05.caiet de Sarcini

S.C. NV CONSTRUCT S.R.L. |Romania Cluj-Napoca, str. Arges, nr. 26, ap. 8 | tel./fax. +40 264 460054 I www.nvconstruct.
.ro Proiect: Bransamente pe domeniul public la retea de Nr. Pr.: Intocmit: 149.2011 Ing. Radu MICLAUS Data: Pagina: 30.08.2011 149\01\PT+DE\W\5 Pag. 1 canalizare menajera LUNCA MURESULUI, jud. Alba LOT1- INSTALATII PT+DE
Rev
Intocmit a
Data
Observatii
CAIETE DE SARCINI
S.C. NV CONSTRUCT S.R.L. |Romania Cluj-Napoca, str. Arges, nr. 26, ap. 8 | tel./fax. +40 264 460054 I www.nvconstruct.ro Proiect: Bransamente pe domeniul public la retea de Nr. Pr.: Intocmit: 149.2011 Ing. Radu MICLAUS Data: Pagina: 30.08.2011 149\01\PT+DE\W\5 Pag. 2 canalizare menajera LUNCA MURESULUI, jud. Alba LOT1- INSTALATII PT+DE
CUPRINS
Observatii
CAIET DE SARCINI NR.1 EXECUTIA CANALELOR DIN PVC ........................................................................................................ 3
Data
CAIET DE SARCINI NR.2 BETOANE, COFRAJE SI ARMATURI .................................................................................................. 11
Intocmit
CAIET DE SARCINI NR.3 CAMINE DE VIZITARE ......................................................................................................................... 21

a
Rev
CAIET DE SARCINI NR.4 URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A LUCRARILOR SI POSTUTILIZAREA CONSTRUCTIILOR.. . ...............................................................................................................................................................25
CAIET DE SARCINI NUMARUL 1 EXECUTIA CANALELOR DIN PVC

Observatii
1. Generaliti Prezentul capitol al caietului de sarcini cuprinde condiiile tehnice pentru execuia canalelor din
Data
tuburi de P.V.C pentru canalizri exterioare. Tehnologia executrii canalelor, n principal, comport urmtoarele faze i operaiuni:
Intocmit
A. FAZA PREMERGTOARE -pregtirea traseului canalului (eliberarea terenului) i amenajarea acceselor de-a lungul traseului,
a
Rev
pentru aprovizionarea i manipularea materialelor; -marcarea traseului i fixarea de balize n afara amprizei lucrrilor, n vederea execuiei lucrrilor la cotele din proiect; -recepia, sortarea i transportul tuburilor i a celorlalte materiale legate de execuia canalului; B. FAZA DE EXECUIE -trasarea; -sparea traneelor; -patul de nisip pentru pozarea conductelor; -lansarea tuburilor i mbinarea tuburilor; -umplerea parial a traneei. C. FAZA DE VERIFICARE, PROBE I RECEPIONARE A LUCRRILOR 1. - verificarea lucrrilor; 2. - proba de etaneitate a canalului; 3. - recepia lucrrilor.
La fazele de marcare a traseului i fixarea de repere, proba de etaneitate a canalului precum i executare umpluturilor i refacerea terenului se vor ncheia procese verbale de lucrri n care s se consemneze modul cum s-au executat operaiile i rezultatele probelor de etaneitate. La executarea lucrrilor se vor respecta ntocmai instruciunile privind executarea
Observatii
terasamentelor, probelor de presiune i protecia muncii n vigoare la data executrii lucrrilor.
1.2. Tehnologia de execuie 1. TRASAREA
Data
1.1. Dup materializarea traseului, antreprenorul i beneficiarul reelelor vor trece la identificarea tuturor lucrrilor subterane existente pe acest traseu. 1.2. Traseul va fi materializat prin rui, marcnd: punctele de schimbare a pantei canalului. poziia cminelor
a
Rev
Intocmit
1.3. Antreprenorul va completa trasarea cu alte puncte pe care le va considera necesare pentru execuia corect a lucrrilor i va verifica n permanen poziia corect a reperelor i exactitatea aplicrii n teren a cotelor din proiect. 1.4. nainte de nceperea spturilor, antreprenorul va fixa rui pe lungimea traseului n punctele principale, la intervale de 40-50 m; de o parte i de alta a axei traseului se vor fixa perechi de rui, de 12 cm diametru, situai la cel puin 50 cm distan de la marginea traneei, care nu vor fi deplasai pn la terminarea lucrrilor. Pe aceste perechi de rui se vor fixa transversal axei canalului, riglele de vizare pentru realizarea pozrii canalului. Fixarea poziiei acestor rigle se va face orizontal, transversal axei canalului i ntr-un plan paralel cu aceast ax. Aceste poziionri se vor realiza prin nivelment topografic de precizie. Poziia riglelor se va verifica obligatoriu nainte de montarea tuburilor. 1.5. Realizarea precis a adncimii i pantei canalului fa de riglele de vizare se face cu ajutorul crucilor de vizare. 1.6. ruii i riglele de vizare se vor fixa dup terminarea spturilor mecanice. Aceast operaiune este comun pentru toate tipurile de tuburi.
2. SPTURA 2.1. Execuia spturii se va ncepe numai dup completa organizare a antierului i aprovizionarea cu tuburi i celelalte materiale necesare, astfel ca anurile s rmn deschise numai pe timpul strict necesar.
Observatii
2.2. Sparea anurilor se va ncepe conform unui grafic detaliat al execuiei canalului ntocmit de antreprenor pe baza posibilitilor de lucru ale antierului. 2.3. Sptura se va executa mecanizat i manual, cu sprijiniri, conform prevederilor din proiect. 2.4. Sparea ultimului strat de 20 - 25 cm de deasupra cotei de pozare, precum i sptura din
Data
zonele de intersecie cu reelele subterane existente, se va executa manual, numai dup aprovizionare pe antier a tuturor materialelor necesare execuiei canalului, pentru a se trece imediat la pozarea acestuia. 2.5 Cota spturii anului trebuie s fie cu 10 cm sub cota radierului canalului din profilul longitudinal pentru asigurarea stratului de nisip ce se va aterne sub canal.
a
Rev
Intocmit
2.6. Pmntul rezultat din sptur se va depozita la o distan de cel puin o,7 m de la marginea spturii, pe o singur parte a traneei, opus prii pe care se efectueaz transportul i depozitarea tuburilor. La strzile cu limea mai mic de 5 m, pentru a se evita blocarea benzii de circulaie destinat transportului, pmntul rezultat din sptur se va transporta cu autobasculanta n depozite special amenajate. 2.7. Pe timpul execuiei lucrrilor se vor lua msuri pentru securitatea i stabilitatea construciilor i instalaiilor nvecinate sau interceptate, conform prevederilor tehnicii proteciei muncii i prevenirii accidentelor. De asemenea, se vor lua msuri de evacuare a apelor acumulate n sptur din infiltraii sau ploi. 2.8. n cazul ntlnirii unor conducte, cabluri sau alte instalaii care ar putea produce accidente (electrocutri, explozii, inundaii), antreprenorul va lua msuri de protecie i siguran att a muncitorilor ct i a conductelor i cablurilor respective. . 3. PATUL DE NISIP PENTRU POZAREA CONDUCTELOR Acesta va avea o nlime de minim 10 cm i se va amenaja din nisip curat, cu granulaia cuprins ntre 0 10 mm, i bine compactat.
4. MBINAREA TUBURILOR 4.2. Tuburi din P.V.C. 4.2.1. Tuburile din PVC trebuie s aib lungimea minim de 4 m. 4.2.2. n urma tierii tubului (perpendicular pe axul evii) captul acestuia se va teii.
Observatii
4.2.3. Se vor cura cu grij prile de asamblat. 4.2.4. Se va controla dac poziia inelului de etanare este corespunztoare n locaul su. 4.2.5. Pentru a realiza o mbinare sigur, eficient se va folosi ca material de ungere numai spun lichid. Se exclude folosirea unsorilor care distrug materialul garniturii.
Data
4.2.6. Elementele se vor mbina prin mpingere longitudinal, cu mna, sau cu ajutorul unei bare. 5. UMPLEREA TRANEEI 5.1. Umplerea cu pmnt i balast a traneelor se va face dup efectuarea controlului planimetric al axei traneei i a controlului de nivelment al cotelor de fund i panta canalului, dup
a
Rev
Intocmit
verificarea calitii execuiei i dup efectuarea primei probe de etaneitate. Pentru tuburi din P.V.C. umplutura se va face cu nisip pn la un nivel de maxim 30 cm deasupra generatoarei superioare a tubului. Nisipul nu va conine granule cu diametre mai mari de 30 mm. 5.2. Pmntul folosit n umplutur va fi cel rezultat din sptur, bine frmiat i curat, astfel nct s nu prezinte bulgri i corpuri dure care ar putea deteriora tuburile. 5.3. Balastul folosit n umplutur va avea granulaia cuprins ntre 20 70 mm. 5.4. Este interzis ngroparea lemnriei provenite din cofraje, sprijiniri, etc. 5.5. ntre cota 0,00 i 1,00 m se va realiza infrastructura sistemului rutier dintr-un strat de agregate naturale cilindrate (conf. listelor de cantiti). 5.6. ntre cota -1.00 i 1,80 m se va putea folosi pamntul rezultat din saptur fara a influenta stratul de nisip i de balast (conf. listelor de cantiti). La terminarea lucrrilor se vor ndeprta toate materialele de construcie rmase, precum i surplusul de pmnt, lsndu-se amplasamentul lucrrilor n stare curat. FAZA DE VERIFICARE, PROBE I RECEPIONARE A LUCRRILOR 1. VERIFICAREA LUCRRILOR 1.1. La canalele nevizitabile se vor verifica aliniamentele.
Se admit urmtoarele abateri limit fa de proiect: pentru pante 10% pentru cote 5 cm, fr a se depi abaterile admise pentru pante 1.2. Este obligatorie efectuarea a cel puin dou verificri de nivelment pe 100 m de canal i ori de cte
Observatii
ori beneficiarul solicit aceast verificare. Rezultatele acestor verificri trebuie consemnate.
2. PROBA DE ETANEITATE A CANALULUI 2.1. Efectuarea probelor i umplerea canalului cu ap nu se va ncepe mai curnd de 14 zile
Data
dup montajul tuburilor. n cazul folosirii cimenturilor cu ntrire rapid, la executarea cminelor, timpul se va reduce corespunztor. 2.2.. Prima prob de etaneitate a unui tronson de canal se va face dup verificarea planimetric, de nivelment, de calitate, i de dimensiuni a lucrrilor executate i nainte de astuparea traneei.
a
Rev
Intocmit
Aceast prob se va face pe tronsoanele dintre amplasamentele a dou cmine succesive, n cazul n care acestea nu sunt nc executate. Capetele tronsonului de canal supus la proba se vor nchide etan (cu dopuri de lemn, fixate cu ajutorul unor praiuri sau cu scuturi). n dopul captului amonte se va introduce un tub flexibil (furtun) terminat cu tub de sticl, care s permit observarea nivelului apei. Printr-o plnie introdus n capul tubului de sticl, tronsonul canalului se va umple cu ap la nlimea de 1,00 m deasupra crestei canalului de la captul amonte. Se vor depista punctele unde se vor produce eventualele pierderi de ap i se vor remedia defectele constatate. Tronsonul se va supune apoi unei noi probe. 2.3. A dou prob de etaneitate se va face dup astuparea traneei i terminarea execuiei cminelor. Aceasta prob se va face de asemenea pe tronsonul dintre dou cmine, dar se va include n prob i etaneitatea cminelor. n acest scop, ieirile din cmine opuse tronsonului supus la prob, se vor astupa cu dopuri de lemn fixate prin praiuri iar tronsonul i cminele de la capete se vor umple cu ap, pn la nlimea indicat la pct. 2.2 .
2.4. Tronsoanele de canal supuse la prob se vor ine sub presiunea apei timp de 15minute. Pentru tuburi din P.V.C. nu se admit pierderi. (conform STAS 3051/90). 2.5. Apa necesar pentru probele de presiune se va prelua din reeaua public de ap existent n apropierea punctului de lucru.
Observatii
Coninutul probelor hidraulice pentru conducta din polietilen Generaliti Conductele vor fi supuse la probe hidraulice de presiune care se vor efectua n prezenta
Data
Investitorului i vor fi conforme cu BS 8 010 sau CP 312. Probele vor conine dou sau trei faze: Proba tronsoanelor pe msur ce avanseaz montajul Probe pe poriuni complete de conduct sau poriuni din lucrare Inspecie vizual a legturilor dintre conductele noi i cele existente.
a
Rev
Intocmit
Cele dou probe vor fi fcute la presiunea maxim. Proba (i) se va face la toate tronsoanele de conduct iar (ii) la un grup mai mare de tronsoane gata mbinate. n cazul n care un singur tronson nou este legat ntre dou existente, atunci se va face doar prima proba. n toate cazurile se va face testul vizual dup ce tronsoanele noi au fost racordate la cele existente. Contractantul va furniza toate materialele necesare testelor. Nu sunt admise mbinri care implic tieri i filetri sau alte prelucrri care ar putea deteriora rezultatul final al lucrrilor. Aparatele care vor fi folosite la probe vor trebui s fie acceptate de Investitor i vor avea cadranele cu diametrul de cel puin 150 mm, gradate astfel nct presiunea de proba s aib cel puin 75 % din presiunea indicat de aparat. Dac este necesar se vor furniza aparate diferite pentru tronsoane diferite. Verificatorul va avea la dispoziie cel puin dou aparate care vor rmne la dispoziia Investitorului pe toat durata lucrrilor. Contractantul va trebui s poat s monteze i s demonteze cu rapiditate aparatura din dotarea Investitorului pe perioada probelor. Toate aparatele de msura vor fi etalonate i ncercate nainte de nceperea probelor i la intervale regulate dup aceea, conform solicitrilor Investitorului.
Fiecare tronson ce urmeaz s fie supus probelor va fi nchis cu capace la ambele capete i vor fi ntrite pentru a rezista la forele care apar n timpul probelor. Hidranii i fitingurile vor fi asigurate cu flane oarbe iar acestea, mpreun cu vanele de pe conducte vor fi lsate deschise. Parametrii de prob Lungimea maxim de ncercare nu va depi cele specificate de fabricantul tuburilor. unde presiunea de regim este mai mica dect 6 bar, presiunea de prob trebuie s fie 2 x presiunea de regim.
Data
Observatii
Unde presiunea de regim este mai mare dect 6 bar, presiunea de proba trebuie s fie 1,5 x presiunea de regim, dar nu mai mic de 10 bar. presiunea de prob pentru fiecare se va aproba de Investitor. presiunea de prob se va obine cu pompa manual, nu se admit pompe centrifuge. tronsonul la care se face proba se umple ncet, asigurndu-se evacuarea aerului printr-o supap la
a
Rev
Intocmit
captul cel mai nalt al conductei. Aceasta parte va rmne cteva ore la o presiune constanta i moderata de 1 bar la 2 bar pn cnd presiunea va putea fi pstrat fr introducerea unei cantiti suplimentare de ap. Presiunea se va ridica lent pn la 5 bar. Dup 5 bar este obligatoriu ca presiunea s creasc n trepte de 2 bar la intervale de 15 minute pn ce se va atinge presiunea de prob total. modalitatea i mijloacele de cretere a presiunii i msurarea pierderilor vor trebui s fie aprobate de Investitor. n general, pierderile se vor msura prin cantitatea de ap necesar a fi pompat pentru refacerea presiunii din conduct. Tronsonul va fi considerat satisfctor din punct de vedere al pierderilor dac nu se realizeaz nici o pierdere n interval de o or. In cazul n care rezultatele nu sunt satisfctoare i se pot determina pierderile la vreunul dintre tronsoane sau mbinri, Contractantul va repara, nlocui sau reface mbinarea i va relua probele hidraulice pe cheltuiala s. Contractantul va programa probele i va instala manometre cu acceptul Investitorului. n nici un caz nu vor fi folosite vanele ca elemente pentru nchiderea capetelor tronsonului pentru efectuarea probelor de presiune.
Toate datele rezultate n urma probei de presiune se consemneaz n documente care vor fi nsuite de Investitor i fac parte din documentaia care va sta la dispoziia comisiei de recepie final. Probe hidraulice preliminare Probele preliminare vor fi fcute dup ce conducta a fost pozat, jontat iar anul a fost umplut
Observatii
pn la cel puin 300 mm deasupra ei. mbinrile nu se vor acoperi pn dup terminarea testelor. Toate tronsoanele vor fi verificate n acest fel. Proba de presiune se va face pentru conduct, accesorii i branamente, realizate pn n cminele de apometru.
Data
Proba de presiune se va face n prezenta Contractantului, Investitorului i Proiectantului, urmnd a se ncheia un proces-verbal. Probe hidraulice finale Probele finale se vor face dup ce ntr-o sub zona s-au pozat, mbinat i verificat preliminar toate tronsoanele. Aceste probe finale se fac nainte de legarea noilor conducte la sistemul existent.
a
Rev
Intocmit
Dup legarea noilor conducte la sistemul de distribuie existent, mbinrile vor fi lsate descoperite i se va introduce n ntregul sistem lichid la presiunea nominal. Investitorul va trebui s-i dea avizul la inspecia vizual final. Probele finale nu cuprind i probele de presiune la conductele existente.
3. RECEPIA LUCRRILOR 3.1. Recepia canalelor se va face conform prescripiilor n vigoare, dup efectuarea ncercrilor de la cap. 2, urmrindu-se respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini. 3.2. La recepie, antreprenorul va preda investitorului n bun stare reperele de baz ale lucrrii (borne) mpreun cu cartea construciei. 3.3. La recepie, antreprenorul va prezenta certificatele de calitate a materialelor puse n oper, precum i procesele verbale de lucrri ascunse, nsuite de investitor.
CAIET DE SARCINI NUMARUL 2 BETOANE, COFRAJE I ARMTURI

Observatii
1. Materiale folosite la prepararea betonului: Cimentul La prepararea betoanelor se va folosi ciment I 42,5; I 42,5R i II/A-S 32,5R ale cror condiii tehnice de recepie i de livrare sunt reglementate prin SR 388 95 i SR 1500 96. Verificarea calitii cimentului aprovizionat se va face conform prevederilor din anexa I.1 din normativul NE 012 99.
Intocmit
Data
b) Agregatele Agregatele vor satisface cerinele prevzute n reglementrile tehnice specifice (STAS 1667 76 i dup caz STAS 662 89 i SR 667 98). Se vor utiliza sorturile 0-3, 3-7, 7-20, cu specificaia respectiv pentru clasa de beton dat. Adoptarea altor surse s-au sorturi de agregate este admis numai cu acordul prealabil al proiectantului i beneficiarului. Laboratorul executantului are obligaia de a efectua verificarea condiiilor de calitate pentru fiecare sort de agregate la aprovizionarea acestuia. Se vor efectua verificri pentru: corpuri strine, buci de argile, parte levigabil, granulozitate, forma granulelor. c) Apa Apa folosit la prepararea betoanelor i mortarelor poate proveni din reeaua public sau din alta surs, dar n acest ultim caz trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 790-84 d ) Aditivi Prin includerea prilor fine i a adaosurilor de plastifiani, betoanele vor avea lucrabilitate ridicat L2-L3 n condiiile de consisten redus pentru a nu segrega. Se va folosi aditiv supreplastifiant FLUBERT, n conformitate cu prevederile instruciunilor tehnice ale normativelor C 211-82 i NE 012-99 anexele I.3 i I.4. 1.2. Prepararea i transportul betonului Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric, admindu-se urmtoarele abateri:
a
Rev
Ciment Agregate dozate individual Agregate dozate cumulat Apa

Observatii
+1% +2% +1% +1% +0,1 l/mc
Aditivi Transportul betonului
Transportul betonului de la staia de betoane se va face cu autoagitatoare. Mijloacele de transport trebuie s fie etane pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Data
Controlul calitii betonului Pentru respectarea calitii betonului se vor face urmtoarele verificri (conform STAS 127591): Verificarea i determinarea la aprovizionarea materialelor; Verificarea i determinarea de laborator pentru adoptarea compoziiei betonului;
a
Rev
Intocmit
Verificarea i determinarea de laborator pe parcursul preparrii betonului Verificarea i determinarea la locul de punere n oper; Rezultatele ncercrilor efectuate pe probe recoltate la antier trebuie s respecte condiiile impuse de normativul NE 012-99. Turnarea betonului Pentru fiecare categorie de elemente se va elabora de ctre executant fia tehnologic de betonare, care va fi n prealabil prezentat proiectantului i beneficiarului. Fia tehnic va cuprinde: ordinea i ritmul de betonare; utilajele de transport i punerea n oper; msuri preconizate pentru asigurarea calitii lucrrii; Reguli generale de betonare Punerea n oper se va face n maxim 1 or din momentul plecrii betonului din staie. Betonul trebuie s fie rspndit uniform n lungul elementului. Turnarea noului strat se va face nainte de nceperea prizei betonului din stratul turnat anterior. Turnarea se va face continuu pn la rosturile tehnologice de lucru. Compactarea betonului
Compactarea betonului se va face cu vibratoare de interior. Tratarea betonului dup turnare Tratarea i protejarea betonului trebuie s nceap ct mai curnd posibil dup compactare. Tratarea betonului este o msur de protecie mpotriva uscrii premature datorit radiaiilor
Observatii
solare i vntului. Se menine umiditatea betonului cel puin 7 zile dup turnare, protejnd suprafeele libere prin acoperire cu materiale de protecie sau prin aplicarea de pelicule de protecie. Decofrarea
Data
Dac n proiect nu sunt alte precizri, termenele minime pentru decofrare vor fi cele prevzute n tabelul 11.1; 11.2 i 11.3 din Normativul NE 012-99. Abateri i tolerane Abaterile maxime admise la executarea lucrrilor de beton i beton armat monolit sunt artate n anexa III.1. din Normativul NE 012-99.
a
Rev
Intocmit
Controlul calitii i recepionrii lucrrilor de beton simplu i beton armat n fazele procesului de execuie a lucrrilor de beton simplu i beton armat, majoritatea acestor lucrri devin ascunse, astfel nct verificarea calitii lor trebuie s fie consemnata n procese - verbale de recepie calitativa; Procesele verbale de lucrri ascunse vor fi ncheiate ntre reprezentanii beneficiarului i executantului i vor fi aduse la cunotina proiectantului. Caloitatea betonului pus n lucrare se consider corespunztoare dac: nu se constat defecte de turnare sau compactare; rezultatele ncercrilor efectuate pe cuburi de prob ndeplinesc condiiile din normative; n cazul n care rezult o calitate necorespunztoare a betonului pus n oper, proiectantul va analiza i va stabili msurile ce se impun. 2.3. Armturi Oeluri pentru armturi: Tipurile de armturi din oel beton sunt cele uzual folosite. Materiale folosite Oelurile din beton pentru executarea lucrrilor de beton armat trebuie s respecte condiiile tehnice prevzute n STAS 4389-80.
Aproviztionare i livrare Fiecare lot aprovizionat trebuie s fie nsoit de certificatul de calitate eliberat de productor. La aprovizionare se va proceda la: constatarea existenei certificatului de calitate;
Observatii
verificarea prin ndoire la rece; Depozitarea Depozitarea armturilor se va face separat pe tipuri i diametre, n spaii amenajate corespunztor, astfel nct s se asigure evitarea condiiilor care favorizeaz corodaqrea oelului i evitarea inundrii lor
Data
sau contactul ndelungat cu pmntul sau alte materiale. Controlul calitii armturilor de oel beton Controlul calitii armturilor de oel beton se va face conform prevederilor normativului NE 012-99 anexa VI.1, punctul A.5. Fasonarea barelor
a
Rev
Intocmit
Se va face n strict conformitate cu prevederile proiectului. Barele tiate i fasonate vor fi depozitate n pachet etichetate, asigurndu-se pstrarea formei i cureniei lor pn n momentul montrii. Etrierii se vor confeciona cu ciocuri la 450 (1350 ), lungimea acestora pe poriunea dreapt fiind de min. 10 . Montarea armturilor Montarea armturilor va ncepe dup recepionarea calitativ a cofrajelor. Armturile vor fi montate n poziia prevzut mn proiect i detalii. Meninerea poziiei trebuie s fie asigurat pe tot timpul turnrii. Tolerane i abarteri Sunt cele indicate n anexa III.1. din normativul NE 012-99. Stratul de acoperire cu beton Stratul de acoperire cu beton este cel prevzut n proiect, respectiv 5 cm pentru faa de contact cu pmntul i 2,5 cm pentru feele interioare. nndirea barelor nndirea barelor se va face conform proiectului, normelor i standardelor n vigoare. Condiiile de recepie ale armturilor La terminarea montrii armturilor, beneficiarul, prin reprezentantul su va verifica:
numrul, diametrul, poziia armturilor n diferite seciuni; lungimi de petreceri la nndiri; calitatea sudurilor; numrul i calitatea legturilor dintre bare;
Observatii
modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire; 2.4. Cofraje a. Generaliti
Cofrajele i susinerile trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine:

Data
s asigure obinerea unor elemente de beton de form i dimensiunile prevzute n proiect; s permit o cifrare i o decofrare simpl;
Intocmit
b.
a
Condiii de montaj La montarea cofrajelor se vor respecta urmtoarele condiii:
Rev
poziia n plan conform proiectului; asigurarea orizontalitii i verticalitii; asigurarea respectrii dimensiunilor seciunilor; asigurarea acoperirii cu beton; c. d. Abateri i tolerane Conform anexei III.1. din normativul NE 012-99. Controlul i recepionarea lucrrilor La terminarea executrii cofrajelor se va verifica: alctuirea elementelor de susinere i de sprijin; nchiderea corect i asigurarea etaneitii; dimensiunile n plan ale seciunilor transversale; orizontalitatea, planeitatea cofrajelor plac i grinzi; verticalitatea cofrajelor perei; msuri pentru fixarea cofrajelor elementelor de susinere; existena n numr suficient a distanierilor; Se vor consemna cele constatate ntr-un proces verbal de lucrri ascunse.
MASURI DE PROTECTIA MUNCII La executarea lucrarilor prevazute in documentatie, se va tine seama de prevederile din Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat cu ordinul nr. 9 / N / 15.03.1993 al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.
Observatii
Atat executantul cat si beneficiarul vor respecta din ordinul de mai sus, cu precadere urmatoarele articole pentru lucrarile de constructii prevazute in proiect : pentru executarea sapaturilor, se respecta art. 537 573 si 591 606. Pentru prepararea si transportul betoanelor, se respecta art. 691 761.
Data
pentru turnarea si compactarea betonului, se vor respecta art. nr. 762 770. pentru fasonarea si montarea armaturilor de otel beton, se vor respecta articolele cu nr. 794 805. pentru cofraje, se vor respecta art. nr. 1131 1191. pentru izolatii si protectii anticorozive, se vor respecta prevederile cap. 36. De asemenea, se vor respecta prevederile specifice din :
a
Rev
Intocmit
Legea nr. 90 / 1996, cu privire la protectia muncii. PE 006 / 1981 Instructiuni generale de protectia muncii pentru unitatile M.E.E. DCS nr. 400 / 1981 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea si intretinerea instalatiilor, utilajelor si masinilor, intarirea ordinii si disciplinei in munca in unitatile cu foc continuu. Norme generale de protectia muncii elaborate de ICSPM si aprobate de MMPS cu ord. nr. 578 / DB / 5840. Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, aprobate cu ord. nr. 136 / 95 de Ministerul Muncii si Protectiei sociale. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, aprobate cu ord. nr. 235 / 95 de Ministerul Muncii si Protectiei sociale. Norme specifice de securitate a muncii pentru executarea constructiilor inalte prin glisari si liftari, aprobate cu ord. nr. 57 / 1997 de Ministerul Muncii si Protectiei sociale.
MASURI PENTRU PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR La proiectarea, executarea i exploatarea lucrrilor prevzute n documentaii, se va avea n vedere respectarea urmtoarelor acte normative :
P - 118 / 1999 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la actiunea focului. C - 300 / 94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii
Observatii
si instalatii aferente. H.G. nr. 51 / 1992, privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor, cu modificarile si completarile din H.G. nr. 71 / 1996, 571 / 98 si 676 / 98.
Ordonanta Guvernului nr. 60 / 1997, privind apararea impotriva incendiilor, aprobata prin decretul nr.
Data
636 / 1997 si cu modificarile din legea 212 / 97. Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu ord. M.I. nr. 381 / 1993 si ord. MLPAT nr. 7 / N / 1993. INSTRUCIUNI TEHNICE
a
Rev
Intocmit
LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE RESPECTAT LA EXECUTIE
- Legea nr. 10 / l995 - H.G. 925 / l995 si ord. MLPAT nr. 77/N/96 - HGR nr. 728 - NE-012-99 - NE-013-02 - STAS 10107/0-90 armat i precomprimat - C 17 - 82 zidarie si tencuieli
- Calitatea n constructii - Regulament de atestare tehnico - profesionala a specialitilor cu activitate n construcii - Regulament privind certificarea calitii produselor folosite n construcii - Normativ pentru executarea lucrrilor de beton i beton armat - Normativ pentru executarea prefabricatelor din beton - Construcii civile i industriale. Calcul i alctuire elemente de beton - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de
- Ghid pentru programarea controlului calitii lucrrilor pe santier/97, emis de COOCC-SA si avizat de MLPAT - C 56-2002 aferente construciilor - Normativ privind verificarea calitii i recepiei lucrrilor de instalaii
- C 16 - 84 construcii si a instalaiilor aferente - P 59 - 68 plase sudate a elementelor de beton

Observatii
- Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de - Instruciuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armrii cu - Instruciuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel -
- C 28 - 83 beton. - STAS 9404 - 81
- Construcii civile, industriale si agricole. Schele metalice.
Prescriptii tehnice de montaj si exploatare.

Data
- C 170 - 87 - C 139 - 87 de constructii metalice.
- Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton - Instructiuni tehnice pentru protectii anticorozive a elementelor
armat si beton precomprimat n medii agresive naturale si industriale.

Intocmit
Rev
- STAS 10100 / 0 - 75 - Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor.

a
- Ord. MLPAT nr.9/N / 93 - PE 006 / 81
- Regulament privind protectia si igiena muncii n constructii.
- Instructiuni generale de protectia muncii pentru unitatile MEE.
- Ord. M.I. nr. 381 / 93 - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor. si MLPAT nr.7 / N / 93 - PE 009 / 93 - P 118 - 99 actiunea focului. - HG 273 / 94 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii. - Norme de prevenire, stingere si dotare mpotriva incendiilor pentru - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor pentru protectia la
ramura energiei electrice si termice.
INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU EXECUIA LUCRRILOR DE TERASAMENTE
Lucrrile de terasamente se vor executa n conformitate cu planurile de situaie i seciunile transversale cuprinse n proiect, pe baza crora se va materializa, pe teren, ampriza lucrrilor. Prevederile prezentului caiet de sarcini se vor aplica cumulativ cu prevederile actelor normative n vigoare. Lucrrile pregtitoare necesare sunt:
nivelarea terenului; ndeprtarea apelor de suprafa din vecinti, pentru a nu provoca inundarea gropilor i prbuirea malurilor; Dup curirea terenului se afecteaz trasarea lucrrilor prin baterea de rui n limitele
Observatii
viitoarei construcii. La execuia lucrrilor de terasamente se vor respecta obligatoriu prevederile C169-88 Normativ pentru executarea i recepionarea lucrrilor de terasamente. Trasarea axelor pentru amplasarea n plan a fundailor i realizarea fundaiilor se va face cu
Data
deosebit atenie aceast lucrare constituind faz determinant. Spturile se vor executa dup realizarea n prealabil a lucrrilor pentru amenajarea general a terenului i lucrri de amenajare a terenului de lucru. Dac la executarea spturilor, care se fac manual, se constat apariia unor terenuri slabe se va solicita prezena proiectantului pentru a da soluii corespunztoare.
a
Rev
Intocmit
Pmntul n exces se va transporta n locuri precizate de autoritile locale. Lucrrile de terasamente se vor executa n conformitate cu planurile de fundaii i se vor respecta prevederile normativelor n vigoare. Gropile de fundaii nu vor fi lsate deschise pe perioade de timp ndelungate. n cazul n care din diverse motive acest lucru se ntmpl, nainte de turnarea betonului se va cura din nou fundul spturii. n cazul n care se constat apariia crpturilor paralele cu marginea superioar, se vor lua msuri de consolidare i de evitare a surprii. Nu se vor folosi pentru umpluturi, pmnturi cu consisten redus, mluri, nmoluri, pmnturi turboase, precum i cele cu sruri solubile. La umpluturi nu se va folosi pmnt amestecat cu resturi vegetale, rdcini sau materiale organice. Domeniul umiditii optime de compactare va fi stabilit prin determinri de ctre laboratorul antierului. Lucrrile de umplutur se vor ntrerupe n cazul unor ploi excesive sau de durat. Lucrrile se vor relua dup drenarea apelor i materialul de umplutur a ajuns la umiditatea optim. Nu se vor face umpluturi la temperaturi sub 0oC. Stratul pe care se depune umplutura trebuie s nu fie ngheat de asemenea materialul din care se execut umplutura nu trebuie s fie ngheat.
La executarea lucrrilor de terasamente se vor respecta prevederile normativului C169/88, cumulat cu prevederile din Instruciunile tehnice anexate cu urmtoarele meniuni: - Lucrrile ce se vor executa nainte de nceperea lucrrilor de terasamente propriu-zise, sunt n principal, cele de amenajare a terenului de lucru.
Observatii
- Dac la executarea spturilor pentru fundaii se constat existena unor reele de instalaii subterane existente (conducte ap canale, etc.), trebuie chemat inginerul tehnolog pentru a lua msuri. - Pmntul n exces rezultat din sptur se va transporta cu auto n depozit. - Umpluturile se vor executa normal din pmnturile rezultate din lucrrile de sptur, conform caietului
Data
de sarcini anexat. - La executarea lucrrilor de terasamente pe timp friguros este obligatoriu respectarea msurilor generale i a celor specifice lucrrilor de pmnt prevzute n "Normativul pentru realizarea pe timp friguros" a lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente", indicativ C16 - 84.
a
Rev
Intocmit
CAIET DE SARCINI NUMARUL 3 CAMINE DE VIZITARE

Observatii
1.Generalitti
Cminele de vizitare sunt produse compacte sau din module, fabricate din polietilen, prin procedeul denumit rotomolding. Acestea sunt prevzute cu mnere de prindere pentru a usura montarea lor si trepte de acces n interior si sunt proiectate pentru instalare subteran. Au culoarea gri si sunt produse monostrat, colorat n mas. Datorit constructiei lor este imposibil infiltrarea apelor
Intocmit
Data
reziduale, cminele din polietilen fiind ideale pentru protejarea mediului nconjurtor.. Ele sunt destinate utilizrii n sistemul de canalizare urban, cu respectarea limitelor admisibile standardizate ale
a
Rev
compusilor chimici din apele reziduale. Cminele de vizitare sunt fabricate n 3 variante : -cu baz nchis -cu o intrare si o iesire avnd diametre de 400 si 500 mm -cu 3 intrri si o iesire, Iesirea, respectiv intrrile, se livreaz blindate, urmnd ca pe santier s se taie pentru diametrul de teav dorit. Cminele de vizitare cu baza nchis au urmtoarele destinatii: cmine de curtire si control, cmine pentru apometru, cu conditia executrii n interior a izolatiei termice, cmine pentru cabluri de telefonie, cmine echipate cu statii de pompare pentru ape uzate, cmine pentru recoltare de probe. Cminele cu 3 intrri si o iesire sunt cmine de vizitare, curtire si control pentru sistemul de canalizare exterior cu curgere gravitational.
2.Instructiuni de montare
1. Se sap groapa de constructie n asa fel nct s existe un spatiu de 30-40 cm n jurul peretilor cminului. Baza gropii de constructie trebuie s fie plan. 2. Se asterne pe fundul gropii un strat de circa 15 cm de nisip si se compacteaz.
3. Se pregtesc stuturile necesare prin simpla retezare la fata locului. n cazul n care este necesar montarea unor conducte la alte nivele fat de cele cu care este prevzut cminul, pe santier se pot guri peretii laterali, utiliznd o masin de gurit cu o frez pentru bransament cu diametrul 110mm sau 125mm, etansarea realizndu-se cu ajutorul garniturii pentru bransament.
Observatii
4. Se aseaz cminul pe fundul gropii, folosindu-se frnghii prinse de mnerele de manipulare.. 5. Se branseaz tuburile de canal la cmin. 6. Se umple spatiul dintre peretii gropii si cei ai cminului cu straturi de circa 25-30 cm material de umplutur. Fiecare strat trebuie compactat cu atentie, astfel nct s fie umplut tot spatiul din jurul
Data
cminului. Materialul de umplutur va fi nisip cu o granulatie de 4/16 sau pmnt fr pietre, moloz sau alte particule proeminente care pot zgria peretii cminului. Gradul minim de compactare a stratului de nisip trebuie s fie 85%. 7. n cazul n care se instaleaz si piesa superioar pentru reglare de la 100 mm pn la 600 mm, trebuie s existe un strat de umputur de 20 pn la 80 cm deasupra peretelui superior al
a
Rev
Intocmit
cminului, n functie de diferenta de nltime care este necesar pentru a aduce cminul la cota terenului . n final se umple restul gropii cu pmnt. Pentru a asigura etansarea dintre cmin si piesa superioar se monteaz garnitur. De asemenea, pentru fixarea ei este necesar un colier de fixare cu suruburi (pies de fixare prelungire cmin,. Not: Pe timpul instalrii cminului, se recomand ca acesta s fie acoperit cu un capac de protectie provizoriu . Groapa de constructie si instalarea cminului trebuie s tin cont de normele de protectia muncii. n cazul n care cminul se va monta n zone n care nivelul pnzei de ap subteran este la mic adncime (deasupra nivelului bazei cminului), cminul se va aseza pe fundatie de beton dimensionat conform conditiilor hidrogeologice si statice ale pmntului (grosimea trebuie s corespund rezistentei substratului de pmnt) si se va betona partial sau total, n functie de nivelul apei freatice. n cazul betonrii pentru echilibrarea presiunii exercitat de betonul turnat asupra peretilor cminului este necesar ca pe interior s se sprijine cu o sipc sau prin umplerea acestuia cu ap. nainte de turnarea betonului se scade nivelul apei prin pompare sub nivelul radierului de beton. 9. Se execut acoperirea cminului.
a) n cazul n care cminul este montat n spatiul verde - zon necarosabil, cminul poate fi acoperit cu capacul provizoriu din plastic, etansarea fiind realizat prin montarea garniturii n scobitura practicat special la partea superioar, pe peretele interior al cminului; b) n cazul n care cminul este montat n spatiul carosabil, se recomanda montarea unui capac din
Observatii
fonta cu ram, corespunztor categoriei de drum (forta minim de rupere). n functie de forta minim de rupere, capacele se clasific n urmtoarele grupe, reprezentate mai jos, l Grupa 1 (min. clasa A15-forta minim de rupere 15kN) pentru zone susceptibile a fi utilizate exclusiv de pietoni si de ciclisti;
Data
l Grupa 2 (min. clasa B 125) pentru trotuare , zone pietonale si zone comparabile, spatii de stationare si parcaje etajate pentru autoturisme; l Grupa 3 (min. clasa C 250) pentru dispozitive de acoperire montate n zona rigolelor strzilor de-a lungul trotuarelor, care
a
Rev
Intocmit
msurata de la bordur, se ntinde max. 0,5 m peste calea de circulatie si de 0,2 m peste trotuar; l Grupa 4 (min. clasa D 400) pentru ci de circulatie pe strzi (inclusiv strzi pietonale) acostamente stabilizate si spatii de stationare pentru toate tipurile de vehicule. Montarea capacelor din font trebuie s fie n concordant cu normele nationale n vigoare. Capacul din font cu ram se monteaz pe piesa superioar reglabil si se ncastreaz n beton sau beton armat, n functie de zona de montare, respectndu-se urmtoarele recomandri: -Suprafetele inelare de sprijin dintre capac si ram, trebuie s asigure contactul pe toata circumferinta. nainte de betonare, toate suprafetele metalice la care trebuie s adere betonul vor fi curtate de impuritti. Fata superioar a betonului turnat n capac, trebuie s fie plan, la acelasi nivel cu fata superioar a prtii metalice. n cazul n care zona urmeaz a fi asfaltat, se va urmri nivelul la care se va ncadra stratul de asfalt, conform proiectului de amenajare. Betonul trebuie s fie marca B400, s aib gradul de gelivitate G100 si de impermeabilitate P8 si s fie executat cu agregate cu dimensiunea de maximum 20 mm. Pentru armarea betoanelor se va
utiliza otel beton corespunztor (de exemplu, pentru capacele corespunztoare grupei 2 se va folosi OB37). -Montarea capacelor din font trebuie s tin cont de normele de proiectare si executie, precum si de cele legate de protectia muncii, aflate n vigoare.
Observatii Rev Intocmit a Data
CAIET DE SARCINI NUMARUL 4 URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A LUCRARILOR SI POSTUTILIZAREA CONSTRUCTIILOR

Observatii
Prezentul caiet de sarcini se refera la urmarirea in timp a constructiilor si postutilizarea lor La elaborarea caietului de sarcini se au n vedere urmatoarele principale standarde si normative: - Legea 10/1995 - Legea privind calitatea n constructii
Data
- Legea 578/2002 In complectare la legea 10 din 1995 privind calitatea n constructii - STAS 4273-83 Incadrarea in clasa de importanta a constructiilor hidrotehnice - HG 273/1994 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
Intocmit
Anexa: Cartea tehnica a constructiei - HGR nr. 766/1997 Regulament privind urmarirea comportarii n exploatare, interventiile n timp si
a
Rev
postutilizarea constructiilor - HGR nr. 272/1994 - Regulament privind controlul de stat al calitatii in constructii - P 130-1999 Normativ privind comportarea in timp a constructiilor n timpul efectuarii acestor activitati se vor respecta normele generale si specifice de protectia muncii. Se vor avea n vedere urmatoarele: - Legea securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006 si Normele metodologice de aplicare, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale; - Normele generale de protectia muncii elaborate n comun de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Sanatatii; - Norme specifice de protectie a muncii pentru constructii hidroedilitare. Protectia muncii se va asigura si prin folosirea dispozitivelor de inventar specifice, a semnelor conventionale si a indicatoarelor de securitate.
1. Urmarirea in timp a constructiilor

Urmarirea in timp a constructiilor se efectueaza pe toata perioada e viata a constructiilor incepind cu executia lor pana la dezafectarea acestora si este o activitate de culegere si valorificare a informatiilor rezultate in urma observatiilor efectuate asupra unor fenomene si marimi ce caracterizeaza constructiile si interactiunea lor cu mediul inconjurator si tehnologic. Necesitatea urmariri in timp a constructiilor este aceea de a asigura o exploatare normala a lor, evaluarea conditiilor pentru prevenirea incedentelor, a accidentelor si a avariilor , diminuarea pagubelor materiale, a pierderilor de vieti omenesti si a efectelor de degradare a mediului
inconjurator. Activitatea de urmarire in timp a constructiilor se imparte in douacategori : - urmarirea curenta- se evectueaza asupra tuturor claselor de importanta a constructiilor, exceptie fiind cladirile pentru locuinte cu parter, parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate n mediul rural si n satele ce apartin oraselor, precum si constructiilor
Observatii
provizorii (Legea nr. 10/1995, art.2, par.2) si are un caracter permanent, durata ei coincide cu durata de existenta fizica a constructiei respective; - urmarirea speciala- se institue la constructi noi de importanta deosebita sau exceptionala, la constructi in exploatare cu evolutie periculoasa, recomandata prin expertiza tehnica; urmarirea
Data
speciala include si urmarirea curenta. Categoria si clasa de importanta a constructiei este atribuita de catre proiectant prin proiectul
Intocmit
de executie in functie de atributiile si caracteristicile constructiei respective. Datorita incadrari constructiei hidrotehnice (retea de canalizare) in categoria 4 si clasa IV de importanta (conform STAS 4273-83) aceasta nu necesita urmarirea speciala in timp a constructiei, doar urmarirea curenta. La finalul duratei de viata a retelei de canalizare (30-35 de ani) se impune a se efectua un studiu de fezabilitate care sa evidentieze fiabilitatea si siguranta constructiei si recomandari privind reconditionarea retelei de canalizare sau desfintarea acesteia si inlocuirea cu o retea noua.
a
Rev
1.1 Dispozitii generale pentru beneficiar Beneficiarul are obligatia de a incepe urmarirea in timp a constructiei, din momentul finalizarii lucrarilor pana la dezafectarea constructiei, fiind asigurata de personal specializat cu pregatire cel putin la nivel mediu in domeniul constructiilor sau prin contract cu persoane fizice cu pregatire tehnica in constructii. Urmarirea curenta se efectueaza prin examinare vizuala si cu mijloace simple de masurare la intervale de timp variabile in functie de clasa de importanta a constructiilor. Personalul desemnat cu aceasta activitate va avea sub urmarire curenta urmatoarele componente ale constructiei hidrotehnice: - Retea conducte si camine de canalizare: se vor urmari tasari, alunecari sau deformari ale terenului pe care sunt amplasate, fisuri rupturi sau distrugeri ale componentelor ce asigura buna functionare a acestora (integritatea capacelor de camine, infiltrati in sol in urma deteriorari conductelor de canalizare). Verificarea acestora se va face de doua ori pe an la interval de 6 luni consemnindu-se in cartea tehnica starea constructiei la momentul respectiv si luarea de masuri de remediere a defectiunilor aparute.
In cazul aparitiei unor defectiuni majore, evenimente exceptionale (cutremur, alunecari de teren, explozii etc.) care afecteaza structura de rezistenta, stabilitatea sau durabilitatea constructiei se va comanda o inspectie extinsa asupra constructiei urmata de o expertiza tahnica daca este necesar. In cadrul inspectiei extinse se vor verifica parametri constructiei, defectiuni majore semnalate in cursul urmaririi curente si vor fi executate de catre specialisti atestati cu aparatura de masurare si
Observatii
control cu ajutoru carora vor determina gradul de afectare al constructiei si masurile ce vor fi luate in vederea remedieri defectelor constatate. Raportul inspectiei extinse va fi inclus in cartea tehnica a constructiei si se vor respecta toate masurile prevazute in raport in vederea executiei interventiilor, reparatiilor sau a consolidarilor prevazute in acest raport.
Data
Responsabilul desemnat de catre beneficiar cu urmarirea in timp a constructiei are obligatia de a cunoaste detaliile privind constructia(statiile de pompare, camine si conducte, trasee etc.), sa
Intocmit
efectueze urmarirea curenta a constructiei respectind programul de urmarire curenta si sesiarea beneficiarului I
a
n cazul aparitiei unor evenimente, totodata recomandnd expertiza tehnica a constructiei in
Rev
baza evenimentelor semnalate in jurnalul. In cazul in care proprietarul are un administrator asupra constructiei hidrotehnice, administratorul are obligatia sa asigure urmarirea in timp a constructiei stabilita prin contractul de administrare, va asigura intetinerea curenta a constructiei si va semnala proprietarului defectiunile si degradarile survenite in timp asupra constructiei.
1.2 Dispozitii generale pentru executant Executantul va efectua urmarirea curenta a constructiei pe toata durata executiei pana la receptia finala a lucrarilor cand le va preda beneficiarului impreuna cu documentaria necesara intocmirii Cartii Tehnice a constructiei. 2 Interventia in timp asupra constructiei hodrotehnice Interventie asupra constructiei au menirea de a mentine starea de functionare a constructiei la nivelul cerintelor inclusiv prin extindere sau modificari ale configuratiei initiale in urma modernizarilor. Interventiile constau in efectuarea periodica a unor reparatii, remedieri ale partilor degradate ale constructiei (straturi de uzura, tencuieli hidroizolante, protecti ale elementelor in miscare sau a echipamentelor, ansamble sau subansamle supuse uzurii etc.) cu scopul mentineri in functiune si la parametri proiectati a intregii constructii, numite lucrari de intetinere si lucrari de refacere care sunt necesare in urma unor avari sau degradari importante survenite in urma unor evenimente deosebite. Solutiile tehnice ale lucrarilor de refacere se stabilesc in urma efectuari expertizei tehnice care va stabili cauza aparitiei lor si in baza unui proiect intocmit conform prevederilor legale.
2. Postutilizarea constructiilor La constructiile proprietate publica decizia de declansare a activitatilor de postutilizare ( dezafectarea constructiilor) se va lua in urma unui studiu de fezabilitate din care sa rezulte necesitatea, oportunitarea si eficienta economica a actiunii datorita pericolelor pe care le prezinta pentru societate si mediul ionconjurator prevazute in HG 766/1997.
Observatii
Dupa obtinerea autorizatiei de demolare le la autoritatile competente se va incepe lucrarile aferente dezafectarii si demolari cladirilor si constructiilor prevazute in proiectul de dezafectare si demolare a contructiei, obtinut de beneficiar prin contractarea unui proiectant de specialitate. Pentru inceperea lucrarilor de dezafectare si demolare este necesar a se inceta utilizarea constructiei (retelei de canalizare) in orice scop sau activitate intreprinsa pana in acel moment.
Data
Pentru constructia hidrotehnica avuta in vedere aceasta masura presupune deconectarea utilizatorilor de la reteaua de canalizare dupa care se pot incepe lucrarile de recuperare si reciclare a
Intocmit
materialelor refolosibile (camine, conducte, fitinguri, utilaje, ansamble si subansamble etc.), iar materialele care ce nu pot fi reciclate sau refolosite vor fi inglobate in mediul natural <nisip, balast, piatra sparta> (cu conditia sa nu fie poluante pentru mediul inconjurator) sau indepartate si depositate la groapa de gunoi. Zonele afectate for fi refacute ca spatii verzi prin lucrari de taluzare si protectie adecvata si lucrari de refacere a spatiului verde prin inerbari si plantare.
a
Rev
Intocmit, Ing. Radu Miclaus

05.caiet de Sarcini

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

05.caiet de Sarcini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. NV CONSTRUCT S.R.L. |Romania Cluj-Napoca, str. Arges, nr. 26, ap. 8 | tel./fax. +40 264 460054 I www.nvconstruct.

CAIET DE SARCINI NR.1 EXECUTIA CANALELOR DIN PVC ........................................................................................................ 3

CAIET DE SARCINI NR.2 BETOANE, COFRAJE SI ARMATURI .................................................................................................. 11

CAIET DE SARCINI NR.3 CAMINE DE VIZITARE ......................................................................................................................... 21

CAIET DE SARCINI NUMARUL 1 EXECUTIA CANALELOR DIN PVC

terasamentelor, probelor de presiune i protecia muncii n vigoare la data executrii lucrrilor.

1.2. Tehnologia de execuie 1. TRASAREA

CAIET DE SARCINI NUMARUL 2 BETOANE, COFRAJE I ARMTURI

Ciment Agregate dozate individual Agregate dozate cumulat Apa

+1% +2% +1% +1% +0,1 l/mc

Aditivi Transportul betonului

modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire; 2.4. Cofraje a. Generaliti

Cofrajele i susinerile trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine:

Condiii de montaj La montarea cofrajelor se vor respecta urmtoarele condiii:

LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE RESPECTAT LA EXECUTIE

- C 16 - 84 construcii si a instalaiilor aferente - P 59 - 68 plase sudate a elementelor de beton

- C 28 - 83 beton. - STAS 9404 - 81

- Construcii civile, industriale si agricole. Schele metalice.

Prescriptii tehnice de montaj si exploatare.

- C 170 - 87 - C 139 - 87 de constructii metalice.

armat si beton precomprimat n medii agresive naturale si industriale.

- STAS 10100 / 0 - 75 - Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor.

- Ord. MLPAT nr.9/N / 93 - PE 006 / 81

- Regulament privind protectia si igiena muncii n constructii.

- Instructiuni generale de protectia muncii pentru unitatile MEE.

ramura energiei electrice si termice.

INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU EXECUIA LUCRRILOR DE TERASAMENTE

CAIET DE SARCINI NUMARUL 3 CAMINE DE VIZITARE

CAIET DE SARCINI NUMARUL 4 URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A LUCRARILOR SI POSTUTILIZAREA CONSTRUCTIILOR

1. Urmarirea in timp a constructiilor

n cazul aparitiei unor evenimente, totodata recomandnd expertiza tehnica a constructiei in

Intocmit, Ing. Radu Miclaus

S-ar putea să vă placă și