Universitatea Ovidius Constana, Facultatea de tiine ale Naturii i tiine Agricole, specializarea Geografie, anul universitar 2012-2013

Proiect: Dezvoltarea Regional i Local

Regiunea de Dezvoltare Centru

Coordonator: Prof. univ. dr. Floarea Bordnc

Studeni: Ciobanu Adrian Nenia Robert Nicolai Georgian incan Mdlin

Cuprins
1. Scurt caracterizare fizico-geografic 2. Evoluia demografic, resursele de munc ale Regiunii Centru i structura aezrilor umane 2.1 Populaia i resursele umane 2.2 Prognoza demografic a Regiunii Centu n orizontul anului 2025 2.3 Evoluia i structura ocuprii forei de munc 2.4 omajul 2.5 Structura aezrilor umane 3. Analiza economic a Regiunii Centru 3.1 Resursele naturale 3.1.1 Resurse naturale de suprafa (pduri, terenuri agricole, puni) 3.1.2 Resurse naturale ale subsolului 3.1.3 Resurse hidrografice 3.2 Infrastructura 3.2.1 Infrastructura de transport 3.2.2 Reele de telecomunicaii 3.2.3 Infrastructura tehnico-edilitar 3.2.4 Infrastructura educaional 3.2.5 Infrastructura sanitar 3.2.6 Infrastructura social i cultural 3.2.7 Infrastructura de turism 3.3 Dezvoltarea economic n ansamblu 3.3.1 Evoluia indicatorilor macroeconomici regionali 3.3.2 Dezvoltarea economic in cateva sectoare economice 3.3.2.1 Industrie 3.3.2.2 Construcii i servicii 3.3.3 Structura i evoluia exporturilor 4. Agricultura i dezvoltarea rural 4.1 Implicarea sectorului agricol n economia regiunii 4.2 Resursele naturale agricole 4.3 Structura terenurilor agricole i principalele culturi agricole 4.4 Evoluia populaiei n spaiul rural 4.5 Poziionarea pieei forei de munc n spaiul rural 4.6 Silvicultura 4.7 Dezvoltarea spaiului rural

5.

Situaia mediului 5.1 Zone critice pe teritoriul Regiunii Centru 5.1.1 Zone critice sub aspectul polurii atmosferei 5.1.2 Zone critice sub aspectul polurii apelor de suprafa i subterane 5.1.3 Zone critice sub aspectul deteriorrii solurilor 5.2 Deeurile

6. Programe de dezvoltare regional i local la nivelul Regiunii Centru 7. Bibliografie

1. Scurt caracterizare fizico-geografic

Regiunea de dezvoltare CENTRU este aezat n zona central a Romaniei, n interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare i mijlocii ale Muresului i Oltului, fiind strbtut de meridianul de 25 longitudine estic si paralela de 46 latitudine nordic. Prin poziia sa geografic, Regiunea CENTRU realizeaz conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare , nregistrndu-se distane aproximativ egale din zona ei central pn la punctele de trecere a frontierelor. Regiunea CENTRU este format din judeele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures i Sibiu i are o suprafa total de 34100 km, ceea ce reprezint 14,3% din teritoriul tarii. Ca suprafa, depete unele ri europene cum ar fi Albania, Luxemburgul, Macedonia, Slovenia i Republica Moldova. Relieful este foarte variat, predominant muntos, cu ridicat potenial turistic i de dezvoltare a zootehniei dar i cu suprafete ntinse de platou i lunca propice culturilor agricole. Lipsit de cmpii propriu-zise, cuprinde pri nsemnate din cele trei ramuri ale Carpailor Romneti, zona colinar a Podiului Transilvaniei i depresiunile din zona de contact intre zona colinar i cea montan. Zona montan se intinde pe 47% din suprafata Regiunii Centru, ocupnd prile de est, sud i vest ale regiunii. La limita Regiunii Centru cu Regiunea Sud, se gsesc cele mai nalte vrfuri din Romania: Moldoveanu (2544 m) i Negoiu (2535 m), ambele situate n masivul Fgra, numeroase alte vrfuri din Carpaii Meridionali depind nltimea de 2000 m. Datorita nltimii i masivittii lor, Carpaii Meridionali au fost supranumii "Alpii Transilvaniei". Ocupnd aproape n ntregime teritoriul judeelor Harghita i Covasna i pri nsemnate din judeele Mure i Brasov, Carpaii Orientali au altitudini medii (altitudinea maxim a Carpailor Orientali n Regiunea Centru este de 2100 m n vf. Pietrosu din Muntii Caliman) si o genez divers. Muntii Apuseni, ocupnd jumtatea de N- V a judeului Alba, au altitudini mai reduse (nltimea maxima, de 1849 m, este atins in vf. Curcubata Mare din Muntii Bihor, la limita cu Regiunea N- V). O caracteristic a Carpatilor Orientali i a Munilor Apuseni este prezena unor depresiuni intramontane bine individualizate. Astfel, in Carpatii Orientali ntlnim depresiunile Borsec, Giurgeu, Ciuc i ntinsa depresiune a Brasovului, iar in Muntii Apuseni, depresiunile Zlatna, Abrud si Campeni. Pasurile si trectorile relativ numeroase din Carpatii Orientali i Muntii Apuseni contribuie la aspectul puternic fragmentat al acestor muni, facilitnd n acelai timp legturile ntre asezrile de pe versanii opusi. Zona colinar cuprinde Podisul Tarnavelor n ntregime i partea de est a Campiei nalte a Transilvaniei. In zona de contact ntre regiunea montan si cea colinar se gsesc depresiunile Fgraului i Sibiului n partea de sud, Culoarul Alba Iulia- Turda n partea de vest i dealurile subcarpatice i depresiunile Praid, Odorhei, Homoroade si Cristuru Secuiesc n partea de est.

Clima din Regiunea Centru este temperat-continental, variind n funcie de altitudine.n depresiunile intramontane din partea de est a regiunii se nregistreaz frecvent inversiuni de temperatura, aerul rece putnd staiona aici perioade ndelungate. De altfel, localitatea Joseni (jud Harghita) este cunoscuta drept polul frigului din Romania, iar cea mai scazut temperatura din tara s-a inregistrat tot in Regiunea Centru, in localitatea Bod (-38,5 C). Precipitatiile anuale nsumeaza 550 l/mp n zonele depresionare din vestul regiunii, ajungnd la 1200 l/mp pe crestele cele mai inalte ale Carpatilor, cantitatea cea mai mare de precipitatii czute nregistrndu-se in lunile iunie si mai. Vegetatia naturala este variat, prezentnd o etajare altitudinal. Astfel, n regiunile mai joase se intlnesc pduri de foioase,iar la altitudini de peste 2000 de metri, psuni subalpine i alpine, etajele intermediare fiind ocupate de pdurile de amestec de foioase i conifere i de pdurile de conifere. n Cmpia colinar a Transilvaniei vegetaia caracteristic este cea de silvostep. Reteaua hidrografica este bogat, fiind format din cursurile superioare i mijlocii ale Mureului i Oltului i din afluenii acestora. Lacurile naturale sunt diverse ca geneza, cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Munii Fgra, lacul vulcanic Sf Ana din Muntii Harghita si Lacul Rosu, lac format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz, Lacul Ursu. Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes, lacurile sarate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului , iazurile piscicole din Campia Transilvaniei.

2. Evolu ia demografic, resursele de munc ale Regiunii Centru i

structura a ezrilor umane

2.1 Popula ia i resursele umane Cu o populaie stabil de 2.530.486 locuitori, nregistrat la 1 iulie 2005, reprezentnd 11,7 % din populaia Romniei, Regiunea Centru se plaseaz pe locul al 5-lea ntre cele 8 regiuni de dezvoltare, meninndu-i poziia ocupat la recensmntul populaiei i locuinelor din 1992. Datele ultimelor doua recensminte arat o scdere a populaiei stabile din Regiunea Centru fa de 1992 cu 6,6% (178.676 persoane n cifre absolute), tendin regsit la nivelul ntregii ri (- 4,9%). Datorit structurii pe vrste nefavorabile a populaiei - cohorte mici de populaie sub 15 ani si numr redus de femei la vrsta fecunditii, rata mic a reproducerii si rata mare a mortalitii i nclinaia redus spre a avea copii a populaiei la vrsta fertil, este de ateptat n continuare accentuarea declinului demografic, declin care se regsete in toate rile dezvoltate. Cu cea mai accentuat scdere a populaiei se detaeaz judeul Braov (8,4%), urmat de judeul Alba (-7,5%). Cei mai importani factori care au determinat scderea populaiei sunt sporul natural negativ (25012 persoane n perioada 1992-2002) i soldul migrator de asemenea puternic negativ. In consecin, densitatea populaiei s-a redus de la 79,2 loc/kmp, n 1992 la 74,6 loc/kmp, Regiunea Centru situndu-se la acest indicator mult sub media naional (91,2 loc/kmp). Valorile nregistrate la nivelul judeelor variaz ntre 49,6 loc/kmp (judeul Harghita) i 111,1 loc/kmp (judeul Braov). Fata de celelalte Regiuni de dezvoltare, aici se nregistreaz una dintre cele mai sczute densiti ale populaiei, fiind mai mare doar dect cea nregistrat in Regiunea Vest. Evoluia structurii pe grupe mari de vrst indic un proces accelerat de mbtrnire a populaiei Regiunii Centru. Ponderea tinerilor (0-14 ani) s-a redus n perioada 1990-2005 de la 23,8% la 16,75% n timp ce ponderea vrstnicilor (60 ani i peste ) a crescut de la 14,4% la 18,0% n 2002, meninndu-se la acelai procent i n 2003, concomitent cu creterea ponderii populaiei adulte (15-59 ani) de la 61,8% la 64,6% n 2002 i la 65,23% n 2003. n cifre absolute, dinamica populaiei regiunii Centru pe grupe de vrst a nregistrat urmtoarea evoluie: efective n scdere pentru grupele 0-14 ani (cu circa 278 mii persoane) i 15-59 ani (cu circa 85 mii persoane) i efective n uoar cretere pentru grupa de vrst 60 ani i peste (cu aproximativ 51 mii persoane), in perioada 1990-2005. Cu o rat a sporului natural n anul 2005 de -0,6, Regiunea Centru se situa pe locul al 2-lea, dup Regiunea Nord-Est. Dup scderea din perioada 1990-1996, sporul natural al populaiei din regiune cunoate o uoar ameliorare n perioada 1997-2005, rmnnd ns negativ. Fa de mediul

urban unde sporul natural este uor negativ (-0,6 n anul 2005), n mediul rural se nregistreaz un spor natural puternic negativ (-1,9), consecin a mbtrnirii demografice mai accentuate. Se remarc diferene importante i ntre judeele regiunii. Astfel, se nregistreaz rate pozitive ale acestuia in Covasna , Sibiu si Harghita rate negative in Alba si Mures o rata nula in Brasov. Scderea sporului natural al populaiei a fost determinat att de reducerea natalitii ct i de creterea mortalitii. Natalitatea a avut o evoluie oscilant n perioada 1990-2005, nregistrnd o tendin negativ pn n 1996, valori cuprinse ntre 10,3 i 10,5 n perioada 1997-2000. Dupa 2001 se remarca o tendinta continua de crestere, atingandu-se 10,8 in 2005. Cele mai ridicate rate ale natalitii n anul 2005 s-au nregistrat n judeele Covasna (12,3), Harghita (11,6) i Mure (11,2), iar cea mai sczut n Alba (9,9). Se constat aceleai dispariti accentuate ntre mediile de reziden : 10,1 n mediul urban i 11,9 n mediul rural. Rata mortalitii a cunoscut o evoluie ascendent pn n 1996, crescnd de la 9,7 n 1990 la 11,6 n 1996, scznd apoi pn la 10,5 n 2000, iar in 2005 a fost de 11,4, mai sczut dect media naional (12,1). Se menin att discrepanele ntre mediile de reziden (9,8 n mediul urban i 13,8 n mediul rural), ct i ntre judeele regiunii (12,6 n judeele Alba i Mure i 10 n judeul Braov). Indicatorii demografici care au cunoscut o ameliorare semnificativ sunt numrul nscuilor mori ce revin la 1000 nscui (5,5 n 2005 fa de 7,4 n 1990) i mortalitatea infantil care s-a redus de la 20,6 n 1990 la 14 n 2005 (15,0 la nivel naional). Exist diferene notabile ntre cele dou medii, n mediul rural nregistrndu-se cele mai mari valori ale mortalitii infantile (16,2 n anul 2005, fa de 12,3 n mediul urban ). Judeul Alba se remarc prin rata ridicat a mortalitii infantile (18,5), n mediul rural aceasta atingnd 23,1. Durata medie a vieii a fost de 72,07 ani n perioada 2003-2005 (68,42 ani masculin i 75,91 ani feminin), Regiunea Centru ocupnd locul al 2-lea ntre regiunile de dezvoltare la acest indicator. Diferenele dintre cele dou medii de reziden sunt semnificative (72,87 ani in mediul urban, fata de 70,94 ani in mediul rural). La nivel judeean, cea mai mare durat medie a vieii se nregistreaz n judeele Braov (72,97 ani) i Sibiu (72,14 ani) iar cea mai redus n judeul Mure (71,54 ani). Dup reducerea duratei medii de via din perioada 1990-1997, se constat o uoar cretere a acesteia ncepnd cu intervalul 1996-1998. Structura etnica si religioasa a populaiei Regiunea Centru se caracterizeaz printr-o mare diversitate etnic, lingvistic i religioas. Datele definitive ale recensmntului populaiei i locuinelor din 2002 arat c n Regiunea Centru locuiesc cele mai multe persoane aparinnd minoritilor etnice i religioase, comparativ cu celelalte

regiuni. Romnii formeaz i aici majoritatea absolut a populaiei (65,37%), fiind ns minoritari n 2 judee Harghita (14,06%) i Covasna (23,28%). Sunt urmai n ordine de maghiari - 29,94% din totalul populaiei (6,60% la nivelul naional), romi 3,96% din populaie (2,47% la nivelul naional) i germani 0,58% (0,28% la nivelul rii). In Regiunea Centru triau peste jumtate (52,8%) din numrul total al locuitorilor de etnie maghiar din Romnia, un sfert (24,5%) din numrul etnicilor germani i 18,7% din numrul total al romilor. Maghiarii se concentreaz n trei judee Harghita, Covasna i Mure n dou dintre acestea constituind majoritatea populaiei. Romii dein ponderi nsemnate n judeele Mure (6,96%) i Sibiu (4,06%), iar germanii sunt mai numeroi n judeul Sibiu (1,55%). Ponderea cea mai mare a romnilor se nregistreaz n judeul Sibiu (90,60%), iar cea mai sczut n judeul Harghita (14,06%). Aceeai structur diversificat se nregistreaz i n privina apartenenei religioase a locuitorilor Regiunii Centru. Ortodocii formeaz 63,91% din totalul populaiei, fiind urmai de romano-catolici (15,18%), reformai (12,29%), unitarieni (2,23%), greco-catolici (1,63%), penticostali (1,22%), evanghelici (de confesiune augustan + sinodo-presbiterieni) (1,01%). Regiunea Centru cuprinde 76,7% din totalul persoanelor de religie evanghelic de confesiune augustan din Romnia, 69 % din locuitorii de religie evanghelic sinodo-presbiterian, 44,2% din totalul reformailor, 37,3% din totalul romano-catolicilor i 21,5% din numrul total al grecocatolicilor. In cadrul Regiunii Centru, romano-catolicii i reformaii dein cele mai mari ponderi n judeele Harghita, Covasna i Mure, ortodocii n Sibiu, Alba i Braov , iar unitarienii sunt mai numeroi n Harghita. 2.2 Prognoza demografic a Regiunii Centu n orizontul anului 2025

n 2003, efectivul populaiei Regiunii Centru era de 2.545,2 mii locuitori, iar n 2025 se prognozeaz c aceasta va scdea cu 239.8 mii, ajungnd la 2.305,4 mii. n varianta optimist, reducerea efectivului n intervalul 2003-2025 va fi cu 5,2%, n cea pesimist cu 10,9% iar n cea medie cu 9,4%. n varianta medie, se pot distinge dou intervale distincte ca evoluie, i anume perioada 2003- 2010, cu o scdere moderat ntr-un ritm mediu de 0,2%/an i 2010-2025, perioad n care fenomenele demografice intr n declin accentuat-scdere cu 0,54%/an. Factorul cel mai important care va influena acest fenomen este scderea natural. Declinul demografic afecteaz mai ales populaia tnr, pn la 35 ani. Efectivele de populaie adult vor fi mai mari n 2025 fa de 2002. Excedentul de populaie peste 65 ani fa de 2002 arat n mod evident procesul de mbtrnire demografic. Analiza ponderii grupelor de vrst n perioada 2003-2025 arat schimbrile care se vor produce n raportul ntre tineri i vrstnici. Pn n 2015, numrul tinerilor se va menine mai mare dect al vrstnicilor, dar

raportul se va schimba, populaia Regiunii va cunoate un proces accentuat de mbtrnire. Populaia n vrst de 0-14 ani Populaia tnr va scdea accentuat n proporii de 25-39%, cele mai accentuate scderi nregistrndu-se n judeul Alba (explicabil prin combinaia de factori: reducerea efectivelor de femei la vrsta reproducerii pe baza pierderii de efectiv de femei prin migraie intern i extern). Ponderea grupei de vrst 0-14 ani se menine la valoarea celei de la nivel naional (30,9%). La nivel naional, judeul Covasna va avea i n 2025 ca i n 2003, cel mai mic numr de tineri. Populaia adult (15-64 ani) Populaia n vrst apt de munc se va nscrie ntr-un trend descresctor, ritmul previzionat fiind de 0,46% anual. n prima perioad, pn n 2005, populaia va crete uor prin intrarea n rndurile populaiei adulte a generaiilor relativ numeroase nscute pe parcursul ultimilor ani ai politicii nataliste. Populaia vrstnic (65 ani i peste) Populaia vrstnic a crescut continuu n ultimii 50 ani, att numeric ct i procentual. Procesul de mbtrnire demografic va continua, fiind anticipat o cretere numeric continu. La nivelul regiunii, efectivul acestei grupe de vrst va crete cu 60,9 mii, reprezentnd 20,5% fa de anul 2003. Populaia de peste 80 ani va crete ntr-un ritm mai rapid. n cadrul acestei grupe de vrst, populaia feminin predomin datorit speranei de via mai mari a femeilor.

2.3 for ei de munc

Evolu ia i structura ocuprii

Populaia n vrst de munc (15-64 ani), aflat pe o curb uor ascendent pn n anul 2000, att la nivel naional, ct i al Regiunii Centru se nscrie pe un trend puternic descresctor ncepnd cu 2001. Din punct de vedere numeric, resursele de munc numrau la data recensmntului populaiei, n regiunea Centru 1652,8 mii persoane la 31 decembrie 2005. Populaia activ din Regiunea Centru numra, 1076 mii persoane n 2005, ponderea populaiei active n total populaie fiind de 42,5%,

reprezentnd 10,9% din populaia activ de la nivelul rii. Din punct de vedere al evoluiei, n perioada 1997-2005, trendul populaiei active la nivelul Regiunii Centru a fost similar cu cel la nivel naional, fiind puternic descresctor, n special din anii 2000 i 2002, tendin care s-a meninut i n perioada 2003-2005. Cel mai mare procent de activitate se nregistreaz la grupa de vrsta 3544 de ani (81,4% din totalul populaiei cu aceasta vrsta este activa) in timp ce in cazul grupei de varsta 25-34 de ani, persoanele active reprezint 76 %. Un procent nsemnat din populaia cu vrsta ntre 15-24 de ani din Regiunea CENTRU este inactiva si, atat in mediul rural cat si in cel urban aceasta grupa de varsta inregistreaza nivele ridicate ale procentajului somerilor (6,8% respectiv 5,4%). Populatia ocupata De-a lungul perioadei 1993-2005, populaia ocupat din Regiunea Centru a cunoscut evoluii asemntoare celor ale populaiei active, nscriindu-se pe un trend de scdere. Astfel, numrul persoanelor ocupate s-a redus in perioada 1993-2005 cu 16,5 % in Regiunea Centru si cu 16,6% la nivelul tarii. Referitor la structura ocuprii, serviciile au crescut ca pondere n totalul populaiei ocupate n detrimentul industriei 35,7% fa de 31,4% urmate la diferen mic de populaia ocupat n agricultur (28,3%). Comparativ cu nivelul naional, diferene mai importante se nregistreaz n agricultur unde ponderea populaiei ocupate este mai mare cu 5,2% la nivel naional dect la nivelul Regiunii CENTRU n timp ce ponderea populaiei regiunii ocupate in industrie este mai mare dect cea de la nivel naional cu 5,9%. Populaia ocupat in activiti din domeniul serviciilor si construciilor are ponderi comparabile la nivel naional i regional. Fa de anul 1993, ponderea populaiei ocupate n agricultur, la nivel regional, a sczut cu 1,6 puncte procentuale iar ponderea populaiei ocupate n industrie s-a redus cu 6,6 puncte procentuale. La nivel naional, ponderea populaiei ocupate n agricultur s-a diminuat cu 3,3%, n industrie cu 10,2% iar n construcii cu 0,2%. Singurul sector care a nregistrat creteri la nivel naional i regional, n intervalul 1993-2005, este cel al serviciilor, ponderea populaiei ocupate n domeniul serviciilor crescnd cu 10% la nivel naional i cu 12% la nivel regional. Cele mai spectaculoase creteri se nregistreaz n judeele Braov (cu 18,9%), Alba (12,7%) i Sibiu (11,8%). Cele mai ridicate ponderi ale persoanelor ocupate n agricultur se nregistreaz n judeele Harghita (36,6%) si Mure (32,8%), iar cele mai sczute n Braov (15,3%) si in Sibiu (18,5%). Ponderea populaiei ocupate n activiti industriale este mai mare n judeul Sibiu (32,7%) Braov (31,3%) si mai sczut n Harghita (26,6%), si Alba (27,5%). Braovul deine cea mai mare pondere a populaiei ocupate n servicii (46,7%) precum si

ponderea cea mai mare a populaiei ocupate n construcii (6,7%), comparativ cu celelalte judee urmat de judeul Sibiu cu o structura asemntoare a populaiei ocupate. Numarul mediu al salariatilor Scaderi insemnate ale numarului de salariati in perioada 1995-2005 s-au inregistrat in principalele ramuri ale economiei nationale: agricultura (-71,1%), industrie (38,5%), transporturi (- 36,3%). Este de remarcat faptul c, scderea numarului de salariai din agricultur s-a produs pe fondul creterii numarului persoanelor ocupate in aceasta ramura, scaderea fiind determinata de restrangerea sectorului de stat ca urmare a ncetrii activitii unor societi sau reducerii efectivelor de salariati ale acestora. Creteri ale numrului de salariai s-au nregistrat in domeniul tranzaciilor imobiliare i alte servicii (+79,1%), in administratie publica (+13,7%) si comert (+6,5%). 2.4 omajul Rata omajului la nivel regional a avut o evoluie oscilant n perioada 1995-2005, cea mai sczut rat nregistrndu-se n anul 1996 (6,1%), iar cea mai ridicat n 1999 (11%). La sfritul anului 2005 rata omajului n Regiunea Centru era de 7,3% (5,9% la nivel naional), cea mai nalta valoare nregistrndu-se n judeul Covasna (8,8%), iar cea mai redusa in judeul Mure (4,6%). Numrul omerilor nregistrai la sfritul anului a avut o evoluie asemntoare ratei omajului. Numrul cel mai sczut de omeri s-a nregistrat n 1996 (76098 persoane), iar cel mai mare in 1999 (130941 persoane). Dup anul 2000 atat numrul omerilor cat i rata omajului n Regiunea CENTRU nregistreaz o tendin descendent. Regiunea CENTRU are o rata a omajului de 7,3% care o plaseaz pe locul 6 comparativ cu celelalte regiuni i peste media naional. Rata omajului n rndul femeilor, n Regiunea CENTRU, este mai ridicata dect media pe regiune, fiind i cea mai mare rat a omajului nregistrat n rndul femeilor, comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare. 2.5 Structura a ezrilor umane Regiunea de Dezvoltare Centru, constituita pe baza legii nr. 151/1998, privind dezvoltarea regional n Romania, are n componen 6 judee din centrul Romaniei: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu. Cu o suprafata de 34100 kmp, reprezentand 14,3 % din teritoriul Romaniei, Regiunea Centru ocupa locul al 5-1ea intre cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin situarea ei in centrul tarii, Regiunea Centru se invecineaza cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare.

Populaia stabil a Regiunii Centru, nregistrat la 1 iulie 2005 era de 2.530486 persoane, reprezentnd 11,7 % din populaia trii. Densitatea populaiei, de 74,2 locuitori/kmp, este mult mai redus dect media naional (90,7 loc/kmp). Regiunea Centru cuprindea la sfrsitul anului 2005 un numr de 57 orae ( din care 20 municipii), 356 comune i 1784 sate, ocupnd primul loc n privina numrului de localiti urbane. Ponderea populaiei din mediul urban, conform datelor statistice din 2005, era de 59,9 %, Regiunea Centru situndu-se pe poziia a 3-a, dup Regiunea Bucureti i Regiunea Vest. Majoritatea oraelor au un numr mai mic de 20000 locuitori, o situaie asemntoare nregistrndu-se i la nivelul rii. Un singur ora Braovul are populaia de peste 200 000 locuitori, iar dou orae (Sibiu i Trgu Mure) au ntre 100.000 i 200.000 locuitori.

3. Analiza economic a Regiunii Centru

3.1 Resursele naturale 3.1.1 Resursele naturale de suprafa (p duri, terenuri agricole, puni) innd seama c 36,4% din suprafaa regiunii este acoperit cu pduri, o resurs nsemnat o constituie lemnul de fag, molid i brad din padurile montane si lemnul de gorun si stejar, intalnit in padurile mici din zonele de podis si de deal. In acest fel, Regiunea CENTRU poseda un mare potential silvic, constituind una din principalele zone de de aprovizionare cu lemn din tara. Padurile reprezinta sisteme biologice productive care furnizeaza materia prima necesara industriei lemnului, constituind totodata o importanta sursa de energie. Cu toate ca foarte mare parte din teritoriul regiunii "Centru" este acoperit de zona montana, agricultura isi gaseste conditii bune de dezvoltare in cea mai mare parte a teritoriului . Chiar si in zona montana suprafete intinse de pasuni si fanete naturale sunt favorabile cresterii animalelor, iar clima mai rece si regimul pluviometric specific fac ca aici sa fie mai putin simtite efectele perioadelor mai secetoase din timpul anului.Fara a se putea face o delimitare stricta intre zonele favorabile diferitelor activitati agricole se constata totusi o anumita distributie a acestora in functie de relief, clima si sol. In estul si sudul regiunii cultura principala este cartoful iar in partea cu inaltimi mai joase sunt conditii favorabile pomilor fructiferi. In zonele colinare si depresionare, precum si in luncile din centrul, sudul si sud-vestul regiunii se cultiva graul, orzoaica, orzul, porumbul, sfecla de zahar, legumele, plantele de nutret. Podisul Tarnavelor, cu zona delimitata de municipiile

Tarnaveni, Medias, Blaj si Aiud, ca si terenurile din jurul municipiilor Alba Iulia si Sebes sunt cunoscute ca foarte favorabile culturii vitei de vie. n anul 2005, suprafata agricola a Regiunii Centru era de 1929 mii ha, reprezentand 56,6% din suprafata totala a regiunii si 13,1% din suprafata agricola a Romaniei. Dupa modul de folosinta, structura suprafetei agricole se prezinta astfel: arabil 39,8%, pasuni 34,5%, fanete 24,5 %, vii si pepiniere viticole 0,4%, livezi si pepiniere pomicole 0,8%. Cresterea animalelor este relativ bine dezvoltata in toate judetele regiunii, in zona montana constituind principala activitate agricola. Cresterea oilor, activitate traditionala a locuitorilor din Muntii Cindrelului, Muntii Sebesului si zona Branului, se afla in usor declin in ultimul deceniu din cauza dificultatilor privind valorificarea productiei. Judetele Mures si Harghita sunt renumite pentru calitatea efectivelor de bovine, Muresul avand si un puternic sector de crestere a porcinelor si pasarilor. 3.1.2 Resursele naturale ale subsolului Zcmintele de gaz metan Cea mai important resurs a subsolului Regiunii "Centru" o constituie zcmintele de gaz metan, descoperite la Srmel n 1907, n urma unui foraj de exploatare a unor presupuse sruri de potasiu. n urma acestei descoperiri au fost ntreprinse lucrri geologice de prospectare i exploatare a zcmintelor de gaz i s-a trecut, ncepnd din 1913, la exploatarea lor. Dup 1944, lucrrile geologice au cunoscut o amploare deosebit, ducnd la descoperirea de noi structuri productive i la punerea lor n exploatare. Cele mai mari zacaminte de gaz metan din Romania se gasesc in aceasta zona a tarii la Nades, Zaul de Campie, Bogata, Saros, Singiorgiu de Campie, Seleus, Zu-ulia, Mdra, Srmel, Cetatea de Balta, Tauni, Porumbenii Mari, Avramesti, Mugeni, etc. De mentionat este faptul ca gazul metan din aceasta regiune este cel mai curat gaz natural din lume, fiind alcatuit aproape exclusiv din gaze uscate. Zacamintele metalifere neferoase Intre resursele naturale cele mai importante care se alfa pe teritoriul regiunii, in zacamant sau se exploateaza la suprafata, sunt si cele neferoase auro-argintifere (Zlatna, Baia de Aries, Almasu Mare, Rosia Montana), cuprifere (Bucium, Almas, Rosia Poieni,Techereu, Balan) si minereuri de mercur (Izvorul Ampoiului, Madaras, Sintimbru). Zcmintele nemetalifere ntre resursele subsolului, un loc important ocupa si rocile nemetalifere utile, de diferite categorii (vulcanice, sedimentare, detritice etc.), prezente n rezerve considerabile. Zona eruptiv montan este dominat de andezit

(cariere industriale la Stnceni n Defileul Mureului i lng Sovata la Ilieti) i de piroclastite (aglomerate) andezitice. n zona deluroas din Subcarpaii interni, Podiul Trnavelor i Cmpia Transilvaniei predomin depozitele sedimentare de nisipuri, marne, argile. Depozitele imense de nisipuri, de vrst neogen (miocen i pliocen), de regul sunt consolidate n straturi de diferite grosimi, utilizabile la prepararea unor materiale de construcii (mortare la zidrie, straturi filtrante la drumuri etc.), iar unele varieti cuaroase la fabricarea sticlei (de exemplu depozitul de nisip cuaros de lng Sovata). Marnele, existente de asemenea n rezerve apreciabile, nu sunt valorificate suficient, dei unele varieti s-ar putea preta la fabricarea cimentului. Argilele inclusiv lutul de coast i de teras - la fel foarte rspndite, au o utilizare mai larg la fabricarea materialelor de construcii ceramice (crmizi, igle etc.), att n uniti industriale mari, ct i n crmidriile rurale, foarte frecvente. Dintre cele mai importante din tara sunt si exploatarile de materiale de constructie, cum ar fi cele de bazalt de la Toplita, Galautas, Recas;andezit (Suseni, Vlahita, Tusnad, Bixad, Micfalau, Malnas-Bai; calcare(Lazarea, Voslobeni,Sandominic, Virghis, Intorsura Buzaului, Recas, Caciulata, Sinca Noua, Codlea, Bran, Moeciu, Risnov, Cristian, Tarlungeni, Brasov, Abrud, Galda de Sus); travertin (Bilbor); gresie (Sinzieni); isturi cristaline pe vile Sadului i Lotrioarei, cristale marmoreene la Porumbacul de Sus i Arpaul de Jos,Sohodol, argile si argile refractare (Alba Iulia, Ucea, Fagaras, Codlea, Cristian, Feldioara, Bodoc) precum si pietrisuri si nisipuri din albiile principalelor rauri. Zcminte de carbune In zona nord-vestica a judeului Covasna sunt exploatate prin lucrri miniere de suprafaa i n subteran n cadrul perimetrelor miniere Capeni Baraolt i Racos Sud. Din motive tehnice sau economice o parte din sectoarele miniere au fost nchise, n prezent, continundu-se exploatarea n urmtoarele sectoare: mina Baraolt , cariera Bodos si cariera Racos Sud. Zacaminte de carbune mai intalnim si la: Borsec, Jalotca, Codlea, Cristian, Virghis. Zcmintele de sare Sarea (NaCl) este o alt resurs prezent n cantiti considerabile.Principalul zcmnt de sare este cel de la Jabenia, comuna Solovstru considerat a fi cel mai mare din Transilvania. Masivul de sare este situat n partea de est a depresiunii Transilvaniei. Sarea are un coninut de 95-99% NaCl, volumul rezervelor geologice de prognoz se estimeaz la 77 mld tone. Alte zcminte de sare intalnim la Sovata, Praid, Ocna Mures, Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului.

Substanele minerale terapeutice Sub aceast denumire numim ntreaga gam de substane minerale utilizate n cura balnear, direct sau prin realizarea unor concentraii, precum i apele i gazele mbuteliate, n scop alimentar sau curativ. Regiunea "Centru" dispune de o gam variat de astfel de substane ce cuprind ape minerale, ape de zcmnt, lacuri srate, nmoluri sapropelice, gaze mofetice etc. Pe lng resursele miniere i rezervele de roci utile, n zona interna a Carpatilor de Curbura o importanta deosebita o prezint manifestrile postvulcanice care se fac simite prin bogate emanaii de CO2 i prin prezenta unor degajri de gaze sulfuroase si de arsen. Existenta bogatelor emanaii de CO2 a favorizat formarea izvoarelor carbogazoase care au o compoziie chimica foarte variata i cu efecte terapeutice deosebit de importante. Izvoarele de ape minerale carbogazoase de la Borsec, Bilbor, Tusnad, Harghita-Baii, Homorod, Sancraieni, Biborteni, Covasna, Bodoc, Malnas, Vilcele, Bixad, Baile Balvanyos, Zizin, Rotbay, Rupea, Racos si cele clorosodice bromurate si iodurate de la Ideciul de Jos, Stnceni ,Singiorgiu de Mures, Sovata, Bazna Ocna Sibiului,Miercurea Sibiului si Ocna Mures sunt utilizate pentru consum si in scopuri terapeutice. Zcmntul, recent pus n exploatare pentru staia de mbuteliere a apei minerale, situat pe valea prului Mermezeu, afluent de dreapta al Mureului se caracterizeaz prin ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, carbogazoase . 3.1.3 Resursele hidrografice Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora, dintre care i mentionam pe cei mai importanti: Tarnavele, Sebesul, Cugirul, Ariesul, Ampoiul (afluenti ai Muresului), Raul Negru, Barsa, Cibinul (afluenti ai Oltului). Lacurile naturale sunt diverse ca geneza, cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii Fagaras, lacul vulcanic Sf Ana din Muntii Harghita, si Lacul Rosu format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz. Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes, lacurile sarate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului si Sovata (L. Ursu) si iazurile piscicole din Campia Transilvaniei. Sunt de mentionat resursele energetice ale Muresului, Oltului si Sebesului. Potentialul energetic al cursurilor repezi de munte este exploatat in principal pe cursul raurilor Sebes si Olt.

3.2 Infrastructura

3.2.1 Infrastructura de transport Reeaua de drumuri Regiunea CENTRU beneficiind de o pozitie favorabila, dispune de o reea bine reprezentat de drumuri publice. Principalele axe de circulatie sunt plasate de-a lungul culoarelor Muresului, Oltului, a celor doua Tirnave si prin trecatorile si pasurile montane. Perpendicular pe acestea, o alta retea de circulatie importanta traverseaza regiunea de la nord la sud. La Brasov se intersecteaza toate caile de comunicatie prin care se realizeaza legatura intre regiunile din nordul tarii cu cele din sud si a celor din vest cu cele din est. Repartitia drumurilor pe suprafata regiunii este determinata de formele de relief, densitatea maxima intalnindu-se in zonele de culoar iar cea minima in zona montana. Spre deosebire de drumurile nationale, care au fost parial reabilitate i reparate, cele judetene sunt prost ntreinute din cauza lipsei acute de fonduri. Conform statisticilor oficiale, doar 4,2% din drumurile judetene si comunale de la nivelul Regiunii sunt modernizate, valoare cu mult sub media nationala de 10,5% , o medie foarte mic n comparaie cu celelalte regiuni (ex. Regiunea SV cu 20,4%, Regiunea NV 15,3%, Regiunea Sud Muntenia 9,6%). Densitatea medie a drumurilor este sub media pe tara (33.5 km drumuri/ 100 km2), doar judetul Alba cu 42,1 km/100 km2 depind aceast medie, lucru explicabil prin relieful predominant muntos al regiunii. Regiunea Centru este caracterizat de cea mai mic densitate de drumuri publice la 100 km2 teritoriu, la egalitate cu Regiunea Sud-Est (cea mai mare densitate se regsete n Regiunea NEfr Regiunea Bucureti Ilfov). 48,75% din drumurile publice ale Regiunii sunt drumuri pietruite i drumuri de pmnt. Traversat de trei drumuri europene: E81, E68, E60, nsumnd 951 km, Regiunea CENTRU este avantajat din punctul de vedere al accesului la reeaua de transport european i naional ocupnd locul doi pe ar, dup regiunea Nord-Vest, ca numrul de km de drumuri europene. Reeaua de ci ferate Cu 41,6 km de cale ferata la 1000 km2, regiunea CENTRU se gaseste sub media pe tara (45,9 km/1000 km2), Cu o densitate a liniilor de cale ferata sub media naional se situeaza judetele Alba, Covasna si Harghita (36,8, 31,3, 31,5 km/1000 km2) iar peste media national se plaseaz judeele Braov, Sibiu i Mure cu 67,7, 36,3 i 45,4 km/1000 km2. Regiunea Centru este traversat de 1420 km de cale ferata din care 47,4% este electrificat, ponderea fiind peste cea a cailor ferate electrificate la nivel national (36,5 % din total).

Exista in cadrul regiunii zone intinse izolate din punct de vedere al transportului feroviar, cum este spre exemplu zona Muntilor Apuseni din judetul Alba (deoarece pe linia ingusta Turda-Abrud, circulatia a fost intrerupta din motive de rentabilitate) si zona dintre Miercurea Ciuc si Odorheiu Secuiesc. Din punct de vedere al transportului feroviar Regiunea CENTRU este avantajat de poziia geografic, aici fiind localizate cateva importante noduri de cale ferata (Brasov, Sibiu, Teius) prin care se realiza legatura Romaniei cu Europa Centrala si de Vest. Transportul aerian In ceea ce priveste transporturile aeriene, n regiune se afl dou aeroporturi: Sibiu si Tirgu Mures prin care se realizeaza atat legaturi interne cat si curse internationale. Aeroportul Sibiu este amplasat pe drumul naional DN1 la o distan de 5 km de municipiul Sibiu. Prin Aeroportul Sibiu se asigur legturi directe cu capitala Romniei, Municipiul Bucureti prin curse interne, precum i legturi internaionale cu Gemania (Mnchen, Stuttgart, Duesseldorf) i Italia (Roma, Bergamo, Treviso, Verona, Florence, Torino, Bologna, Naples). Aeroportul Sibiu a deservit n cursul anului 2005 un numr de 48.907 cltori, de 18,9 ori mai muli fa de 1998, activitatea instituiei marcnd n acest sens o crestere cu 25,2 % a pasagerilor deservii fa de anul 2004. n ceea ce privete traficul comercial intern, aeroportul Sibiu se situeaz pe locul 41 ca numr de curse regulate (cu 1008 zboruri). Aeroportul Trgu Mure, situat pe teritoriul comunei Ungheni localitatea aparintoare Recea- are o poziie geografic deosebit de favorabil avnd n vedere c n afara judeului Cluj celelalte judee din zon nu au aeroporturi n dotare. De asemenea, n judeul Mure funcioneaz i un Aeroport utilitar-sportiv la Trgu Mure. Transportul public Din datele detinute, se poate observa, ca o caracteristica a Regiunii, dezvoltarea transportului public specific asigurarii de servicii pentru distante scurte si cu o capacitate medie de transport. Astfel, principalul mijloc de transport il reprezinta autobuzul, si de asemenea in ultimii ani s-au dezvoltat si transportul cu ajutorul microbuzelor, linii de tramvai si troleibuz existand doar in doua judee ale Regiunii- Brasov si Sibiu, la nivelul celor doua municipii. La nivelul Regiunii, la sfarsitul anului 2005 erau 609 de autobuze, 24 tramvaie si 163 troleibuze, iar numarul total de pasageri transportati a fost de 150.945,2 mii. Transportul n comun este slab dezvoltat la nivelul Regiunii. Nu exista o retea regionala propriuzisa de transport in comun, doar reele ce deservesc

mai multe judee. Calitatea serviciilor prestate populatiei este necorespunzatoare in majoritatea cazurilor, mijloacele de transport utilizate sunt invechite si uzate, investitiile realizate in domeniu au fost destul de reduse in ultimii ani. In Regiune, in special la Sibiu, s-au dezvoltat firme care asigura transportul persoanelor atat intre judetele Regiunii cat si interregional (SC Transmixt SA, SC Atlassib SA). De asemenea, Regiunea Centru, fiind o regiune de tranzit este deservita si de firme de transport din alte regiuni. Serviciile de taximetrie, in schimb, s-au dezvoltat mult in ultimii ani la nivelul tuturor judetelor. De asemenea, la nivelul municipiului Brasov si Sibiu s-au dezvoltat firme care ofera posibilitatea inchirierii de autovehicule pentru sejur. 3.2.2 Re elele de telecomunica ii Extinderea si modernizarea centralelor telefonice in ultimii ani, au condus la cresterea numarului de abonati in reteaua telefonica fixa, astfel incat in anul 2005, la 1000 locuitori revin 197,5 abonati telefonici. La nivel national, numarul abonatilor telefonici la 1000 de locuitori este de 183. Din totalul posturilor telefonice existente la nivel regional n anul 2005, 75% se afl n mediul urban i doar 25% n mediul rural. Disparitati mari in acest domeniu se nregistreaz si intre judetele din regiune, judetul Sibiu prin numarul de abonati particulari la 1000 locuitori, (233,5) plasandu-se pe locul doi pe tara dupa Bucuresti. La polul opus judetul Harghita, cu 151,5 abonai la mia de locuitori se situeaza mult sub media pe ar, iar dac ne raportm doar la mediul rural discrepantele sunt si mai mari. Gradul de acces la informatie poate fi pus in evidenta si prin existenta in anul 2005 a 251,5 de abonamente la TV, sub media national de 259,8 abonamente la mia de locuitori si 239,9 abonamente la radio la 1000 locuitori sub media national de 245,7 abonamente la mia de locuitori. n ultimii ani numrul abonamentelor la radio i TV au crescut considerabil, analiza comparativ a acestor indicatori n anii 2000 i 2005 arat o cretere cu 80,3% nivel naional a abonamentelor radio la mia de locuitori i cu 67,8% la nivel regional. Abonamentele la TV au crescut cu 68,3% n 2005 fa de 2000 la nivel naional i cu 45,7% la nivel regional. 3.2.3 Infrastructura tehnico-edilitar Alimentarea cu apa potabila Reeaua de distribuie a apei potabile, n lungime total de 5799,2 km, la sfarsitul anului 2005, acopera 261 localitati din regiune, din care 56 municipii i orae i 205 comune. 98,2% din localitile urbane ale Regiunii CENTRU sunt echipate cu instalaii de ap potabil in timp ce doar 57,6% din cele

rurale sunt echipate parial . n judeul Sibiu sunt cele mai multe localiti rurale fr alimentare cu ap potabil, doar 39,6% din toate comunele fiind alimentate fa de 72,9% n judeul Braov. Sub media regional se afl judeele Covasna, cu 45% din localitile rurale echipate cu reea de alimentare cu ap potabil, i Mure cu 57,1% iar peste media regional se situeaz judeele Alba unde doar 40,4% din localitile rurale nu au reea de alimentare cu ap potabil i Harghita cu 38,8% din localitile rurale fr alimentare cu ap potabil. Consumul mediu de ap potabil/locuitor a sczut n Regiunea Centru de la 112,0 mc n 1990 la 62,4 mc n anul 2005 (media pe ar fiind de 50,3 mc/locuitor), din care pentru uz casnic 33,9 mc/locuitor, fa de 29,1 mc/locuitor, media pe ar. Mentionam faptul ca n unele orae, din cauza capacitii reduse a instalatiilor de captare i distributie, alimentarea cu ap se face n mod discontinuu, nesatisfcnd necesitile de alimentare cu ap ale consumatorilor. La nivelul Regiunii se constat lipsa n unele orase a statiilor de epurare a apelor uzate sau existenta unor statii de epurare necorespunzatoare din punct de vedere al standardelor de calitate. Reteaua de canalizare 57 de localitati, reprezentand 28,3% din totalul localitatilor din Regiunea Centru beneficiau la sfarsitul anului 2005 de sisteme de canalizare publica, pondere superioara celei inregistrate la nivel national (21,9%). Situatia pe cele 2 medii rezidentiale este foarte diferita, daca in mediul urban ponderea localitatilor cu sisteme de canalizare era de 98, 2 %, in mediul rural aceasta era de doar 17,1%. Si in profil teritorial se constata discrepante semnificative. Cea mai buna situatie se intalneste in judetele Covasna si Mures (35,6% respectiv 34,3% din localitati au sisteme de canalizare) in timp ce judetul Alba are cea mai slab dezvoltata infrastructura de canalizare (20,8% din localitati dispun de sisteme de canalizare). Infrastructura de distributie a gazului metan si a energiei termice La sfritul anului 2005, reeaua de distribuie a gazului metan, avea o lungime de 7595,8 km (27,6% din reeaua naional), numrul localitilor n care se distribuie gaz metan este de 227 din care 179 localiti rurale i 48 localiti din mediul urban. Oraele din judeele Braov i Mure sunt alimentate n totalitate cu gaz metan, n Covasna 4 din 5 centre urbane, Sibiu, 9 din 11, n Harghita 6 din 9 centre iar Alba 8 din 11. La nivel naional doar 18,4% din localitile din mediul rural beneficiaz de alimentare cu gaz. Conform acestor date statistice, n Regiunea CENTRU, n anul 2005 mai mult de jumtate din localitile rurale (50,3%) erau alimentate cu gaz metan. Judeul Mure pe teritoriul cruie se afl cele mai mari resurse de gaz, este alimentat n cea mai mare proporie 78%, Sibiu, 71,7% i Braov 52,1%. Sub

media regional se afl judeele Alba, Covasna i Harghita cu 31,8%, 25% i respectiv 24,1%. 3.2.4 Infrastructura educa ional Infrastructura educationala a Regiunii Centru, bine dezvoltata la toate nivelele, cuprindea in anul scolar 2005-2006, un numar de 965 gradinite, mai puin cu 40,7% fata de intervalul 2001-2002, 833 scoli primare si gimnaziale, mai putin cu 48,5% fata de anul colar 2001-2002, 208 licee (fa de 209 in perioada precedenta), 9 scoli profesionale i de ucenici, 12 scoli postliceale i 13 uniti de nvmnt superior (fa de 10 n intervalul precedent). Se constat, din pcate, o tendin de scdere accentuat a populaiei colare, numrul acesteia diminuandu-se cu 19,9 % n perioada 1990-2005, de la 634.250 elevi la 507.821, aceeasi tendin regasindu-se si la nivel naional. Cauza principala a acestei evolutii este scaderea populatiei de varsta scolar si cresterea ratei abandonului scolar. Densitile cele mai mari ale colilor primare i gimnaziale se nregistreaz n judetele Alba si Mures, acest fapt datorandu-se numarului mare de localitati rurale din cele doua judete, iar cea mai redusa in judetul cel mai urbanizat al regiunii, judetul Brasov. Reteaua universitara, in continua extindere si diversificare, cuprinde 13 universitati situate in 4 orase: Brasov, Sibiu, Targu Mures si Alba Iulia si un numar important de facultati si filiale universitare amplasate in aceste centre si in alte orase din Regiunea Centru. Se remarca dezvoltarea, in ultimul deceniu, a celui de-al 4-lea centru universitar al Regiunii: Alba Iulia, pe langa celelalte 3 centre de traditie: Sibiu, Brasov si Targu Mures. Remarcabila este dezvoltarea universitatilor particulare care, alaturi de universitatile de stat, incearca sa rspund solicitrilor educaionale in continua schimbare,,largind gama specializrilor propuse. Este demn de amintit faptul ca invatamantul universitar medical si de arta dramatica de la Trgu Mures ca si cel silvic si de constructii de autovehicule de la Brasov au o ndelungata si valoroasa tradiie, constituindu-se in adevrate repere ale invatamantului superior romanesc. Un aspect deloc lipsit de importanta este caracterul multilingv al procesului de invatamant, la toate nivelele. Alturi de unitatile de invatamant cu predare in limba romana, exista un numr semnificativ de unitati si secii cu limba de predare maghiara sau germana, asigurndu-se continuitatea unei tradiii multiseculare si favorizndu-se, in acest fel, imbogatirea reciproca a celor 3 culturi importante ale regiunii.

3.2.5 Infrastructura sanitar

Regiunea Centru dispunea in anul 2005 de o densa retea de unitati sanitare, compusa dintr-un numar de 51 spitale, 58 policlinici, 23 dispensare medicale, 10 centre de sanatate. In ultimii ani numarul cabinetelor stomatologice, al cabinetelor medicale de familie a crescut considerabil ajungand la 1035, respectiv 1345. Aceeasi evolutie se inregistreaza si in ceea ce priveste farmaciile si cabinetele de medicina generala, numarul acestora crescand la 686, respectiv 152. Numarul paturilor din spitale ce revin la 1000 locuitori era de 7,2 in anul 2005, fa de 6,6 ct reprezint media pe ar. Fa de anul 1990, numarul de paturi s-a redus cu 32,9 %. In 2005, numarul de persoane ce revin la un medic era de 467,7 fata de 456,3 media pe tara in acelasi an, iar la un stomatolog de 2343 (2109,8 media nationala). Numrul persoanelor ce revin unui farmacist era de 2086,1 ( 2329,4 la nivel national), iar numarul persoanelor ce revin la un cadru sanitar mediu era de 172,4 ( 175,2 la nivelul intregii tari). Judeul Mures are cel mai redus numar de persoane ce revin unui medic, Sibiul are cel mai mic numr de persoane la un stomatolog, iar Alba cel mai redus numar de persoane ce revin unui farmacist. Cu exceptia medicilor, personalul medical a nregistrat scderi foarte mari dupa 1990. Multe uniti sanitare prezint necesiti de reabilitare a cldirilor, precum i de nnoire a echipamentelor existente i de achizitionare de noi echipamente medicale performante i necesare derulrii activitilor specifice. 3.2.6 Infrastructura social i cultural n 2005, cheltuielile cu protectia sociala a somerilor au totalizat 303.838.885 milioane lei in Regiunea Centru, reprezentand 19,8% din totalul cheltuielilor cu protectia sociala a somerilor realizate la nivel national. Din totalul cheltuielilor, doar 0,9% au fost destinate calificarii si recalificarii somerilor. Fa de anul precedent, ponderea cheltuielor destinate plilor compensatorii efectuate n cadrul programelor de restructurare, privatizare i lichidare a crescut de la 10,8% la 14,9%. Din totalul acestora, 70,8% au fost destinate judetului Brasov, 24,1% judetului Alba, judetul Harghita a beneficiat de cea mai redusa cota de repartizare, 0,20%. Numrul cantinelor de ajutor social s-a njumtit n perioada 2002-2005, de la 37, la 23 cantine sociale n regiune; corespunztor, a sczut numarul beneficiarilor de la 2051 in 2002 la 1905 persoane. Viaa cultural a Regiunii Centru, de o bogie i un dinamism remarcabile, se distinge prin trsturile sale pline de originalitate. Regiunea Centru, situat ntr-o zon de intersecie a Europei, cu toate ca s-a aflat n cea mai mare parte a timpului n pas cu tendinele europene, a reuit s-i formeze i s-i pastreze o cultura original, eclectic. Valoarea acesteia este data de diversitatea culturilor care au convietuit pe teritoriul actualei Regiuni

CENTRU, partial regiunea istorica Transivania. Cultura germana, cea maghiara si cea romana creeaza o culturala cosmopolita, cea mai diversa din acest punct de vedere din Romania. Regiunea Centru dispunea n anul 2005 de 1699 biblioteci, din care 357 bibloteci publice, cu un fond de carte numrnd 20024 mii volume i un numar de 649 mii cititori nscrii. Numarul de volume eliberate in anul 2005 se ridica la 8240 mii. Bibliotecile documentare Bathyaneum din Alba Iulia,Teleki din Tg Mures si Brukenthal din Sibiu dispun de un fond de carte deosebit de valoros, cu numeroase raritati pe plan european, unele manuscrise fiind unicate pe plan mondial. Regiunea Centru dispune de o retea bogata si divesificata de muzee, colecii muzeale steti, puncte muzeale 123, dintre care le amintim pe cele mai importante: Muzeul Brukenthal, Muzeul Civilizatiei Populare Astra, Muzeul de Istorie si Muzeul de Istorie naturala din Sibiu, Muzeul de Arta, muzeul de Istorie, Muzeul Primei Scoli Romanesti din Brasov, Muzeul Unirii din Alba Iulia. Activitatea teatrala are o indelungata traditie in Regiunea Centru, primul teatru cu o stagiune permanenta datand din secolul al XVIII-lea. In prezent in regiune isi desfasoara activitatea patru teatre, in orasele Sibiu, Targu Mures, Brasov si Sfantu Gheorghe, avand un repertoriu bogat. Filarmonicile din Targu Mures, Sibiu si Brasov sunt printre cele mai prestigioase institutii de acest gen ale tarii. Creatia populara este sustinuta de numeroase ansambluri folclorice, iar mestesugurile traditionale sunt perpetuate prin munca mesterilor populari ale caror produse pot fi admirate la targurile si expozitiile de arta traditionala, organizate in general de muzeele de etnografie din Regiune: Muzeul civilizatiei populare traditionale Astra, Muzeul de etnografie Brasov, etc. In Regiunea CENTRU, in anul 2005, figurau 9 cinematografe, ceea ce inseamna 10,6% din numarul total al cinematografelor inregistrate la nivel national. Activitatea sportiva din Regiunea Centru se afla intr-un declin puternic dupa 1990. Numarul de sectii sportive a scazut in perioada 1995-2005 cu 63,6%, numarul de sportivi legitimati cu 72,5%, numarul de antrenori cu 48,2%, iar cel al instructorilor cu 37,5% (n intervalul 1995-2005). Numarul sportivilor legitimati din regiune n anul 2005 era de 14351, cu 11.505 mai putin dect n anul 2003. Cel mai mare numar de sportivi legitimati (5238) se nregistreaz n Braov, judeul cu cea mai mare pondere a populatiei urbane. 3.2.7 Infrastructura turistic Situat n zona centrala a Romaniei, Regiunea Centru este caracterizat de un relief preponderent montan care a favorizat dezvoltarea turismului care are aici vechi traditii si un mare potential de dezvoltare. Ca marca pentru turismul montan, mai ales pentru sporturile de iarna sunt statiunile

turistice Poiana Brasov, Predeal, Paraul Rece, Paltinis, care se numara printre cele mai renumite statiuni turistice montane din Romania, fiind apreciate si pe plan international pentru posibilitatile pe care le ofera. Regiunea CENTRU ofera atractii si posibilitati de practicare pentru foarte multe forme de turism: turismul montan, turismul balnear, rural si agroturism, cultural, ecumenic, turism sportiv (speoturism, alpinism, mountainbike, zbor cu parate ultrausoare, canioning, vanatoare si pescuit, etc.), turism feroviar, turism de tineret, etc. In anul 2005, baza material a turismului din Regiunea Centru cuprindea 993 uniti de cazare, ntre care 162 de hoteluri, 30 cabane si 17 campinguri, 123 vile, restul fiind alte tipuri de uniti turistice. Densitatea unitilor de cazare, la 100 kmp era n Regiunea Centru de 2,9, fa de 1,8 la nivel naional. n cadrul regiunii valoarea acestui indicator variaz ntre 0,43 uniti/100kmp n judeul Alba i 7,5 uniti/100kmp n judeul Braov. Regiunea Centru deine 43,7% din pensiunile turistice rurale ale Romniei, 39,9% din pensiunile turistice i 26,5% din numrul cabanelor. n judeul Braov se gsete unul din cele dou sate de vacan de care dispune turismul romnesc. Prezentata comparativ, infrastructura de turism a celor sase judete arata o concentrare a structurilor turistice in Brasov, judet urmat de Harghita, Sibiu si Mures. Covasna si Alba, in ciuda potentialului turistic foarte ridicat dar posibil unei organizari deficitare au o baza materiala foarte slaba. Statiunile balneoclimaterice Covasna, Balvanyos, Malnas-Bai, Biborteni, Tusnad, Borsec, Lacul Rosu, Sovata, Ocna Sibiului, Bazna, Valcele, Hatuica, Comandau, Belin, Sugas Bai, Brancovenesti, Sangeorgiu de Mures, Harghita Bai, Praid, Homorod dispun de exceptionale resurse curative naturale, in schimb ele au nevoie de modernizarea si reabilitarea infrastructurilor existente.

3.3 Dezvoltarea economic n ansamblu

3.3.1 Evolu ia indicatorilor macroeconomici regionali Produsul Intern Brut al Regiunii Centru in anul 2004 totaliza 30096,4 milioane RON preuri curente, reprezentand 12,2 % din PIB al Romaniei. Produsul Intern Brut pe locuitor, de 11852,9 RON (7608 Euro PPC) in 2004, este superior cu 4,2% celui calculat pentru intreaga ar, aa cum a fost de-a lungul perioadei 1993-2004. n anul 2004 Regiunea Centru ocupa la acest indicator pozitia a treia, dupa Regiunea Bucuresti si Regiunea Vest.

Rata anual de cretere a PIB n regiunea Centru a fost de 5,5% n 2004, fa de 8,5% la nivel naional. Din gradul de participarea a diverselor activiti la crearea Produsului Intern Brut al regiunii pe anul 2004, rezult pentru industrie o pondere de 30,2%, pentru agricultura 11,9%, pentru constructii 4,8%, iar pentru servicii 42,4%. Comparnd aceast structur cu cea a Produsului Intern Brut al Romniei rezult c n cadrul Regiunii este mult mai bine reprezentat industria, agricultura are o pondere apropiata de cea inregistrata la nivel national, iar serviciile i constructiile prezinta nc diferente n minus fa de valorile naionale. 3.3.2 Dezvoltarea economic in cateva sectoare economice 3.3.2.1 Industrie Indicele de specializare industrial Indicele de specializare economic al unei regiuni arat gradul de specializare ntr-un anumit sector economic, mai precis, msoar raportul dintre ponderea sectorului la nivel regional i cea la nivel naional, pondere msurat n termenii populaiei ocupate. Regiunea Centru are cel mai ridicat indice de specializare industrial, fiind urmat ndeaproape de Regiunea Vest . Dac n Regiunea Bucureti-Ilfov a sczut semnificativ indicele de specializare industrial evideniind faptul c aici la creterea economic au contribuit alte sectoare (in special serviciile), n Regiunea Vest industria a fost unul din motoarele dezvoltrii economice. Fiind o regiune puternic industrializat, Regiunea Centru a resimit declinul suferit de ramuri industriale importante precum industria minier, construciile de maini, industria chimic, procesul de restructurare a industriei grele nefiind nc ncheiat. Din aceast cauz specificul industrial al Regiunii Centru i dificultile procesului de restructurare au determinat o ncetinire a ritmului de cretere economic. Sunt dezvoltate aici majoritatea activitilor industriale: - industria prelucrtoare: alimentara si buturi in toate judetele; industria tutunului in judetul Covasna; textile si produse textile mai ales in judetele Mures, Sibiu si Brasov; confectii din textile, blanuri si piele in toate judetele; pielarie si incaltaminte in Alba, Sibiu; prelucrarea lemnului in judetele Alba, Harghita, Mures; celuloza, hartie si carton in Alba si Brasov; chimie in judetele Mures, Brasov si Alba; alte produse din minerale nemetalice in judetele Sibiu, Alba, Mures; metalurgie in Sibiu, Alba; - energie electrica si termica, gaze si apa - in toate judetele. Regiunea Centru deinea n anul 2004 ponderi semnificative la cteva produse industriale de baz: ngrminte chimice (47,4% din producia trii, in judetul Mures), brnzeturi (45,7% n special n judeele Mures, Covasna, Harghita) gaze naturale extrase (41,5% din producia naional, n special

judeele Mure i Sibiu), cherestea 31,6%, n judeele Alba, Harghita, Sibiu), lapte (28,9%, n judeele Mure, Alba, Brasov), mobilier (17,0%, ndeosebi n judeul Alba si Mures), preparate din carne (16,4%), carne ( 15,7%), nclminte (13,7%, judeele Sibiu, Alba i Braov), hartie ( 13,6% ), ciment ( 11,2%, in judetul Brasov), zahar (6,1%, n judeele Mure i Braov). 3.3.2.2 Construc ii i servicii Domeniile construcii i servicii au crescut ca pondere dup anul 1990, att n ceea ce privete fora de munc absorbit ct i contribuia la PIB regional. n anul 2005, firmelor din construcii reprezentau 7,5% din totalul firmelor din regiune, 82,5% dintre acestea fiind microntreprinderi (0-9 angajai) i doar 0,43% firme mari (peste 250 angajai). n ceea ce privete gradul de specializare al IMM-urilor pe sectoare de activitate6, indicele de specializare regional plaseaz regiunea pe locul 2 pe ar, dup BucuretiIlfov n construcii. Nivelul de specializare al sectorului IMM din regiune n servicii este mai sczut dect cel n construcii. Din modul n care se prezint structura sistemului economic regional n servicii pe anul 2004, pe subsectoare de servicii, se observ faptul c cea mai important component din totalul activitilor de servicii este comerul cu 57,2%. n regiunile de dezvoltare mai avansate, comerul ncepe s piard din teren n competiia cu celelalte servicii, Regiunea CENTRU nscriindu-se i ea n acest trend.

3.3.3 Structura i evolu ia exporturilor Gradul de deschidere a unei economii este reflectat de nivelul exporturilor sau mai precis de indicatori precum valoarea exporturilor/ locuitor sau valoarea exporturilor raportat la produsul intern brut. Economiile cu o mai mare deschidere spre exterior sunt mai sensibile la variaiile pieelor internaionale, avnd un grad mai mare de vulnerabilitate. ntr-o conjunctur favorabil ele preiau i amplific tendinele pozitive manifestate pe pieele internaionale. Unii experi msoar performanele economice ale unei ri i n funcie de indicatori precum exportul / locuitor sau dinamica exporturilor, apreciind c aceti indicatori pot evidenia capacitatea economiei respective de a produce mrfuri vandabile n condiii concureniale. Cu o valoare a exporturilor/ locuitor de 956 euro, in 2005, Regiunea Centru se plasa pe poziia a4-a, fiind depit de regiuni bine dezvoltate economic (Regiunea Bucureti-Ilfov, Regiunea Vest) dar i de Regiunea Sud-Est

(productor i exportator tradiional de produse metalurgice). Att valoarea total a exporturile ct i exporturile/ locuitor au avut o dinamic susinut n Regiunea Centru (+76,4% respectiv +83,8%, n 2005 fa de anul 2001). n ce privete evoluiile la nivel judeean, chiar dac toate judeele au nregistrat creteri importante , ritmurile de cretere au fost sensibil diferite. Dac n 2001 cinci din cele ase judee ale regiunii au avut valori apropiate ale exporturilor/ locuitor, n 2005 diferenele au crescut , trei judee detandu-se n frunte (Sibiu, Braov i Alba) .

4. Agricultura i dezvoltarea rural

4.1 Implicarea sectorului agricol n economia regiunii Aportul agriculturii la realizarea produsului intern brut al Regiunii Centru in anul 2004, este de 11,9%, pondere apropiat de cea nregistrat la nivel naional. Comparativ cu anul 1995 s-a nregistrat o diminuare cu 8,5 puncte procentuale a ponderii agriculturii, aceasta fiind cea mai important scdere a ponderii dintre toate sectoarele economice. 4.2 Resursele naturale agricole Condiiile de clim, relief si sol, faptul c aproape jumtate din suprafa este ocupat de zona montan, iar n depresiunile din rsritul teritoriului se nregistreaz n mod obinuit cele mai joase temperaturi din tar, ar putea fi considerai factori care s fac din Regiunea Centru o zon improprie agriculturii. Cu toate acestea, agricultura i gsete condiii bune de dezvoltare n cea mai mare parte a teritoriului. Chiar i n zona montan suprafee ntinse de puni i fnee naturale sunt favorabile creterii animalelor, iar clima mai rece i regimul pluviometric specific fac ca aici s fie mai puin simite efectele perioadelor mai secetoase din timpul anului. Fr a se putea face o delimitare strict ntre zonele favorabile diferitelor activiti agricole se constat totui o anumit distribuie a acestora n funcie de relief, clim i sol. n estul i sudul regiunii cultura principal este cartoful iar n partea cu nlimi mai joase sunt condiii favorabile pomilor fructiferi. n zonele colinare i depresionare, precum i n luncile din centrul, sudul i sud-vestul regiunii se cultiv grul, orzoaica, orzul, porumbul, sfecla de zahr, legumele, plantele de nutre. Podiul Trnavelor, cu zona delimitat de municipiile Trnveni, Media, Blaj i Aiud ca i terenurile din jurul municipiilor Alba Iulia i Sebe sunt cunoscute ca foarte favorabile culturii viei de vie. Creterea animalelor este relativ bine dezvoltat n toate judeele regiunii, n zona montan constituind principala activitate agricol. Creterea oilor, activitate tradiional a locuitorilor din Munii Cindrelului, Munii Sebeului i zona Branului, se afl n uor declin n ultimul deceniu din cauza dificultilor privind valorificarea produciei. Judeele Mure i Harghita sunt renumite pentru calitatea efectivelor de bovine, Mureul avnd i un puternic sector de cretere a porcinelor i psrilor. 4.3 Structura terenurilor agricole i principalele culturi agricole Suprafaa agricol a Regiunii Centru era n anul 2005 de 1929,2 mii ha reprezentnd 56,6 % din

suprafaa total a regiunii i 13,1 % din suprafaa agricol a Romniei. Dup modul de folosin, structura suprafeei agricole se prezint astfel: arabil 39,8%, puni 34,5 %, fnee 24,5 %, vii i pepiniere viticole 0,4%, livezi i pepiniere pomicole 0,8%. n anul 2005 au fost cultivate 81,6% din totalul suprafeei arabile. Suprafeele cultivate cu cereale dein cea mai mare pondere din total (principalele culturi sunt n ordine: porumbul, grul i secara, orzul i orzoaica). Urmeaz plantele tehnice (cartoful i sfecla de zahr ) i legumele. Fata de anul 1995, se inregistreaz scaderi la majoritatea culturilor importante. Suprafetele cultivate cu sfecla de zahar s-au redus cu 61,9% , cele cu orz si orzoaica cu 40%, suprafetele cu grau 11,6%, iar cele cu porumb cu 9,1%. Singurele culturi care au inregistrat cresteri in 2005 fata de 1995 sunt floarea soarelui (+127,9%) si cartoful (+25,1%). Influenate de mrimea suprafeelor cultivate i de produciile medii la hectar, producia vegetal a avut o evoluie fluctuant de-a lungul perioadei 1995-2005. Putem totui desprinde o evoluie descendent n cazul produciilor de gru-secar, orz i sfecla de zahr i o evoluie ascendent n cazul produciilor de porumb i de legume. Comparativ cu anul 1995 au nregistrat scderi semnificative produciile de sfecl de zahr (-55,4%), orzorzoaic (-51,1%), gru-secar (-18,3%). Creteri de mica amploare s-au nregistrat la cartofi (+6,9%) si porumb (+2,4%). Puternic influenate de factorii naturali ( sol, clim), produciile medii la hectar variaz mult de la un an la altul. Comparativ cu mediile pe ar, n anul 2005, produciile medii la nivel regional au fost mai mici la porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahr, legume, cartofi, orz-orzoaic si mai mari la grau. Suprafaa ocupat de vii i pepiniere viticole este redus ( doar 0,4% din suprafaa agricola, comparativ cu 1,6 % la nivel naional). Regiunea Centru deine 3,5 % din suprafaa ocupat cu vii a Romniei cat si din producia naional de struguri. Viile din Regiunea Centru se remarc prin ponderea mare deinut de soiurile nobile (80,9 % din total fa de doar 51,7% la nivelul ntregii ri). Judeul Alba deine 63,1% din suprafaa ocupat cu vii a regiunii i 72,4% din producia regional de struguri. n anul 2005 s-au obinut n Regiunea Centru 160826 tone fructe (9,8 % din producia de fructe a Romniei). Merele dein ponderea cea mai mare (67%), urmate de prune (20,6%), la nivel naional ponderile acestor fructe fiind aoroximativ egale. 48,5 % din producia regional de fructe a fost obinut ntr-un singur jude Mureul, urmat de judeul Alba, cu 18,8% din producia regional de fructe a anului 2005. 4.4 Evolu ia popula iei n spa iul rural

Populaia din mediul rural n anul 2005 a fost de 1015502 persoane, ceea ce reprezint 40,1% din totalul populaiei. Ponderea populaiei rurale se menine relativ constant in ultimul deceniu (39,3% in 1995). 4.5 Pozi ionarea pie ei for ei de munc n spa iul rural Fa de anul 1995, ponderea populaiei ocupate in agricultura a sczut cu 1,1 puncte procentuale. In 2005, ponderea populaiei ocupate din agricultura, din totalul populaiei ocupate, la nivel regional, este sensibil mai mica dect la nivel naional (26,7% fata de 31,9%). Se remarca diferente notabile ntre judeele din Regiunea Centru. Astfel, cele mai ridicate ponderi ale persoanelor ocupate in agricultura se nregistreaz n judeele Harghita (36,6%) i Mure (32,6%), iar cele mai sczute n Braov (15,3%) i n Sibiu (18,5%). ntre 1995 i 2005, fora de munc salariat din agricultur a cunoscut scderi semnificative datorit ncetrii activitii n fostele uniti agricole de stat. Este de remarcat faptul c scderea numrului de salariai din agricultur s-a produs pe fondul creterii numrului persoanelor ocupate n aceast ramur, scderea fiind determinat de restrngerea sectorului de stat din acest domeniu, avnd ca urmare ncetarea activitii unor societi sau reducerea efectivelor de salariai ale acestora (IAS, SMA, complexe zootehnice, etc). Astfel, dac pe total economie, la nivel naional numrul de salariai a sczut n perioada 1995-2005 de 1,4 ori, la nivelul regiunii scderea a fost de 1,4 ori, in timp ce n sectorul agricol numrul salariailor a sczut de 2,9 ori la nivel naional i de 2,6 ori n Regiunea Centru. 4.6 Silvicultura Avnd 36,4% din suprafaa acoperit cu pduri, Regiunea CENTRU posed un mare potenial silvic, constituind una din principalele zone de aprovizionare cu lemn din ar. Regiunea Centru deine 18,8% din suprafaa total a pdurilor din Romnia i 27,4% din suprafaa pdurilor de rinoase, respectiv 15,1%, din suprafaa pdurilor de fag. 4.7 Dezvoltarea spa iului rural Spaiul rural reprezint o entitate socio-cultural care cuprinde totalitatea aezrilor rurale i n care activitatea economic de baz este agricultura. Densitatea satelor pe o suprafa de 1000 km2 difer foarte mult n cadrul judeelor din regiune, de la judeul Alba cu 105,4 sate/1000 km2, la judeul

Braov, cu 28 sate/1000 km2, (fa de media pe ar de 55 sate/1000 km2). Numrul mare de sate din judeul Alba se datoreaz aezrilor foarte mici din Zona Munilor Apuseni, unde cteva comune grupeaz mai mult de 30 de sate. Aceast situaie creeaz destul de mari probleme n ceea ce privete infrastructura de transport i utilitile acestor localiti. n cadrul comunitilor rurale din regiune se ntlnesc i sate sau aezri umane izolate care se confrunt cu fenomenul srciei, caracterizate printr-un consum redus de bunuri si servicii. Potrivit studiului CARTA VERDE a dezvoltrii rurale n Romnia, n Regiunea CENTRU exist cteva zone n care predomin factori favorizani ai dezvoltrii (ex. Zona Climan judeul Mure, Depresiunea Ciuc judeul Harghita, Depresiunea Braov i Zona Sibiu Lotru judeul Sibiu) i zone n care predominani sunt factorii restrictivi ai dezvoltrii (ex. Zona Munilor Apuseni judeul Alba). Factorii care favorizeaz dezvoltarea social-economic sunt dai n general de o ofert mai larg de resurse naturale, vegetaie forestier, potenial agricol ridicat i de elemente valoroase ale cadrului natural. Factorii restrictivi ai dezvoltrii se caracterizeaz printr-o slab diversificare a activitilor economice, dependena aproape exclusiv de agricultur, infrastructura social deficitar, acces dificil la reelele de transport. Toate acestea determin un nivel de via foarte sczut, dificulti n valorificarea produselor agricole, echipare hidroedilitar aproape inexistent i n final duc la accentuarea fenomenului de depopulare i mbtrnire a populaiei.

5. Situa ia mediului
5.1 Zone critice pe teritoriul Regiunii Centru 5.1.1 Zone critice sub aspectul polurii atmosferei

Poluarea aerului este, potenial, cea mai grav problem pe termen scurt i mediu din punct de vedere al sntii. Aerul poluat este mai dificil de evitat dect apa poluat. Efectele lui, care ptrund peste tot, duneaz sntii, degradeaz construciile i mediul natural. Din prelucrarea datelor furnizate de sistemul de monitorizare aferent pe anul 2004 se evideniaz urmtoarele aspecte: -Oraul Copa Mic pstreaz ncadrarea de zon puternic poluat. -Municipiul Media, afectat de emisiile de la SC Sometra, se ncadreaz la zon mediu poluat. -Municipiul Sibiu se ncadreaz la zon urban cu poluare redus. n judeul Alba, din prelucrarea datelor furnizate din sistemul de monitorizare a rezultat urmtoarea clasificare a zonelor urbane: -Zone cu poluare redus: Abrud, Campeni, Baia de Arie. -Zone cu poluare moderat: Alba Iulia, Aiud, Blaj, Cugir, Ocna Mure, Sebe. -Zon puternic poluat se menine Zlatna. n judeul Covasna, n anul 2004 nu au fost nregistrate depiri spectaculoase la indicatorii monitorizai, nu au fost constatate fenomene ce ar putea provoca apariia unor zone critice din punct de vedere al calitii aerului. La indicatorul pulberi n suspensie s-au nregistrat depiri datorate strii precare a drumurilor . n judeul Braov, datorit numeroilor ageni economici care i desfoar activitatea este foarte greu de fcut o delimitare general pe grade de poluare. Astfel, pentru noxe (NH3, NO2, SO2) zone puternic poluate sunt Fgra, Victoria; pentru pulberi, zone puternic poluate sunt Hoghiz, Braov iar din punct de vedere al noxelor rezultate din arderea combustibililor situaia se prezint diferit. n judeul Harghita, n lipsa industriilor cu grad ridicat de poluare a aerului atmosferic, factorii cu rol determinant n calitatea aerului sunt n general traficul rutier, sistemele de nclzire, neamenajri corespunztoare a platformelor de colectare gunoi, etc. 5.1.2 Zone critice sub aspectul polurii apelor de suprafa i subterane Starea lacurilor Din totalul lacurilor naturale i acumulrilor hidroenergetice existente, au fost monitorizate 12 acumulri hidroenergetice i 3 amenajri pentru agrement din cadrul Sistemului Naional de Supraveghere a Calitii Apelor de Suprafa, urmrindu-se ncadrarea n categorii de calitate i stabilirea stadiului trofic. Calitatea apei celor 12 acumulri hidroenergetice corespunde din punct de vedere fizico-chimic

clasa II de calitate ape de suprafa, categorie necesar utilizrii n scop potabil.

Starea apelor subterane Se remarc urmtoarele aspecte: - modificarea calitativa a apelor subterane urmare a contaminrii acviferului cu substane organice, amoniu, nitrii, nitrai i contaminarea bacterian n majoritatea localitilor rurale datorat lipsei de dotri cu instalaii edilitare, depozitrii necorespunztoare a deeurilor animaliere i menajere precum i practicilor agricole necorespunztoare. - poluarea pnzei freatice cu substane toxice i specifice: metale grele (zona Copa Mic, Zlatna) datorat metalurgiei neferoase, activitate practicat n zon - impurificarea natural cu fier a apelor subterane din judeul Covasna datorit naturii substratului. 5.1.3 Zone critice sub aspectul deteriorrii solurilor ngrmintele chimice Utilizarea excesiv a ingrmintelor chimice i a celor naturale conduce la creterea semnificativa a nivelului de nutrieni i metale grele n mediul nconjurtor. Dintre nutrieni, azotul i fosforul creaz cele mai mari probleme. Compuii azotului contribuie la acidifierea solului, aerului i apei, precum i la efectul de ser i la deprecierea stratului de ozon. De asemenea ptrunderea unor compui ai azotului n apele subterane i de suprafa poate, n anumite concentraii s contribuie de asemenea la eutrofizarea apelor de suprafa. ngrmintele naturale n ceea ce privete ngrmintele naturale, dei acestea creeaz efecte negative asupra mediului cu mult mai mici fa de cele artificiale trebuie de asemenea utilizate controlat n anumite limite mai ales n scopul reducerii volumului de fosfai transferai n mediul nconjurtor. Pesticide Pesticidele sunt substane a cror utilizare este periculoasa pentru mediu. Ele sunt toxice chiar n cantiti mici i n general nu numai pentru organismele pentru care au fost create s le distrug. Prin utilizarea lor n agricultur ele pot prin poluare difuza s aib un puternic impact negativ

asupra surselor de ap de suprafa i subterane. n ultimii ani se constat o scdere semnificativ a cantitii de pesticide utilizate n agricultur.

5.2 Deeurile Depozitarea deeurilor urbane Eliminarea deeurilor urbane se realizeaz pe depozite de deeuri de clasa B depozite de deeuri nepericuloase- n localitile urbane i n cteva comune. n mediul rural deeurile menajere se depoziteaz n general n locuri de depozitare neamenajate. n regiunea Centru sunt in funciune 3 depozite ecologice de deeuri municipale i asimilabile, n judeele Braov, Mure i Sibiu, care au o suprafa proiectat de 56 ha i o capacitate total proiectat de 33762.000 mc. Pe lng cele 3 depozite ecologice n regiune mai exist nc 64 depozite de deeuri de tip B-nepericuloase din care 49 n mediu urban i 15 n mediu rural care ocup o suprafa de 158 ha. n general aceste depozite sunt epuizate, au amplasamente impropii i sunt neautorizate. Aceste depozite vor fi nchise etapizat conform planificrii din planul de implementare a Directivei 1999/31/CE, privind depozitarea deeurilor. n mediu rural mai exist 967 locuri de depozitare, care sunt n general terenuri neamenajate, administrate de primrii. Depozitele de deeuri din zona rural vor fi nchise gradual i ecologizate pn la 16.07.2009. Deeurile industriale Deeurile industriale reprezint o problem de importan deosebit n toate judeele Regiunii deoarece att prin cantitile produse ct i datorit diversitii compoziiei, ridic probleme deosebite de management i, n special de depozitare definitiva. Un alt aspect cu repercusiuni remarcabile este constituit de acumularea istoric a deeurilor industriale care cauzeaz un impact semnificativ asupra factorilor de mediu. Printre cele patru judete mari generatoare de deeuri periculoase n anul 2000, au fost nominalizate i trei judee din Regiunea "Centru"-Alba, cu 0,16 miloane tone, Sibiu-0,08 miloane tone i Brasov-0,06 miloane tone, reprezentnd 50% din totalul deeurilor periculoase generate n anul 2000, n Romnia. n regiunea Centru exist 37 depozite industriale care ocup o suprafa de peste

680 ha de teren. Cele mai mari suprafee sunt ocupate de haldele de steril minier, iazurile de decantare din minerit i batalurile de leii industriale: - halde de steril minier 367 ha; - halde de zgura si cenui din metalurgie 26,7 ha; - iazuri de decantare 146,2 ha; - bataluri de leii 92,1 ha. Depozite de deeuri periculoase Situaia depozitelor periculoase se prezint astfel: n judeul Alba exist un singur depozit de deeuri periculoase - Iazul de decantare situat pe Valea Sartaului care ocup o suprafa de 3.5 ha i a fost proiectat cu o capacitate de 2 692 000 mc. Iazul aparine Filialei Ariemin Baia de Arie i depoziteaz deeurile de la splarea i flotaia minereurilor cu coninut de cianuri. n anul 2003 a depozitat o cantitate de 95703 tone. Unitatea este oprit, fiind n dezafectare. n judeul Covasna depozitul de ulei uzat a SNP PETROM sucursala Covasna Tg. Secuiesc este planificat spre nchidere pn la sfritul anului 2007.

6. Programe de dezvoltare regional i local la nivelul Regiunii Centru

Proiectul DART - Declin, Imbatranire si Transformari Regionale Proiectul DART abordeaza provocarile generate de declinul demografic si restrangerea regiunilor, obiectivul sau principal vizand formularea unei strategii integrate care sa combine trei dimensiuni principale: Educatie si invatare continua, Sanatate si servicii sociale si Economie traditionala si inovativa. Obiectivul proiectului va fi atins prin schimburi de experienta, identificare de bune practici si cooperare interregionala. Acestea vor contribui la imbunatatirea eficacitatii politicilor de dezvoltare regionala. Proiectului BISNet Transylvania Initiat in cadrul Programului Cadru pentru Competitivitate i Inovare al Comisiei Europene, CIP 2007-2013, EIP, proiectul BISNet Transylvania a intrat intr-o noua etapa de implementare. Proiectul a debutat in anul 2008 si a fost implementat pentru o perioada de 3 ani. Datorita rezultatelor obtinute la nivel european pe parcursul celor 3 ani de implementare a programului CIP 2007-2013, EIP si pentru asigurarea unei continuitati a activitatilor care contribuie la cresterea competitivitatii i capacitatii de inovare a Europei, Comisia Europeana a lansat la inceputul anului 2010 un nou apel de proiecte in cadrul aceluiasi program. Noua aplicatie depusa pentru proiectul BISNet Transylvania a fost declarata castigatoare si astfel proiectul va fi implementat si in perioada ianuarie 2011 - decembrie 2012.

Proiectul ENESCOM Retea Europeana de centre de informare in scopul promovarii Energiei Durabile si a reducerii emisiilor de CO2 in comunitatile locale Proiectul ENESCOM isi propune sa intareasca rolul comunitatilor locale din Croatia, Republica Ceha, Franta, Grecia, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania si Marea Britanie in diminuarea efectelor schimbarilor climatice, prin crearea unei metodologii comune de promovare si dezvoltare a capacitatii institutionale a partenerilor pentru a actiona in scopul sustinerii energiei durabile. Proiectul Panels a two way communication RO-UE Asadar, prin intermediul acestui proiect se urmareste angrenarea firmelor romanesti din diferite domenii de activitate in procesul legislativ european prin crearea unui cadru operational de colectare a opiniilor firmelor cu privire la aspectele de politici si legislatie europeana transmise spre consultare de Comisia Europeana. Aplicarea pe viitor a acestora poate influenta mediul de afaceri motiv pentru care firmele au posibilitatea de a-si exprima opiniile in legatura cu propunerile Comisiei Europene si cu impactul previzionat al acestora, avand ocazia de a-si face auzita vocea in Europa, cu scopul imbunatatirii cadrului legal in care isi desfasoara activitatea. Consultarile lansate de Comisia Europeana au la baza un chestionar cu caracter anonim, care dupa completarea de catre reprezentantii firmelor vor fi centralizate si transmise pentru analiza si interpretare catre Comisie. Proiectul Practica - primul pas pentru cariera ta Partenerii proiectului si-au propus sa creeze premisele pentru cresterea gradului de ocupabilitate a studentilor dupa finalizarea studiilor universitare, prin promovarea si dezvoltarea parteneriatelor dintre mediul academic si mediul de afaceri sau cel public si prin dezvoltarea culturii stagiilor de practica. In cadrul activitatilor din proiect se va monitoriza insertia profesionala a studentilor la stagiile de practica si a absolventilor la locul de munca.

7. Bibliografie
1) PLANUL DE DEZVOLTARE AL REGIUNII CENTRU pentru perioada 2007-2013, Agenia de Dezvoltare Regional Centru 2) Anuarul Statistic al Romniei 3) Site-uri: wikipedia.ro, www.adrcentru.ro, www.mie.ro/documente/regiuni, etc