta neutra asupra autofinantarii : marind costurile cu amortizarea se micsoreaza profitul si invers, astfel nct nu se poate conta pna la urma dect n schimb, prin politica de amortizare practicata exista posibilitatea ntreruperii sau pe resursele generate din exploatare. ncetinirii ritmului de amortizare, apare posibilitatea constituirii anuale a unui fond de amortizare mai mic Principalele avantaje de autofinantare sau mai mare n functie oferite de nevoile ntreprinderii.sunt: - constituie un mijloc sigur de finantare, o sursa independenta si stabila de fonduri; - autonomia financiara asigurata prin autofinantare permite ntreprinderii independenta de gestionare fata de organismele financiare si de credit;

- asigura ntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investitiilor, cu conditia realizarii unor investitii utile, profitabile; - permite frnarea ndatorarii si implicit reducerea cheltuielilor financiare; - permite masurarea randamentului capitalurilor proprii, respectiv a rentabilitatii financiare (autofinantarea neta / capitalul propriu); - reprezinta factorul hotartor n asigurarea accesului pe piata de capital si atragerea de noi capitaluri din afara ntreprinderii. Cu toate aceste avantaje oferite de autofinantare, nu trebuie exagerat n aceasta directie deoarece n situatia n care rentabilitatea economica a ntreprinderii este superioara ratei dobnzii practicata pe piata financiara, cu ct raportul dintre capitalul mprumutat si capitalul propriu este Decizia si nivelul acesteia sunt adesea influentate de factori externi mai mare, de cu autofinantare att randamentul financiar al ntreprinderii creste. cum sunt fiscalitatea, restrictiile privind accesul pe piata de capital si diverse constrngeri juridice. Capacitatea de autofinantare reprezinta un surplus monetar care se obtine ca rezultat al tuturor operatiilor de ncasari si plati efectuate de ntreprindere ntr-o perioada de timp, avnd n vedere si incidenta fiscala. Pentru determinarea capacitatii de autofinantare se au n vedere att variabile economice ct si variabile financiare, punctul de plecare fiind excedentul brut din exploatare (EBE). CAFp = EBE (1 IP /100) + A * IP /100 CAFr = CAFp Dividende Participatii la profit. Marimea autofinantarii degajata de o ntreprindere joaca un puternic rol de semnalizare a performantelor acesteia. Ea indica potentialilor investitori ai ntreprinderii daca aceasta este capabila sa utilizeze eficient capitalurile ncredintate si sa le asigure o remunerare atragatoare.

CAP.1 SURSE PROPRII DE FINAN ARE

1.1. No iuni generale privind sursele proprii de finan are ale agentului economic.
Capitalurile proprii reprezint sursele proprii de finan are ale agen ilor economici formate prin aporturile ac ionarilor sau asocia ilor, dar i prin autofinan are, respectiv din alte surse proprii, cum ar fi profitul ob inut. Sursele proprii constituie cea mai sigur surs de finan are i determin autonomia financiar a societ ii. Acestea sunt nerambursabile i se utilizeaz conform legisla iei n vigoare asigurnd finan area permanent a ntreprinderii.

Sursele proprii sunt utilizate pentru finan area proprie a bunurilor economice i au urm toarea structur : a) Capital social b) Prime de capital c) Rezerve din reevaluare d) Rezerve e) Rezultatul exerci iului f) Rezultatul reportat g) Amortizarea h) Autofinan area i) Aportul la capital

1.2. Amortizarea- caracteristici

Ca interpretare generala, amortizarea reprezint alocarea valorii amortizabile a unei imobiliz ri pe durata sa de utilizare previzionat . Existand numeroase conceptii privind amortizarea, ca interes pentru contabilitate sunt de retinut urm toarele trei: - amortizarea ca proces de corec ie al valorii imobiliz rilor. Amortizarea este constatarea contabil a pierderii de valoare suferit de c tre activele imobilizate ca urmare a deprecierii n timp, a uzurii fizice (generat de func ionarea tehnic i mecanic precum i de influen a factorilor naturali) sau uzurii morale (cauzat de evolu ia rapid a tehnicii, de apari ia a noi ma ini cu performan e mai ridicate). Pornind de la aceast interpretare amortizarea are rolul de a corecta valoarea activelor imobilizate pentru a le readuce la o valoare apropiat de realitate.

- amortizarea ca proces de transfer sau de repartizare a costului imobiliz rilor asupra cheltuielilor exerci iului. Discutat ca proces de alocare, amortizarea reprezint resursa controlabil provenit din trecut care produce beneficii viitoare2. Alocarea sau transferul valorii se face pe perioada economic de utilizare a activului amortizabil. De aceea, frac iunea de valoare etalat n timp asupra rezultatului exerci iului trebuie s reprezinte o m rime ra ional nscris n principiile i regulile imaginii fidele. - amortizarea ca surs de finan are a rennoirii imobiliz rilor. Reconstituirea capitalului impune abordarea simultan a amortiz rii ca o problem de recuperare a investi iei i ca o surs de finan are a rennoirii imobiliz rilor. Prin mecanismul amortiz rii investi ia ini ial este recuperat i rentregit n mod e alonat n ciclul de exploatare, devenind o resurs de autofinan are pentru o nou investi ie.

1.3. Metode de amortizare

ntreprinderile din Romnia sunt obligate s amortizeze imobiliz rile corporale i necorporale potrivit Legii privind amortizarea capitalului imobilizat n active corporale i necorporale utiliznd unul din regimurile: a)amortizarea liniar ; b) amortizarea degresiv ; c)amortizarea accelerat . a)Amortizarea liniar const n calcularea i alocarea uniform a valorii contabile de intrare a activelor amortizabile pe toat durata normal de func ionare exprimat n ani. n varianta nominal amortizarea se calculeaz raportnd valoarea amortizabil la durata normal de utilizare.

Amortizarea liniar se poate calcula i prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe. Exemplu: Mod de calcul al amortizarii liniare SC. Aurora SA. a achizitionat in luna martie 2005 un strung, pentru care se cunosc urmatoarele date: valoarea de intrare 19.600 lei; durata normala de functionare, conform Catalog pozitia 1.1.5.2.8. 12 ani. Cota anuala de amortizare se va calcula astfel: CA(%) = 100/12 = 8,33% Aa = 8,33% x 19.600 = 16.327 lei Al =16.327 /12 = 1.360 lei

b)Amortizarea degresiv const n multiplicarea cotelor liniare corespondente cu un coeficient care variaz potrivit duratei de via curent admis pentru bunul respectiv. Calculul amortiz rii are la baz regula fiscal care presupune corectarea ratei liniare cu coeficien ii multiplicativi stabili i prin Legea 15/1994: 1,5 pentru durata de via ntre 2-5 ani; 2 pentru durata de via ntre 5-10 ani; 2,5 pentru durata de via mai mare de 10 ani Exemplu: Mod de calcul al amortizarii degresive SC Constructia SA a achizitionat si a pus in functiune, in luna mai 2006, o masina de debitat metale, despre care se cunosc urmatoarele date: valoarea de intrare 150.000 lei; durata normala de functionare, conform Catalog: 10 -12 ani. Se opteaza pentru 10 ani; cota anuala de amortizare degresiva 20%. Valoarea ramasa (lei) Ani Modul de calcul Amortizare anuala degresiva(lei)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

150.000 x 20% 120.000 x 20% 96.000 x 20% 76.800 x 20% 61.440 x 20% 49.150 x 20% !

30.000 24.000 19.200 15.360 12.280 9.830 9.830 9.830 9.830 9.830

120.000 96.000 76.800 61.440 49.150 39.320 29.490 19.660 9.830 0

! 20% x 49.150 = 49.150 /5

c)Amortizarea accelerat , const n calcularea i includerea, n primul an de func ionare, n cheltuielile de exploatare, a unei amortiz ri de pn la 50% din valoarea de intrare a activului fix respectiv. Amortiz rile anuale pentru exerci iile financiare urm toare sunt calculate la valoarea r mas de amortizat, dup regimul liniar, prin raportare la num rul de ani de utilizare r ma i. Metoda nsum rii anilor de via , este tot o metod degresiv de amortizare, care presupune alocarea costului ini ial n func ie de gradul de utilizare a activului (sau produc ia ob inut ). Valoarea contabil a activului este ponderat cu un indice calculat prin nsumarea anilor de func ionare sau produc iei anuale estimate. Amortiz rile descresc propor ional cu ordinea numeric invers a anilor sau produc ia anual estimat . Exemplu :

ntreprinderea a achizi ionat utilajul la 1 ianuarie N, la valoarea de 60.000.000 lei. Durata estimat de via util 4 ani, valoarea rezidual 2.000.000 lei. Suma num rului anilor de utilizare: 1+2+3+4 =10. Procentul de amortizare pentru anul: N 4/10 N+1 3/10

N+2 2/10 N+3 1/10

1.4. Calculul amortizarii

Amortizarea este un element foarte important ce se reg se te n calculul capacit ii de autofinan are. Capacitatea de autofinan are a unei ntreprinderi este surplusul monetar poten ial generat de activitatea acesteia. Ea reprezint o contribu ie esen ial a activit ilor curente la varia ia fondului de rulment global. Se poate calcula fie plecnd de la excedentul brut din exploatare, fie de la profitul net :
Metoda substractiv : permite s se realizeze leg tura dintre contul de profit i pierdere i tabloul de finan are. Conform acestei metode, CAF se calculeaz plecnd de la excedentul brut din exploatare, indicator stabilit n cadrul tabloului soldurilor intermediare de gestiune : Excedentul brut din exploatare + Alte venituri din exploatare (cu excep ia veniturilor din relu ri de provizioane); - Alte cheltuieli de exploatare (cu excep ia cheltuielilor de exploatare cu amortiz rile i provizioanele); + Venituri financiare (cu excep ia veniturilor din provizioane); - Cheltuieli financiare (cu excep ia cheltuielilor financiare cu

amortiz rile i provizioanele);

+ Venituri extraordinare (cu excep ia veniturilor din cedarea activelor, a cotei p r ia subven iilor pentru investi ii virate la venituri, a veniturilor extraordinare din provizioane);
- Cheltuieli extraordinare (cu excep ia valorii nete contabile a imobiliz rilor cedate, a cheltuielilor privind amortiz rile i provizioanele); - Impozit pe profit = Capacitatea de autofinan are.

Metoda aditiv : permite s se calculeze capacitatea de autofinan are plecnd de la rezultatul exerci iului, corectat cu cheltuielile i cu veniturile care nu au inciden asupra trezoreriei :
Rezultatul exerci iului + Cheltuieli cu amortiz rile + Cheltuieli cu provizioanele (din exploatare, financiare i extraordinare) - Veniturile din amortizare i provizioane (din exploatare, financiare i extraordinare) + Valorile contabile ale activelor cedate (ie ite din patrimoniu) - Veniturile din vnzarea imobiliz rilor - Subven iile pentru investi ii virate la venituri = Capacitatea de autofinan are

1.5. Regimuri de amortizare

Recuperarea valorii de intrare a mijloacelor fixe, pe calea amortizarii, se face utilizand unul dintre urmatoarele regimuri de amortizare, care se aproba la data punerii in functiune: Amortizarea se determina prin aplicarea cotei de amortizare asupra de amortizarea liniara; amortizarea degresiva; amortizarea accelerata. cota valorii de intrare amortizare a mijloacelor fixe. Cota de amortizare se determina prin impartirea cifrei 100 la Pentru mijloacele fixe existente in patrimoniu, se poate calcula amortizarea, dupa durata normala de functionare stabilita prin Catalog. regula de mai sus, prin oricare dintre cele trei regimuri de amortizare, la punerea in functiune. utilizarea Regimurile de amortizare se pot utiliza concomitent, pentru mijloace fixe diferite, Regimul de amortizare liniara: respectand principiul permanentei metodei si regulile stabilite pentru fiecare regim de amortizare: Utilizarea regimului de amortizare liniara consta in includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu durata normala de functionare a mijlocului fix. Amortizarea liniara se determina utilizand regula de baza privind calculul amortizarii, respectiv prin aplicarea cotei anuale de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe. Mijloacele fixe de natura constructiilor se amortizeaza utilizand numai regimul de amortizare liniara. Competenta de aprobare a utilizarii regimului de amortizare liniara revine consiliului de administratie al contribuabilului.

Regimul de amortizare degresiva: Utilizarea regimului de amortizare degresiva consta in multiplicarea cotei de amortizare liniara cu urmatorii coeficienti stabiliti in functie de durata normala de utilizare a mijlocului fix, 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix este cuprinsa astfel: si 5 ani; intre 2 si 10 ani; ani. 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix este cuprinsa intre 5 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix este mai mare de 10

Competenta de aprobare a utilizarii regimului de amortizare degresiva revine consiliului de administratie al contribuabilului. Calculul amortizarii prin utilizarea amortizarii degresive presupune parcurgerea urmatoarelor etape: 1. in primul an de functionare, amortizarea anuala se determina prin aplicarea cotei de amortizare degresiva asupra valorii de intrare a mijlocului fix; 2. in anii urmatori se aplica aceeasi cota de amortizare, dar de fiecare data asupra valorii ramase neamortizate a mijlocului fix; 3. in anul in care amortizarea anuala rezultata este egala sau mai mica cu/decat amortizarea anuala liniara, se trece la amortizarea liniara, pana la expirarea duratei normale de utilizare. Regimul de amortizare accelerate: Utilizarea regimului de amortizare accelerata consta in includerea in primul an de functionare, in cheltuielile de exploatare, a unei cote de amortizare care nu poate depasi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix. Primul an de functionare inseamna 12 luni consecutive, incepand cu luna urmatoare punerii in functiune. Valoarea ramasa dupa primul an de functionare se recupereaza prin includerea in cheltuielile de exploatare, in regim liniar, in functie de durata normala de functionare ramasa. Regimul de amortizare accelerata se poate aplica numai pentru mijloacele fixe noi, achizitionate si puse in functiune. Pentru echipamentele tehnologice, respectiv masini, utilaje si instalatii de lucru, computere si echipamente periferice, respectiv grupa a doua, subgrupa 2.1, se poate utiliza regimul de amortizare accelerata.

CAP.2. CONTABILITATEA AMORTIZ RII IMOBILIZ RILOR CORPORALE 2.1. Amortizarea imobiliz rilor corporale
Amortizarea unei imobiliz ri corporale depinde de trei parametri: a)baza amortiz rii; b) durata amortiz rii; c) regimul de amortizare ales.

a) Baza de evaluare a amortiz rii imobiliz rilor corporale : Limita de amortizare a unei imobiliz ri amortizabile este costul istoric sau alt valoare care a nlocuit costul istoric cu valoarea contabil de intrare (valoare r mas actualizat , costul de achizi ie, costul de produc ie, valoarea de pia , valoarea de aport), mai pu in valoarea rezidual . Ca sistem de referin pentru delimitarea limitei de amortizare privind valoarea r mas actualizat i reevaluarea activelor corporale se face apel la prevederile Standardului de Contabilitate Interna ional 16 Imobiliz ri corporale. Potrivit acestui standard, reevaluarea, ca modalitate de atenuare a efectelor fiscalit ii n lipsa unei contabilit i de infla ie, are la baz urm toarele reguli: - reevaluarea nu trebuie s aib ca rezultat cre terea valorii nete contabile cu o valoare superioar valorii sale actuale;

- cnd reevaluarea imobiliz rilor corporale conduce la o majorare a valorii nete contabile, amortismentele anterioare reevalu rii nu trebuie s fie trecute la rezultate. Un alt aspect legat de valoarea amortizabil este reprezentat de valoarea rezidual , care reprezint valoarea net pe care o ntreprindere estimeaz c o va ob ine pentru un activ, la sfr itul duratei de via util , dup deducerea prealabil a costurilor de cesiune previzionate (IAS 16). Concret, determinarea valorii reziduale se face prin compararea cu active similare, aflate la sfr itul duratei de via sau pe baza prevederilor contractuale (n cadrul contractelor de leasing). O accep iune nou cap t valoarea amortizabil care se determin prin sc derea din valoarea contabil a costului a valorii reziduale estimat .

b)Durata de amortizare a imobiliz rilor corporale: Durata de amortizare exprim perioada n care o imobilizare corporal se a teapt s fie utilizat din punct de vedere economic, sau num rul de unit i de produc ie sau similare care se a teapt a fi ob inute din utilizarea imobiliz rilor corporale. Duratele normelor de utilizare luate n calculul amortiz rii, n principiu, trebuie s coincid cu durata util , adic durata n care bunul poate asigura ntreprinderii o structur a costurilor, serviciilor care s o fac competitiv n fa a concuren ei. O perioad prea scurt nseamn ncorporarea n costuri a unei p r i mai mari dect necesarul de amortizat, deci o povar consim it pentru costuri care diminueaz competitivitatea ntreprinderii pn la anulare. c) Regimul de amortizare a imobiliz rilor corporale: Prin regim de amortizare se n elege un ansamblu corelat i coerent de reglement ri normative ale unei ri privind modul de calcul al amortiz rii capitalului imobilizat n active corporale i necorporale, precum i a condi iilor concrete de aplicabilitate a acestora.

CAP.3 CONTABILITATEA AMORTIZ RII IMOBILIZARILOR CORPORALE LA S.C. SILVICART S.R.L. BUCURESTI STUDIU DE CAZ

Prezentarea generala a S.C. SILVICART S.R.L

- RLS
Informatii generale Adresa: Telefon: Fax: Pagina web: Nr inregistrare R.C.: CF: Drumul Balta Arin, nr. 4, sector 3, Bucuresti 0742.088.718; 0742.088.744; 0742.710.888; www.silvcart.ro J40/7589/1999 RO 12078267

Analiza datelor generale n 2007 Informatii actiuni emise: Capital social 20.000 lei

Valoarea nominala Nr. actiuni

1.000 lei/actiune 20

Obiectul principal de activitate al S.C. SILVCART S.R.L. consta n producerea si comercializarea de ambalaje din carton ondulat. Societatea a fost infiintata n anul 1999 si a reusit sa se impuna cu rapiditate pe piata romaneasca de ambalaje datorita inaltului grad de profesionalism si a calitatii deosebite a produselor sale.

Imobilizari corporale luate cu chirie S.C. SILVCART SRL nchiriaza o cladire pentru comercializarea produselor sale cu valoare contabila de 50000 lei, cu chirie lunara de 2500 lei, fara TVA. S.C. SILVCART SRL executa lucrari de modernizare a cladirii efectundu-se n acest scop urmatoarele cheltuieli care se amortizeaza pe o perioada de un an, cnd expira contractul de chirie: cheltuieli cu materiale auxiliare 2 000 lei; cheltuieli cu energia facturata de catre furnizor, care se achita ulterior n numerar 4000 lei plus TVA. - preluarea cladirii pe baza de proces verbal de predareprimire : D 8031 Imobilizari corporale luate cu chirie - primirea facturii privind chiria lunara : % = 401 Furnizori 2975 2500

5 0000

612Cheltuieli cu redevente, locatii de gestiune si chirie 4426TVA deductibila - achitarea cu ordin de plata a chiriei lunare: 401Furnizori = 5121 Conturi la banci n lei

475

2975

- consum de materiale auxiliare : 6021 Chelt. cu mater.auxiliare = - cheltuieli cu energia electrica: % = 401 Furnizori 4760 4000 760 3021 Materiale auxiliare 2 000

605 Cheltuieli privind energia si apa 4426 TVA deductibila

- achitarea facturii privind energia : 401Furnizori = 5311 Casa n lei 4760

- nregistrare productiei de imobilizari corporale : 231Imobil. corp.n curs = 722 Venituri din productia 6000 de imobilizari -receptia lucrarilor de modernizare : 212Constructii = 231 Imobilizari corporale n curs 6000

- amortizarea lunara 6000/12 luni = 500 lei 6811 Cheltuieli de exploatare = 2812 Amortizarea constructiilor 500 privind amortizarea imobilizarilor - predarea cladirii pe baza de proces verbal de predreprimire: C 8031 Imobilizari corporale luate cu chirie

50 000

CONCLUZII

Felul in care intreprinderea isi amortizeaza activele sale imobilizate prezinta interes, deoarece amortismentul este sarcina deductibila din profitul impozabil. Acest statut fiscal al amortismentului reprezinta o variabila importanta a politicii sale financiare putand contribui la stimularea investitiilor. Rapiditatea amortizarii are o influenta dubla in gestiunea intreprinderii: creeaza la un nivel superior surse pentru investigatii si reduce impozitul pe profit pe care ar trebui sa-l plateasca intreprinderea. Efectul rapiditatii amortizarii apare in alegerea intre metoda liniara si cea degresiva de amortizare, prin nivelul valorii actualizate a degrevarii fiscale.

Rolul amortismentului ca reductor de impozit apare mai evident in cazul folosirii unui sistem accelerat de amortizare, intrucat suma dedusa din asieta impozitului pe profit este mai mare imediat dupa punerea mijlocului fix in functiune, contribuind la intarirea situatiei financiare a intreprinderii prin degrevarea de la o plata sigura. Mai mult utilizarea unei metode degresive de amortizare, in perioada de inflatie, conduce la realizarea unui castig pentru intreprindere, intrucat ea isi plateste impozitele pe profit viitoare, in moneda depreciata. Amortismentul accelerator al autofinantarii Amortismentul sta la baza unui fenomen remarcabil de amplificare a fluxurilor de autofinantare. La activele cu o durata de viata mai mica, proportia de finantare a investitiilor din amortismente este mai mare si ea scade pe masura ce se lungeste durata de viata sau creste ritmul investitiilor. Efectul multiplicator al amortismentului se inregistreaza in conditiile unei economii cu preturi stabile, perioada in care intreprinderea inregistreaza o cerere permanenta pentru produsele sale si in care se reinvesteste permanent disponibilitatile banesti, obtinute pe seama amortizarii in echipamente de acelasi fel si cu acelasi pret. In perioadele de inflatie, intreprinderea va inregistra o decapitalizare, daca nu-si reevalueaza permanent activele imobilizate pentru cresterea sumei amortismentelor, nu-si constituie provizioane pentru depreciere sau nu-si actualizeaza amortismentul la inflatie pentru calcularea lui, in functie de valoarea de inlocuire a mijlocului fix. Consecintele amortismentului in gestiunea financiara a intreprinderii, de reducere a impozitului pe profit si de creare a surselorde autofinantare, sunt cu atat mai semnificative cu cat amortismentul detine o proportie de circa 6% din totalul cheltuielilor de exploatare la nivel de economie nationala, fiind mai ridicata in cazul proprietatii de stat, unde intreprinderile detin multe mijloace fixe, insuficient sau deloc utilizate.

BIBLIOGRAFIE

Bazele contabilit ii, ***,

Ristea M., C lin O., Editura Economic - Bucure ti 2004 www.referat.ro