-I

PROLOG (pentru editia romaneasca)

Ah, ciritorule, d8ca ai pulea, de dimineaia, c~nd Ie scoli, sa pui pe foe un vas emailat cu jumatate de litru de apa, cu tre; sute de grame de cereale complete bine spa/ate (orez complel, mei, hrica sau grEWinmulat), cu o Iinguri(a rasa de sare marina i sa Ie fierbi aooperit, pe foc potrivil, (imp de 0 ora .. Dadi ai putea, dupa ce prepare/ul va fi gata, sa iei din el ctJ/e 0 lingurtJ, lerindu-te de a 0 inghiti imediat, avand rabdare, straduindu-te a 0 pas/ra in gura eM mai mult, masticand linitit p.:1na ce boabele vor Ii zdrobite, diluate, totul fiind transformar intr-un laple, inlr-un Iichid omogen datorita actiunli enzimatice a salivei . $1 daca, mai tarziu, peste 0 jUmatate de ora, poate, ai lua 0 alia imbucatura, pe care ai dilua-o cu aceea$i grijil $1tot 8$8, din cand in ctJnd, ptma seara, timp in care ii-ai vedea de treburi, Mnd cate 0 ce$cu(a cu calea de orz ealduta, doar atunci c{md ai sim(i neVOId ...

- Ge?r~as Ohsa:va (Nyoili Sakurazawa), Le Zen Macr?~~ttque (l~ Iart du rajeunissement et de Ia ;o9ni3evlte, Llbraine Philosophique J. Vrin, Paris,

- 2002

EDITURA DE VEST, TIMISOARA P-la Sf. Gheorghe nr. I, ROMANIA

Daca toate astea Ie-ai face, ai putea curand observa eateva dintre schimMri/e de care Georges Ohsawa vorbe$te in aeeasta carte Ai observa, de exempJu, cum devil mal calm, cum dispdre foamea de carne sau de dule/uri, ai observa cum slresul se reduce $i Ineepi sa ei un somn minunat, 0 diges/le perfecta putare de concentrare $i cum dispar uneon, dureri care te chinuiau. $i toate aeestea detonta eliminarii treptate a toxine/or $1 a tot ceea ce it; inca rea organismul. Daci"Jai putea, 8a cum autoruJ iti recomanda, sa faei acest Iveru timp de zece zi/e, variind preparatul i

cantitatea, vei ajunge st!i-!i schimbi cu totul stmgele. Vei 8vea un sange c~rat" nou $i intinerit, .datorita aces/ui ailment hramtor $1 punflcator: eerea/a lichefiata in gun3 pnn mas//ca!le DUf!a ee I-am asc,ultat $i I-am inso!it pe Georges OhSaW? timp de 10 am, cred ca aces/a este eel mai bun mijloc de-a fncepe procesul macrobiotic de Iminerire $i totodata lectura acestei carti, atat de plina de informatl/. Dupa aceea vor fi mult mai U$or de abordat prepara/ele culinare gaslronomiCBA trai mult $i a ramane finen es/e 0 aspiratie legitiml'1 a luturor. A imbft/rani ...a inlinen .. a fi bolnavi sau sanMo$i - depinde de alimen/a!ie De aceea aceasta carte propun,e 237 ~e retete culinare bazate ~ cereale, rei~/e insplrate dm expenen!a omenirii din toate tlmpuflle $1 in sp~lal dm aeeea a Japoniei traditio onale $1 as/a nu e putm lucru. ' Nu ~ putin mai ales pentru ca, dezvaluindu-ne eledele mlf8culoase a/~ intinenrii, Georges Ohsawa ne da aici $1 chela. 0 chele pre!ioasa, care dezvaluie mecemsmul $1 modul de funcJion~re a tot eeea ce e viu a tot ceeace eXlsta Infalflblld $1 bmecunoscuUL. univ~rsala !I mfimt!Laceasta cheie nu este altceva decaf polanta.tea Ymg- Yang. Intreaga crea(iune, astrele, a/omul, cosmosul, vege~alul $1 ammalul, umanul, corpul nosfru, celulele i ~unctille noastre - totul con(me, dar se i manifesta prin Jocul permanent al contrariifor. Yang. Sun/em cu totul cufundaii Tn acest joc Yin $i A intra In el,pentru a ob(ine schimMrile pe care Ie dorim, Of/care I or/cum ar n ele, inseamna In primul r!md a decide canti/atea de Yin-Yang ~i calitatea YinYang a ceea ce bem $i mandm Nu a/epta(i sa imblltTtlni!i, pentru a r~mane tineri! Aceasta carte ne invata sa distingem caracterul care domina intr-un aliment sau altul - mai Yin sau mal

:~7~ri

~r:e~~a~Zr:e~t~:Z: :~:n:"::~i;~n~c::;:~aah~ mente $1 a devenl ceea ee dorim sa fim. A ne hrani - devine, astfel, un proces prin care aqionam penfro a ne recrea pe noi inine, a construi, a ne reconstrui, a repara, a restaura, a incarna, a decide ceea ce vom deveni. Metamorfoza es/e in/otdeauna spectaculoasa $i unora II se pare d&-a dreptul miraculoasa Tnrealitate, nu este ~at simplul erect de reinnoire $i de tonifiere f:~~~cfrr;7 na::~:f;f;~rur~o;,:~:e;::a::~fPund a$$i daca buciitaria macrobiotica revolutioneaza modul de alimen/a(le de ieri ; de astazi, este p'entru ca ea d~(ine, pe. lan~a acest principiu de vi~!a simplu $i practlc, .matena pnma ~ltmentara a intmenm, precum $1 arta culmari!J.de inalta mspJrafle, in care supa I cereala sunf un cuplu ideal. Pufem fi recunoscatori pentru ajutorul oterit prin aeeas/a carte celor ce vor sa traiasca, tineri, timp indelungat. Oar ea se adreseaza $1 eelor ce n-au $/iut sa-$I schimbe la tlmp modul de alimen/a!ie, pentru a se elibe~~ug~j~~;~fl~t;d:e/~~':c:~~; s~e~o; ~~~e;,~~~~eu~~ta~~ supers/lpilor, de teamli $1 de aroganta - singura boa/a cu ad~varaf grava Cartea se adreseaza celor ce aleg sl'1 tralasca expenen!a cream $i a recrean'i de sine, ex

perien(a Platon,

unei Ohsawa Dupa

vieti

depline

~i

fericite,

pe

care,

dupa

0 numete limp

"macrobiotica" am comunicat acest Cu toale

PREFATA
ca
din intreaga cu sidatoriUi publica/ii/or, sale, nu ni se pare Ce. Ohsawa esle deja bine cunoscui confenntelor:ji mal ales a vindedJrilor inutil sa amintim aiei e;teva date biografila 18 octombr!e 1893, la Kyoto, :j; a venit penGeorge

ce

mod lume,

de alimentarie

de 45 de ani la m;i ; mii de

maestrului pe care

oameni

if

mul(umesc recunotinla

Ohsawa

cu recuno~tln(a.

inflnf/a

i dumneavoastra,

S-a

nascul data

tru prima

in Franta

lnainle Refntoro

de razbo;, in Japonia

f[Jc;ndu-:ji in timpul rnsa

de inosWila-

guran(a,

0 veli imparta~i 2001 Director

data un cere de prieteni.

Septembrie,

Rene Levy
de Siudii "Cuisina Macrobiotice at Sante" - Franta

pior, a fast inchls :ji eondamnat la moorte, avand de a fi salvat de debarc-area americanilor. Faro felde rnijioace financiare, imprevna a reuit conjurullumii, lndelung cv fermecatoarea Unite, vnde

sa aiM
iui

~ansa
niei un

totu1 sa taca de trei or! In-

sa solie,
ideile

poposind

31800

SAINT

GAUDENS

in Europa

:ji in Statele

au

sus-

citatinteresiinvestiriiconsiderabile la ~rsta de 70 de ani, mu/tumindu-se

A fostfoarte activpfma cu 3-4 are de samn pe sale spirit I corp, i descoperil lucru recent Ohsawa farra-

noapte, marturie vie a excelfmlei pnneipiilor T!;loria Iv; se bazeaza pe iegatura intra admis de mil de ani in raNgiile noastro. Pentru nici un remedlu, in domeniul fizlc, alimentar, Orientuivi tralamenlele de medieina nu preserie maceutiC8. dicala

sale, G.

cu atat mal pulin produse el recomanda 0 schimbare

de reg;m

la

care

adauga asupra

anumite unei

plante, noi alilu-

pentrucazurispecifice. Pe plan spiritual,

Ohsawa

insisli.'i

dini, tolal diferite, tata de vlal~. EI pleaca de ajunsesera!ji Ii/osofi ea Spinoza sau Teilhard omulnuesle

ia

ideea, la care de Chardin, ei.'i crealpentru omul nu

entitateseparafii nascut din

intr-vn

univers pamanlului,

a./

selVl.

Qimpotrivi.'i,

aste decat ultima veriga, in !imp, el romane in simbiodi. Este legat

seve a unei

serii de fiinle cu care de ongini, der i solldar cu frali deopotriva dominate Infinitatede cu vaeinii, supuse de acemici lucu planteie,

semenil sa;
darj cu eei i ele naterii

Noi, oamenii,

sunlem

de la

antipozi, chiar tol

cu animalala, i cu pietrele, fonnatdintr'o

i morti!,

lea$ilegialeintreguluiunivero Totul Tn Iwne (un

eruri comuna)

asIa

punat

de un suflu

ee ne duce

spre un lei aceeai 0 data cu a strflnge bunuri in care pe fle-

neeunoseut, asftelca sunt"m eu totii imbarcal;pe corabie, de pe ca~ avem ifu?;a ca putem caban moartaa. in acesta condi/ii, de ce sa luptam pentru (in delnmentu/ care oricum care rim analogi aste 0 crima mancam toame Acestei I'll/ora i, in final, Lumea oparticica
I'll

nostru)

nite

fa '10m piarda?

este 0 unitate ceea

cr"aturopoaria

de viala,

ce ne face

sa
de

; sa

interdependenti; de aeeea, spune Ohsawa, risipim chiar i un singur bob de are? sau si'.i mult, atunci c{md atalia i oameni sufera de

prea

noriuni

de dependenla

sa

adauga

aeeea

sa

criticiu, ee se aflli, :jiea, pamantului can;! hranete teaza animale/e, care

I'll

la baza /uturorreligiilor planteie, al plante/or cu s{mge de as(1menl;'a.

Sacnficiul can;! aiimenrou, eele mai numit

vi9tuitoarelor i venirea asupm

evaluate, urmatoarea

se sacn'fica,

pentru Sf. Pavel

progati

ineamare conceptia

a
vielii

ceea i

ce a

parusie Aeeasti'.i

disciplinei

alimenlaobiceiurile, de care au To!i ce; pana foamelei. in

re, propovaduita are ca scopsa beneficiat ce

de Ohsawa i care ne luibum ne asigure lericirea, acea fencire Asiei limp in Orienf domina confirma

popoan;!le surasul

de mii i mii de ani. ca, din Birmania mizenei i

au

ca@orit

Japon;a,

totul, in ciuda

Chiar i animalele par sa participe temtmdu-se mai pu!in de am decal ben los;t

bunavoinla generala, in Europa. Un popar galdarnul--a ee albii 10-

la

fost cel

care

ainventatprafu/depuc.3, de art;licii,

decaf

la

tocurile

in

limp

au trecut

foarte repede ta foloslrea lui in alte scopuri, ajungand in eele din urma la bomba cu hidrogen. Avem nevole de un rtigaz pentru

a ne I speranta

revizui

principii/e atunei

schimba

ceva.

Aceasta

era

fui Ohsawa,

cand

ii propaga,

tara odihna, pentru

ideile in calitate GuvemulMondial. re

de pre~edinfe

at Asoe;a/;ei

Japoneze

Alacal de tagma medici/or in tara Celei de-a Corac(ionale a Senei, pentru exercitarea

16 a

Cameilegaia a 11

10

aceasta vreun indleiu de vinovlitie: "Evident, nu era vo'bll de a Iraittodubl"mfirmilalecongeMa/lt. spun";, cidoardeau~U,ravialaunw mh,m. prin ~l1iciparea Iul/a un siSlam fikJsolic I moral In VJl1u!11e carwa acuzalu/cradecutiln<>", Mama '!lieu/u/ui bo/nav, dupa ce I-a hranit, conform sfatun/or gume VIOJ_ "Armomz;j'eafenomenekN""tagonisteVin ,atolsecreJuJunoresrfeldaemlliiorM, Unele retetedate In aceasta carte date, dar, In'cercu/ rude/or lor iji prieteniJor sufera ~ V""goonstJtuie,SfJP8 vorp{Jreamultoraciumet, am constatat acesteflucran, oviata saajunga/a nu primite, excluslv cu eereaJe in proport'e de. 90%
f

cuv ANT
CAlLE
Fericirea, care ~elulfiediruialn

iNAINTE FER1CIRJI

Je~ mal aceasUilume, de la inlelep\ii perfect valabila. a primit. Dupli cu cale0 defini\ie ei, un om va mii de ani in urma, fericitarfiacelacare: 1)-duceovialasanatoasa,lungaijiesteinteresatdetoate: 2} - nU-iji face griji in leg~itura cu banii; 3) - ~tie instinctiv sa evite aecidentela iji difieultali1e ee ar puteasaduealamoarteasa premalura Qrientului,

in proport'e

de 10%, I-a gaslt

mat ea/m, maJ vesel,

mie mi se pare ~i acum

data

efieaeitatea parte dlntre

Mi-aij

don ca, datorllll

mlicaro ferieita

oameniicare

4)-inlelegecauniversulesteordonat,laloatenivelurile

CAUVET-DUHAMEL

sale; 5)-nuna.wieijtesastraluceascalnrandullntai{ceeace arducelacfidereasa printreullimii), ci cauta, sa stea pe retraspenlruali,apoi,pentrutotdeaunaprimul Filosofia orienlalii nein~ata cum sa atingem loate planurile: individual, familial, atatsaneexpliceslructurauniversului,catmaidegrabacautasanearalecumputemrealizapracticstareadefericire, Majoritatea spune oamenilor man s-au format esle inutila ei iniji~i, ~i am pulea sclavi, pulem chiar la ca educatia ~colara renunla

fericirea

SOCial. Ea nu urmare~te

ea. Educa\ia profesionala formeaza desclavesteincompalibilaeufaricirea

iar mentalitatea Yinimpara-

in
Yang liei

acest

ghid am evitatsa despre a~a Tseu este, cum teme. dafericire, Judecata au

vorbesc fost ele

desprefilosofia iji Cheia de vazute la nivel daca

a Fericirii, Cerurilor, Song pe

Suprema

Lao-Tseu, a sa

Buddha, lucrari lraim

~i atalia

allii, caci exista de prisos,

deja numeroase intelectual nu reu~lm

acesle

in\elegerea din cand concep\ia

acestorfilosofii macarozi

de aillel,

in cand

~i din ce in ce despre.fericire,

maides
Dadi va intereseaza onentala

12

13

ineerea!i

metoda

maerobiotica' suntsigureil.ea careconsta este lungii,

timp

de eel pulin

0 saptamaeale spre inteToale Datorita Orient, civilizatiei fi Dartolul Asiei ~i Alrieii

nasaudoua.Y-oreeomand, de48deani~i lericire. Cealaltiicale, leetuale ~i teoretiea,

dupaeaampropovaduit-otimp esteeea mai buna

DE LA SANATATE LA PACE
marile religii in pace ~i a pacii esta supus schimbarii de In aceasta civiliza!ia lume, larile au fost colonizate occidentala, s-au timp Japonia nascul in Orient, lara panala a luminii sosirea denumita

in a ne culunda difieilii

in studii

~i plicticoasa

lor, popoarale au trait ocddentale.

orientale,

maiales a fost

eele din Extremul

Nu uila\i ca filosolia Doaropersoanacareignoracu eale poata sil.-~i imagineze ~i prin Ob\inutacuajutorul numeroase. complicate

orientala

are un caracter practic tolulbazametodelormeditrupului din poate din ee in ee mai ee in ce pecareorieimai

de mii de ani,

inloldeauna

ea bunastarea chirurgica!e,

lara longevitiilii

metodelorfarmaeeutiee, opera\ii

Filosofiaorientalaesteodisciplina

ne 0 poale urma cu plikere, eand ~i unda dore~le Ea fIestaureaza sana.tatea, precum ~i armonia lntre corp, spirit ~i suflel, condi\ie indispensabila aunei vielifericjte

pacifismul lor i-a facut adoptemaniereledinVesl. cein talii. ce mai putemica, bazela Noi 0 admiram civilizalia pe ~tiinla mult,

sa-~i abandoneze tradi\iile {Oi sa Civilizalia importataa devenitdin razboaiele aste din cein aeum noua oare ce mai crude religie pretinde ~i a umanica ea sa liberta1ii,a aceste douaciviliEucredca

dar putem

fie in armoniecuved1eacivilizalieasanataliLa fericirii!iia piicH? Am cautat multtimp sa pun de acord zaliiicreddiamgasitmijloeuldealecombina, dacaoccidentaliisestraduiescsaaplicefilosofiaorientala vorajungesarezolvenunumainumeroaseproblemedeordin ~liin!ilic libertatea Primul orientala, in Japonia sa baza pare sa ~i social, dar i marile probleme,

ca fericirea

~i

pas peaceasta bazii a sanata\ii era considerala pe Ilumeroase fie ghidata

cale constain ~i a vielii principii, 0 artadivim'i diutarea

a studiaalimenla\ia alimentalie Aceastil. Occident ill care arta ea a vielii

fericite,

in schimb,

doarde arata,

placerii,adicade lor, cii sunt grele consu. inlelilegale in im-

mobiluridestuldevulgare, numim"o oOOsili, mate, genlei 1 Macrobiotic" provine din cvy~ntul grec "macro", cafe inseamna mare, ~i "l>los',V1a(;;. st" Yorl>a, de<:l,despre"art<l dobandirii un.;adev;;rate Ion gevitat,intra corp masa dadi pe cinste" nu intoxica~,

Ceicares-auinlrlIPtatlaceeace printrasaturile prea de alimentele

Voroele lor nu dovedesc, nici ele, lor. Se vede astfel ca sanatalea!ii ele conform sanalos", adagiului european sunt influen\ale

luciditatea judecala,

"minte Nuvrem mal buna

sanatoasa a carei

de alimenlalie,

14

porta.n\iinuesle.contestati!.deni:neni. cil. allmenta\laonentalaarfiapnon

sa spunem dedltaltele

Chiar

~i cea

oferita unele

de restaurantele foarte elegante,

japoneze adesea

sau

d1ineze apel deCAPITOLUL I

din Europa,

nu face

cat la gandirea primiliva ~i ne intuneca mai mull sau mai pu\injudecatasupremtt Adevara\ii maeiilriaibucalarreijaponaze orate deci, ~ichineze de alcoal la fericire, pregatescfeluri sau de mancaruri capabila conform de mi'mcarenu foarte numaidelici ne sa duca, Regimui "Syozin cioase{penlruceialecarorpapileguslativen-aufostdelericondimentale), of era 0 hrana manaslirilor Ryori" ceea decata" Daca putea tel, prima saneintareascasanatataa, principiilor esta, "bucatarie macrobioticii care de all1el, denumit

MACROBIOTIC A ~I MEDICINA ORIENTULUI

Macrobiolicanuesteomedicinaempirica,deoriginepo pulara, entale. nici medicina Ea esle mistica sau a~a-zis ~tiin\ifica ~i paliatidialecli va,ciaplicarealavialadezicuziaprincipiilorfilosofieioripunerea in practicaa uneiconcep\ii ceasuprauniversuluLveroedeSOOOdeani,carenearata

Zen in Japonia ce inseamna

perfec\ioneazaju~I din alte primul parti ar

industria revolulie

alimentara de acest

din Europa

caleasprefericire,

prin sarratateAceastacaleesledeschisa sa se elibereze de diticulta\i Milioane fizide

saproducahranil

macrobiotica,

eaarlnfaptui,

In acest razboi

tuturor,boga\isausaraci,savan\isauignoranli,eaestesimpia ~i toli cei care vor sincer ce ~i minta'e pot so urmeze in viata cotidiana oameni,inExtremuIOrient,audusoexisten\iifericita?ilibera, au benefidat tarita Tseu, Confucius, de pace Buddha, ~ideeulturatimpuemiide ale lui Lao-Tseu, etc. Mahavira, Naga~una lnva\aminlelor macrobiotice

gen ~i ardeclan~a

totalimpotrivabolii~iamizeriei

ani daSong ;oi, mull mecacitol

timpinaintea

lor,aunorinlelep~

care au elaborat~tiinta

dicalaalndiei. Laoraaetuala,acestelnva\amintes-aulnvechit,

ee are un incepul are ~i un sfar~it Ela s-au Tncarcat cu supersti~i, misticism;oi Mlna profesionala, de aceea va o/erim lnceleceurmeazaointerpretarenouaaacestora DE V-a\i CE AM SCRIS ACEASTA CARTE exista ata-tea

intrebal

vreodata

de ee in Occident

spitale ~i sanatorii, bolifizice~i mintale? Ii\i~ti ~i atalea Raspunsul armata? esle

alatea droguri ~i medicamente, atatea De ceexista atateainehisori, ata\iapasimplu: avem cu tolii boli fiziologice liberi ~iferi~i

mintale,alecarorcauzenesunlinsaascunseprineduealie Aceastanudezvoltain l10i mijloceledea deveni z Vezi capiloluJ IV, LoculJudecajii supreme in sislemul g,;ndiri, ei\i,dimpotriva,lacedinnoitehnicieni, adiea

sciaviira\ionali

16

17

bilescunimperiumondialvizibil, cruzi, simpli~ti;;iplinidelacomie. Fericirea;;i nelericirea, activilatilenoastre. injeiegerea Acestea

aildoridoarsa

in'litcilleva in care avem o\ara pe care sa adoplali re-

boa1a;;i sunldictate

samltalea, in ultima

libertalea instantii

~i de

persoane sa traiasca in 1ara mea minunala. 365 de Craciunuri pean, in locde unul singur, Samuel Butler a numit-o Erewhon. nu trebuie decat Acc:;esul e liber ~i gratuit, gimulmacrobio!ic

sclavianudepinddecatdealitudineanoaslrainviata;;iin pe care 0 avem la1a dealcii.luirea" lumii;;i auni-

versului, dar nu exista ~coalii. sau universitale lem invata a galldi corect Cuvintele "Libertate, Fralernitate" Viata se afieaza estenespus omul). pesle eslemaipu\infrecventa de minunata, pasari, insecte, Toatefiintele pe;;li, Iibere

unde sa puEgalitate;;i lor A fost (eu 0 sinchiar ala

FILOSOFIA EXTREMULUI ORIENT

odata un om liber, pe nume .Fou-i", care gasi 0

tOl in Fran!a,daraplicarea

guraexceptie,

microbi;;i de obliga1iil

cheiedinpiatrapentnJadeschidepoartainvizibilaaimparaliei Cerunlor, allfel numila Erewhon sau Moni-Kodo, iraia nent. peun foarte platouinalt. cald ziua, unde'la, foarte rece in inimaunui noaptea, Traia vechi fara

Fou-i conli arme, casa

parazili,loatetra,eseferielleinnatura,

de ele insele;;i fala de al1ii. Noi am trait timp de doi ani in junglahindusa;;iinceaalricana, darnamvatulniciodata vreomaimu\iic:;rocodil, nefericiji, bolnavi sau ~arpe, obligaji insecta sau elefant penlru care sa fie allii Toole ;;ieleferi" sa lucreze

fa-raunalla.

lara ve~mintesaulndil\ii.minle,

n-aveanicJ

nidbudi\idehaftienumite"bani, lnsa de viata, ea loii tovara~ii

nicifarmacie. EI sabucura sai: pasari, peli, fluturi ;;i toate legi, nicifactori ziarilisaudoclori, vizele, de can Fou-i 1m-

popoareleprimitivecetraiau printreaeesteaerau cite,inaintedealiaservitede"colonitatorii"lor;;idotalecu pu;;ti, alcool,ciocolala;;i Unicareguliide nenuseamuza-nu Eu sunlsingurul;;i religie via\a aacestorprimitivi mananca poaleullimul dintre

animaleiepreistorice. Nu existaunid slrangere, nuexistaudictatori, hoji, nu cuno~lea telefonul. pa;;apoartele, nici0 pozitele, ani, Elnuavea,deci, socielalea,

controalele,

era 3ceeaca oamenii impara\ie unde

d-

grijii

Autreculmilioanede Au aparul dascalii Ace~tia

s-a format

apoi civilita~a

de culoain care fiecare dupa

recareserevolta;;iarvreasatriiiascalafeidefericilca slramo;;ii sai. A;;vrea sa r~stabilesc acea eel ce nu sa amuza trebuiesafiefericil,in cum spunea Epictet patron, nic:;ilucrator, uzina farmaceuticii, nu pnmesc

~i procesul de educa1ie, care a produs speciali~ti. fabricaradeindataimita!iialeaceleicurioased1ei,pecareo vanduralamarapre\,capiatrapre1ioasa,dicifiecarevoiaso aiba Acest come~ inflori limp de mii de ani. in ce ma prive~te, lmi propun sa distribui gratuit

de mancare,

cazcontrardoarelestedevina, In aceasta imparii1ie nicidascal.nici;;coala, nici poli\ie,

aceasla

nu ar exista nici nicispilal,nici niel nkboi

cheie a imparatiei liberta1ii, feriClrii ~i drepla\ii, chiar ~i unui numarfoarte limitatdepersoane, Contrardascalilorprofesioni~ti, eu ma bucurdin plin devia\ii. in calitatede ceta\ean eepoate i;;i al acesleiimparalii;;inumiisimllegaldebunurisaudebani Deaceea, ma exprimintr-unlimbajcopilaresc, fiin\elesnumaideceicemeritasapa;;eascainaceastaimpara\ie, un loc:; u~or de recunoscut, caci eei care il inleleg vor Ii regasit ;;i Sanalalea ''filosafie fizica ;;i cea morala, aceasla impara\ie Extremului Orienr,

niei inchisoare.

nici,du~mani, toji ar fl buni prieteni . frati;;i surori, parin1i ~i <;Opli. nuar~xlslamunca forlata, cnme, pedepse. ~i to\i arfi Independent' Eu, totu~i, nu sun! revolulionar, nu am inten\ia sa resta-

Numesc

u~or de inie-

19 18