Cancerul de ovar Dintre toate cancerele genitale, cancerul de ovar reprezint cea mai mare provocare clinic i chirurgical,

n 2/3 dintre cazuri pacientele se prezint cu o boal avansat, deoarece cancerul de ovar este mult timp asimptomatic. Vrsta medie de apariie a cancerului de ovar este de 50-60 de ani. Tipul histologic variaz cu vrsta. Exista 3 tipuri: Cancer epitelial (cel mai comun), care se formeaza in celulele care invelesc ovarele, aprute la femei n postmenopauz Tumori ale celulelor germinale (celulele care produc ovarele), care se dezvolta in ovare, la paciente mai tinere de 20 de ani Tumori stromale, care se dezvolta in celulele care produc hormonii feminini.

CANCERUL OVARIAN EPITELIAL Etiologie 1. Factori hormonali - multiparitatea, vrsta tnr la prima natere par s protejeze mpotriva cancerului de ovar, ca i utilizarea contraceptivelor orale. Infertilitatea: femeile active sexual, care nu folosesc metode contraceptive dar care nu raman insarcinate au un risc crescut de a fi diagnosticate cu cancer de ovar; 2. Factorul genetic - riscul dezvoltrii unui cancer mai mare n prezena unui istoric familial de cancer ovarian ovarian epitelial este

3. Factori de mediu: -poluarea atmosferei, a apei i a alimentelor, dieta bogat n grsimi, consumul de alcool i fumatul, talcul de pe condoame i diafragme pare s aib un rol cancerigen. Tablou clinic Cu unele excepii, tumorile maligne de ovar sunt n faza iniial asimptomatice sau cu o simptomatologie confuz, neltoare: 1. Tulburri digestive - dureri vagi, mai ales postprandiale n abdomenul inferior, senzaie de plenitudine, flatulen, tulburri dispeptice, constipaie. Creterea de volum a abdomenului - este de obicei un semn tardiv, marirea in dimensiuni a abdomenului si chiar palparea unei formatiuni tumorale la acest nivel 2. Hemoragii vaginale anormale suspecte la o femeie in special dupa menopauza. Aparitia unei scurgeri si secretii vaginale mucoase sau mucosangvinolente; 3.Tulburrile urinare - pot aprea prin compresiune sau prin invazia tumoral a vezicii, dar acestea sunt semne tardive exprimate prin modificarea frecventei mictiunilor, aparitia mictiunilor imperioase, a poliuriei;

4.Slbirea progresiv pn la emaciere se observ n stadiile avansate 5. Durere in timpul actului sexual (dispareunie) Diagnostic paraclinic 1. Examenele de laborator de rutin nu au mare valoare. Se constat o cretere a VSH-ului i a proteinei C reactive. Determinarea antigenului CA-125 (acesta masoara concentratia unei proteine de la suprafata celulelor neoplazice ovariene), are valoare mai ales n monitorizarea postoperatorie i a tratamentului cu citostatice. Hemograma: pacienta poate avea anemie cronica . 2.Examenele radiologice sunt necesare i obligatoriei cuprind: - Radiografia abdominal pe gol (calcificari n fibroame, teratoame benigne); poate da indicaii asupra ascitei sau ocluziei intestinale asociate etc.). - Radiografia pulmonar (prezena pleureziei sau a metastazelor pulmonare). - Urografia (obstrucie ureteral sau prezena unui rinichi ectopic pelvin). - Ecografia abdomino-pelvine, Ecografii transvaginale i CT pot nlocui urografia. Examenul ecografic este de valoare i poate diferenia o tumor benign de una malign. Tomografia computerizat evideniaz metastazele hepatice, epiploice i retroperitoneale. - Rezonana magnetic nuclear deschide perspective n diagnosticul precoce al cancerului de ovar. 3. Investigatii suplimentare: Endoscopii, Colonoscopii, Rectosigmoidoscopii, Radiografii cu substanta de contrast, Biopsia, Laparoscopia( are valoare n diagnosticul precoce i n evaluarea unor tratamente chimioterapice, iar n ultima vreme se folosete pentru biopsierea ganglionilor periaortici). Stadializare Stadiul I reprezinta cancer limitat la ovare. Acest stadiu are la randul sau mai multe etape,astfel: - Stadiul Ia: cancerul este limitat la un ovar, nu exista ascita si tumora nu este vizibila la exteriorul ovarului, capsula acestuia fiind intacta; - Stadiul Ib: cancerul este extins la ambele ovare, nu exista ascita, tumora nu este vizibila, la exterior, iar capsula este in continuare intacta; - Stadiul Ic: tumora poate fi localizata la unul sau la ambele ovare, insa este deja vizibila la suprafata lor, capsula si- a pierdut integritatea, a aparut ascita cu celule neoplazice. Stadiul II descrie cancerul localizat la unul sau ambele ovare, dar care are si extensie pelvina. La randul sau, si acest stadiu contine: - Stadiul IIa: cancerul are extensie si/sau metastaze in uter sau tubele uterine; - Stadiul IIb: extensia neoplaziei este spre tesutul pelvin; - Stadiul IIc: tumori aflate in stadii IIa sau IIb, dar la care se adauga extinderea in exteriorul

ovarului, ruperea capsulei ovariene, ascita cu celule maligne. Stadiul III descrie tumora care se localizeaza la ambele ovare, cu extindere in pelvis, in ganglionii limfatici pelvini, cu metastaze hepatice superficiale. In functie de afectarea limfatica, exista stadiile: - Stadiul IIIa: tumora este limitata la pelvis, fara afectarea ganglionilor limfatici; - Stadiul IIIb: neoplazia este extinsa in afara pelvisului, nu exista diseminari mai mari de 2 cm in diametru; - Stadiul IIIc: diseminarile depasesc 2 cm in diametru si exista afectare de ganglioni limfatici. Stadiul IV semnifica deja existenta metastazelor la distanta, a revarsatelor pleurale cu celule neoplazice si a metastazelor hepatice Tratament

1. Tratamentul primar este chirurgical se aplica n funcie de stadializarea bolii. 2. Chimioterapia 3. Radioterapia 4. Chirurgia citoreducional primar - are drept scop excizarea a ct mai mult din tumor (primar i metastaze). De obicei, include histerectomia total cu anexectomie bilateral, omentectomie i rezecia metastazelor de pe suprafaa peritoneului i intestinului. 5. Imunoterapia 6. Hormonoterapia Prognostic Factorii de prognostic cei mai importani sunt: 1. Stadiul bolii la iniierea tratamentului: Supravieuirea la 5 ani este de 90% pentru pacientele cu stadiul I de boal, intre 40 i 60% pentru stadiul II, 15% pentru stadiul III i sub 5% pentru stadiul IV 2. Gradingul histologic: Cele mai multe studii arat clar faptul c pacientele cu tumori slab difereniate au un prognostic mai prost dect cele cu tumori bine difereniate. 3. Tumora rezidual: Studiile lui Wliaron i Griffiths au stabilit c pacientele cu boal rezidual minim au un prognostic mai bun dect cele cu tumori mari reziduale. 4. Ali factori: - vrsta n momentul diagnosticului - tipul histologic - are o influen minim asupra prognosticului;