1

1.Rol
Ambreiajul este inclus n transmisia automobilelor in scopul compensrii
principalelor dezavantaje ale motorului cu ardere intern, care constau n: imposibilitatea
pornirii sub sarcin, existent unei zone de functionare instabile si mersul neuniform al
arborelui cotit. Necesitea includerii ambreiajului n transmisia automobilului este
determinat de particularitile functionale ale acesteia, caracterizate mai ales de cuplarea
si decuplarea cu motorul. Decuplarea este necesar la oprirea i frnarea total a
autovehiculului sau la schimbarea treptelor de vitez, iar cuplarea este necesar la
pornirea de pe loc si dupa schimbarea treptelor de viteze. Cuplarea liniar al arborelui
primar al cutiei de viteze cu arborele cotit al motorului, care are o turaie ridicat, asigura
creterea treptat si far ocuri a sarcinii la dinii roilor dinate si la piesele transmisiei,
fapt care reduce uzura si elimina posibilitatea ruperii lor. Prin decuplarea transmisiei de
motor, roiile dinate din cutia de viteze nu se mai afla sub sarcina si cuplarea lor se poate
face fara eforturi mari ntre dini. n caz contrar, schimbarea treptelor de viteze este
aproape imposibil, funcionarea cutiei de viteze fiind nsotit de zgomot puternic, iar
uzura dinilor este deosebit de mare putnd avea loc chiar distrugerea lor.

2.Cerinte impuse
Cerine impuse ambreiajului la decuplare.
La decuplare (debreiere), ambreiajul trebie s ndeplineasca urmatoarele conditii:
- S permita decuplarea complet si rapid a motorului de transmisie, pentru a
da posibilitatea schimbrii treptelor fr ocuri;
- Decuplarea s necesite din partea conducatorului efort minim, fr a avea ns
o cursa prea mare la pedal.
Decuplarea incomplet a amreiajului conduce la ncalzirea elementelor component i la
uzarea garniturilor de frecare.
2
Uurina decuplrii ambreiajului este asigurat n primul rnd prin alegerea corecta a
raportului de transmitere al mecanismului de acionare.
Cerine impuse ambreiajului la cuplare
n cazul cuplrii (ambreierii), ambreiajul trebuie s satisfac urmatoarele condiii:
- S asigure o cuplare progresiv a motorului cu transmisia, pentru a evita
pornirea brusc de pe loc a automobilului si ocurile n oragnele de transmisie;
- S permit eliberarea caldurii care se produce n timpul procesului de cuplare
la patinarea ambreiajului;
- S asigure n stare cuplat o imbinare perfect (fr patinare) intre motor si
transmisie.
Cuplarea ambreiajului trebuie s se fac progresiv pentru ca sa nu apar acceleraii
excesiv de mari la demararea automobilului. Acceleraia maxim a automobilului nu
trebuie sa depaeasc 34m/s
2
.
n timpul patinarii amreiajului, care are loc n special n momentul pornirii de pe loc i
mai puin n momentul schimbrii treptei de viteza, lucrul mecanic de frecare se
transform n caldur.
Condiii generale impuse ambreiajului.
n afar de condiiile inpuse ambreiajului la decuplare si cuplare, acesta trebuie s mai
ndeplineac urmtoarele:
- s aib durata de serviciu si de rezisten ct mai mare;
- s aib o greutate proprie ct mai redus;
- s ofere siguran n funcionare;
- s aib o constructive ct mai simpl si ieftin;
3
- s aib dimensiuni reduse dar sa fie capabil sa transmit un moment ct mai
mare;
- s fie echilibrat dinamic;
- s fie uor de ntreinut.
Durata de funcionare a ambreiajului depinde de numrul de cuplri si decuplri,
deoarece garniturile de frecare se uzeaza mai ales la patinarea ambreiajului. Experimental
s-a costatat ca la creterea temperaturii garniturilor de frecare de la 20
0
C pan la 100
0
C
uzura crete de doua ori.

Fig. 1 Placa de presiune , disc de ambreiaj si furca

3.Clasificare
1.Clasificarea ambreiajelor.

Ambreiajele se clasific dup principiul de funcionare i dup tipul mecanismului de
acionare.
- Dup principiul de funcionare, ambreiajele pot fi: mecanice (cu
friciune), hidrodinamice, combinate i electromagnetice.
- Dup tipul mecanismului de acionare, ambreiajele pot fi: cu acionare
mecanic, hidraulic, pneumatic i electric.
Ambreiajul ndeplinete urmtoarele funcii:
4
cuplarea progresiv a motorului cu restul transmisiei, permind astfel pornirea
autovehiculului de pe loc;
decuplarea transmisiei de motor la oprire sau la frnarea autovehiculului;
decuplarea i cuplarea transmisiei n timpul deplasrii autovehiculului pentru
efectuarea schimbrii treptelor de vitez;
limitarea valorii maxime a momentului de torsiune din organele transmisiei i
motorului, prin patinarea ce se poate realiza ntre elementele sale, evitnd astfel

Fig. 2



suprasolicitrile ce apar datorit creterii exagerate a rezistenelor la naintare ;
ambreiajul joac deci un rol de cuplaj de siguran ntre motor i transmisie.
Pentru a ndeplini funciile de mai sus ambreiajul trebuie s ndeplineasc
anumite condiii, i anume :
s permit o cuplare lin, fr ocuri, ntre organele de acionare i cele antrenate,
pentru a evita pornirea brusc din loc a autovehiculului i ocurile n organele
transmisiei;
n stare cuplat s asigure transmiterea momentului motor, fr patinare;
s permit o bun evacuare a cldurii care se produce datorit frecrii dintre discurile
sale n timpul procesului de cuplare ;
s permit decuplarea rapid i complet a motorului de transmisie pentru a face
posibil schimbarea vitezelor fr ocuri;
decuplarea s se fac cu eforturi minime din partea conductorului;

5

Fig. 3 Ambreiaj si Volanta



prile conduse ale ambreiajului s aib un moment de inerie ct mai redus, pentru
micorarea ocurilor care apar la schimbarea treptelor de vitez ;
s fie echilibrat dinamic.
Din punct de vedere economic se impune o construcie de dimensiuni reduse,
ieftin, care. s permit reglarea i ntreinerea comod i uoar.
Ambreiajele care fac legtura ntre motor i transmisie se numesc ambreiaje
principale. Aceast denumire este proprie tractoarelor pe enile n construcia crora
intr i ambreiajele de direcie.

4.Functionare
Ambreiajul mecanic funcioneaz pe baza forelor de frecare ce apar ntre suprafeele de
frecare. Prile componente ale unui ambreiaj mecanic sunt grupate astfel: partea
conductoare, partea condusa si mecanismul de acionare.
Partea conductoare a ambreiajului este solidar la rotaie cu volantul motorului,
iar partea condus cu arborele primar al schimbtorului de viteze.
De volant , solidar cu arborele cotit, este fixat discul de presiune (conducator) ,
prin intermediul buloanelor , care-i dau posibilitatea sa se deplaseze n direcie axial.
Discul condus (de friciune) , aezat ntre volant si discul de presiune, are butucul
6
prevzut cu caneluri care-l solidarizeaz la rotaie cu arborele primar al schimbtorului
de viteze, permindu-i n acelai timp s se deplaseze axial. Pentru a mrii coeficientul
de frecare, discul condus este prevzut cu garnituri de frecare . Arcurile de presiune
realizeaz apsarea discului de presiune asupra discului condus . Pedala servete pentru
acionarea ambreiajului.

Fig. 4 Functionarea ambreiajului
Partea conductoare a ambreiajului se compune din: volanul , discul de presiune ,
buloanele , si arcurile de presiune .
Partea condus a ambreiajului este format din: discul condus 3 cu garniturile de
frecare 8 i arborele primar 1 al schimbtorului de viteze.
Daca ambreiajul se gseste n stare cuplata, atunci arcurile de presiune fac ca
discul conductor s apese discul condus asupra volantului . Prin frecarea care ia natere
ntre suprafaa frontal a volantului si discul de presiune, pe de o parte, si suprafeele
discului condus, pe de alt parte, momentul de transmitere de la motor la arborele primar
al schimbtorlui de viteze si mai departe, prin celelalte organe ale transmisiei, la roile
motoare ale automobilului.




7
Ambreiajele hidrodinamice

Ambreiajele hidrodinamice lucreaz dup principiul mainilor hidraulice rotative i
const n asocierea unei pompe centrifuge i a unei turbine ntr-un singur agregat,
folosind c agent de transmisie un lichid. Ambreiajele hidrodinamice se folosesc la unele
tipuri de automobile moderne datorit unor avantaje: demarare mai lin a
automobilului, deplasarea n priz direct la viteze foarte reduse. Ambreiajul
hidrodinamic este format dintr-un rotor-pomp, montat pe arborele motor n locul
volantului i din rotor-turbin, montat pe arborele condus. Cele dou componente au la
partea exterioar palete radiale plane. ntregul ansamblu este nchis ntr-o carcas
etan, umplut n proporie de 85% cu ulei mineral pentru turbine. n momentul care
Fig. 5 Disc ambreiaj Daewoo
motorul ncepe s funcioneze, va antrena i rotorul pomp iar uleiul care se gsete
ntre paletele sale sub aciunea forei centrifuge, 11 este mpins ctre periferie i obligat
s circule n sensul sgeii, adic uleiul va trece din rotor-pomp n rotor-turbin i
apsnd asupra paletelor lui n micare. La demarare cnd automobilului nc nu este n
micare, turaia rotorului-turbin este zero. La o vitez a rotorului a..turbina egal cu a
rotorului-pomp articolele nu va mai circul, deoarece cele dou fore centrifuge vor fi
egale

Ambreiajele electromagnetice


Pentru uurarea conducerii automobilelor a luat extindere n ultimul timp o dat cu
folosirea cutiilor de viteze hidrodinamice, utilizarea ambreiajelor cu comand automat.
8
Dintre acestea fac parte i ambreiajele electromagnetice, a cror construcie poate s
difere n funcie de modul n care se realizeaz legtur dintre partea condus i partea
conductoare i anume:
- ambreiajele cu umplere magnetic, la care solidarizarea prii conduse cu cea
conductoare se realizeaz prin magnetizarea pulberii, care umple cavitatea interioar a
ambreiajului;
- ambreiajele fr pulbere magnetic, la care fora de cuplare este dat de un
electromagnet alimentat de o surs de curent a automobilului.
n ambreiajele din prim categorie, corpul de lucru l constituie pulberea magnetic de
fier, care se afl ntr-un spaiu inelar. Acest spaiu care leag partea conductoare a
ambreiajului de cea condus se afl dispus ntre polii unor electromagnei. Prin
conectarea nfurri de excitaie, alimentat de curentul furnizat de bateria de
acumulatoare, particulele de pulbere se concentreaz de-a lungul liniilor de for
magnetice, formnd nite lanuri magnetice care rigidizeaz pulberea transformnd-o
ntr-un corp solid. La un ambreiaj pulbere magnetic sistemul de cuplare este este
ncorporat n volant, executat din oel i constituind mpreun cu discul circuitul
magnetic al ambreiajului. ntre peretele interior al volantului i degajarea discului este
dispus bobina de excitaie, alimentat cu curent electric al motorului, cu care este
cuplat prin intermediul inelului de contact

Ambreiajele combinate

La unele autoturisme moderne, se utilizeaz ambreiajele combinate, care permit
automatizarea acionarii lor. Cele mai rspndite ambreiaje combinate sunt cele cele
hidraulic-mecanic i electromagnetic-mecanic. Ambreiajele combinate pot fi mecano-
centrifugale, mecano-hidraulice sau mecano-electromagnetice. Ambreiajul combinat
hidrodinamic-mecanic utilizeaz la pornire ambreiajul hidrodinamic, iar la schimbarea
treptelor de viteze un ambreiaj mecanic simplu cu discuri, montat pe canelurile exterioare
ale arborelui tubular al turbinei.


9
Fig. 6 Ambreiaj Ford
Variante constructive
1. Ford Focus 1.6
Putere: 74 kw/101 cp la 6000 rot/min
Capacitate cilindrica : 1596 cmc
Cutie de viteze : 5 M/T
Cuplul maxim : 150 Nm la 4000 rot/min
Viteza maxima : 182 km/h
Raport de comprimare : 9:1
Nr. Nituri: 16
Diametru disc: 220 mm

2. Renault Megane Coupe- Cabriolet 1.6

Putere: 80 kw/108 cp la 6000 rot/min
Capacitate cilindrica : 1598 cmc
Cutie de viteze : 5 M/T
Cuplul maxim : 151 Nm la 4250 rot/min
Viteza maxima : 190 km/h
Raport de comprimare : 9.7:1
10

Nr. nituri: 14

Diametru disc: 200 mm

3. Fiat Grand Siena 1.6

Putere: 84 kw/115 cp la 5500 rot/ min

Capacitate cilindrica: 1598 cmc

Cutie de viteze : 5 M/T
Cuplul maxim : 159 Nm la 4500 rot/min

Raport comprimare: 10.5 : 1

Viteza maxima: 192 km/h

Nr. nituri: 18

Diametru disc: 220 mm

4. Hyundai Accent 1.6

Putere: 103 kw/138 cp la 6300 rot/ min

Capacitate cilindrica: 1591 cmc

Cutie de viteze : 6 M
Cuplul maxim : 167 Nm la 4850 rot/min

Raport comprimare: 11 : 1

Viteza maxima: 210 km/h

Nr. nituri: 18

Diametru disc: 220 mm



11

Fig. 7 Ambreiaj Renault

Solutia aleasa : Dacia Logan MCV 1.6 MPI

Putere: 65 kw/90 cp la 5500 rot/min
Capacitate cilindrica : 1598 cmc
Cutie de viteze : 5 M/T
Cuplul maxim : 128 Nm la 3000 rot/min
Viteza maxima : 175 km/h
Raport de comprimare : 9.5:1

Nr. nituri: 8

Am ales aceasta varianta din doua motive.In primul rand pentru ca , pe acest automobil
am efectuat toate lucrarile ,fie de laborator, fie proiecte, iar in al doilea rand sunt posesor
al unui automobil din gama Dacia.



Fig. 8 Carcasa ambreiaj Dacia


Functionare si intretinere

12
Ambreiajul mecanic funcioneaz pe baza forelor de frecare ce apar ntre suprafeele de
frecare. Prile componente ale unui ambreiaj mecanic sunt grupate astfel: partea
conductoare, partea condusa si mecanismul de acionare.
Partea conductoare a ambreiajului este solidar la rotaie cu volantul motorului,
iar partea condus cu arborele primar al schimbtorului de viteze.
De volant , solidar cu arborele cotit, este fixat discul de presiune (conducator) ,
prin intermediul buloanelor , care-i dau posibilitatea sa se deplaseze n direcie axial.
Discul condus (de friciune) , aezat ntre volant si discul de presiune, are butucul
prevzut cu caneluri care-l solidarizeaz la rotaie cu arborele primar al schimbtorului
de viteze, permindu-i n acelai timp s se deplaseze axial. Pentru a mrii coeficientul
de frecare, discul condus este prevzut cu garnituri de frecare . Arcurile de presiune
realizeaz apsarea discului de presiune asupra discului condus . Pedala servete pentru
acionarea ambreiajului.
Lucrarile de intretinere ale ambreiajului cuprind lucrari de ungere, control verificare, si
reglare.
Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face periodic, deoarece prin uzarea
garniturilor de frecare, cursa se micsoreaza.
Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face cu ajutorul unei rigle al carei capat
se sprijina pe podea, alaturi de pedala ambreiajului.
Se deplaseaza prin apasare pedala pana in momentul in care ambreiajul incepe sa
decupleze. Acest moment se simte marirea fortei necesare deplasarii in continuare a
pedalei. Distanta cu care s-a deplasat pedala reprezinta cursa libera a pedalei si se citeste
direct in milimetri pe scara gradata a riglei. Ea trebuie sa fie cuprinsa intre 20 40 mm,
corespunzator unui joc de 2 4 mm intre capetele interioare ale parghiilor de debreiere
(sau arcul diafragma) si rulmentul de presiune sau intre inelul de debraiere si rulmentul
de presiune.
Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face prin modificarea lungimii tijelor care
transmit miscarea de la pedala la furca de decuplare la actionarea mecanica.




13




INTRETINEREA AMBREIAJULUI
Lucrarile de intretinere ale ambreiajului cuprind lucrari de ungere, control verificare, si
reglare.
Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face periodic, deoarece prin uzarea
garniturilor de frecare, cursa se micsoreaza.
Operatiile de intretinere ale amreiajelor :
Operatia Periodicitatea, km echivalenti
Controlul si restabilirea nivelului lichidului din rezervorul
mecanismului de actionare hidraulic
Zilnic: rezervorul trebuie sa fie
plin de lichid
Verificarea daca orificiul de aerisire din capacul rezervorului
este astupat
Zilnic
Ungerea axului pedalei 5000
Verificarea tensiunii arcurilor de readucere de la pedala si
cilindru receptor
10 000
Reglarea cursei libere a pedalei 10 000

Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face cu ajutorul unei rigle al carei capat
se sprijina pe podea, alaturi de pedala ambreiajului.
Se deplaseaza prin apasare pedala pana in momentul in care ambreiajul incepe sa
decupleze. Acest moment se simte marirea fortei necesare deplasarii in continuare a
pedalei. Distanta cu care s-a deplasat pedala reprezinta cursa libera a pedalei si se citeste
direct in milimetri pe scara gradata a riglei. Ea trebuie sa fie cuprinsa intre 20 40 mm,
corespunzator unui joc de 2 4 mm intre capetele interioare ale parghiilor de debreiere
(sau arcul diafragma) si rulmentul de presiune sau intre inelul de debraiere si rulmentul
de presiune, in functie de tipul automobilului.
Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face prin modificarea lungimii tijelor care
transmit miscarea de la pedala la furca de decuplare la actionarea mecanica.

Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face in mod diferit, in functie de tipul
mecanismului de actionare.
14
De obicei, reglarea cursei libere a pedalei se face prin modificarea lungimii tijelor care
transmit miscarea de la pedala la furca de decuplare la actionarea mecanica.
Reglarea cursei libere a pedalei ambreajului la autoturisme cu mecanism de actionare de
tip mecanic cu cablu se face prin variatia lungimii cablului de actionare . La reglare, se
slabeste contrapiulita si se insurubeaza sau desurubeaza piulita pana se obtine cursa
libera a pedalei, corespunzatoare unui joc de 2-3,5 mm la extremitatea furcii
ambreiajului.
In cazul ambreiajelor cu mecanism de actionare hidraulic cursa libera a pedalei se
regleaza prin modificarea lungimii tijei, pistonului cilindrului receptor (dupa aerisire).
DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE AMBREIAJULUI
Defectele in exploatare ale ambreiajului se pot manifesta sub forma: ambreiajul patineaza
sau nu cupleaza; ambreiajul nu decupleaza; ambreiajul cupleaza cu smucituri sau face
zgomot.
Ambreiajul patineaza sau nu cupleaza. Defectele se constata mai ales la deplasarea
autovehiculului in treapta de priza directa cu viteza redusa, cand motorul este accelerat,
iar turatia sa creste brusc, fara ca viteza automobilului sa se mareasca sensibil.
Defectul are mai multe cauze:
- lipsa cursei libere a pedalei face ca furca ambreiajului sa apese in permanenta pe
rulmentul de presiune, ceea ce provoaca o uzura mai rapida a lui si reduce din apasarea
discului de presiune asupra discului condus, deoarece ambreiajul cupleaza incomplet.
Inlaturarea defectului consta in reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului la valoarea
prescrisa de fabrica constructoare.
- existenta uleiului pe suprafetele discului de frecare se datoreste patrunderii acesteia in
ambreiaj, ca urmare a pierderilor de ulei de la motor pe palierul principal, a ungerii prea
abundente a rulmentului de presiune, sau depasirii nivelului uleiului in carterul cutiei de
viteze.
Inlaturarea defectului consta in spalarea garniturilor de frecare cu benzina, sau daca au
fost imbibate cu ulei se inlocuiesc. In acelasi timp, va trebuie eliminata cauza patrunderii
uleiului in ambreiaj.
- slabirea sau decalirea arcurilor de presiune este urmarea folosirii indelungate si a
supraincalzirii acestora. Remedierea consta in demontarea ambreiajului, verificarea
rigiditatii arcurilor de presiune si inlocuirea celor slabite.
- uzura accentuata a garniturilor de frecare se datoreste utilizarii necorespunzatoare sau
indelungate a ambreiajului. Garniturile uzate pentru limita admisa se inlocuiesc.
15
Ambreiajul nu decupleaza. Defectul se manifesta la schimbarea treptelor de viteza, cand
arborele cotit nu se decupleaza de transmisie, fiind insotit de un zgomot puternic, mai
ales la incercarea de decuplare a treptei 1. Cauzele pot fi: existenta unei curse libere prea
mari, deformarea discului de frecare, dereglarea sau ruperea parghiilor de decuplare,
arcul tip diafragma deformat sau decalit, neetanseitatea la mecanismul de actionare
hidraulic.
- cursa libera a pedalei ambreiajului este prea mare datorita unui reglaj incorect si a
uzurilor mari a articulatiilor mecanismului de comanda; inlaturarea defectului consta in
reglarea cursei libere a pedalei, conform prescriptiilor constructorului.
- deformarea discului de frecare se produce, mai ales ca urmare a supraincalzirii si a
reconditionarii defectuoase. La decuplarea ambreiajului, suprafetele deformate vor atinge
atat suprafata discului de presiune, cat si pe cea a volantului, facand imposibila
decuplarea completa. Daca deformarea discului nu depaseste 0,3 0,4 mm, acesta se
indreapta; in caz contrar se inlocuieste.
- dereglarea parghiilor de decuplare conduce la o deplasare inclinata a discului de
presiune fata de pozitia initiala (capetele parghiilor nefiind in acelasi plan), iar decuplarea
nu va fi completa. Defectiunea este insotita mai ales la inceputul decuplarii, de o
trepidatie usoara si de un zgomot metalic neritmic.
Fig. 8 Ambreiaj marca Opel
Defectiunea se inlatura prin reglare parghiilor de decuplare.
- ruperea parghiilor de decuplare duce la o situatie similara dereglarii lor, numai ca
zgomotul produs este permanent datorita lovirii continue a parghiilor rupte de discurile in
rotatie.
- defectiunile mecanismului de actionare hidraulic (conducte sparte, pompa centrala si
cilindrul receptor neetanse) conduc la imposibilitatea decuplarii complete. Existenta
aerului in instalatie provoaca o situatie similara.
16
Ambreiajul cupleaza cu smucituri sau face zgomote puternice. Defectul se datoreste
urmatoarelor cauze principale: spargerea discului de presiune, slabirea sau ruperea
arcurilor discului condus, ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare, dereglarea
sau ruperea parghiilor de decuplare.
- spargerea discului de presiune se poate datora fabricatiei necorespunzatoare,
supraincalzirii si conducerii defectuoase. Remedierea consta in inlocuirea discului de
presiune.
- slabirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce dupa o functionare indelungata
sau o manevra brutala a ambreiajului. Remedierea consta in inlocuirea discului condus
sau a arcurilor defecte.
- ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare se datoreaza slabirii lor ca urmare a
functionarii cu socuri a ambreiajului sau montarii gresite. Remedierea consta in
inlocuirea discului de frictiune.
REPARAREA AMBREIAJULUI
In continuare se prezinta defectele si tehnologia de reconditionare a principalelor organe
componente ale ambreiajului.
Discul condus poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza:
- garniturile de frecare uzate peste limita admisa se inlocuiesc;
- discul deformat se remediaza prin strunjirea garniturii de frecare pe adancimea de
maximum 1 mm;
- in gaurile pentru niturile garniturilor de freacare uzate se introduc nituri noi, care
refuleaza pana la umplerea gaurilor;
- gaurile pentru bolturile distantiere uzate se alezeaza cu un alezor fix si se introduc
bolturi distantiere majorate;
Discul de presiune poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura astfel:
- rizurile pe suprafata de lucru sau deformarea discului se remediaza prin strunjirea
suprafetei de lucru a discului, respectand cota minima admisa;
- locasul parghiei uzate sau deteriorat se reconditioneaza prin frezare la cota maxima si
folosirea a 2 saibe compensatoare (asigurate prin puncte de sudura);
- gaurile pentru boltul suportului, uzate se reconditioneaza prin alezarea locasului si
folosirea de bolt majorat;
17
- suprafetele laterale de ghidare in carcasa uzate, se reconditioneaza prin incarcare cu
sudura oxiacetilenica, urmata de ajustare prin frezare la cota nominala;
- urechile ghidajelor si bosajelor de centrare a arcurilor sparte sau uzate se
reconditioneaza prin sudarea oxiacetilenica urmata de ajustare la nivelul materialului de
baza;
Parghiile de decuplare pot avea urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza:
- suprafata de actionare uzata se reconditioneaza prin incarcarea cu sudura electrica si se
rectifica la cota nominala;
- locasurile pentru bolturile de ghidare uzate se reconditioneaza prin alezare si folosirea
de bolturi majorate;
- suprafetele laterale uzate din zona de contact se reconditioneaza prin frezarea ambelor
suprafete, respectand cota minima si folosirea a doua saibe corespuzatoare;
Furca de decuplare poate avea urmatoarele defecte care se inlatura astfel:
- locasuri pentru bolturi cu cap sferic uzat se reconditioneaza printr o rectificare sferica
alocasului la cota de reparatie, folosindu-se bolt sferic la cota majorata;
- locasul sferic pentru tija de comanda uzat se reconditioneaza prin rectificarea sferica a
locasului la cota de reparatie, folosindu-se tija de comanda reconditionata la cota
majorata;
- suprafata de fixare a mansonului de decuplare uzata se inlatura prin rectificarea plana a
ambelor suprafete si folosirea a doua saibe compensatoare;
- filetul gaurilor pentru suruburile de fixare a mansonului de decuplare deteriorat se
reconditioneaza prin filetare la cota majorata.
Carcasa ambreiajului poate prezenta urmatoarele defecte care se reconditioneaza dupa
cum urmaza:
- fisurile, crapaturile sau rupturile (care nu leaga intre ele doua sau mai multe gauri si au
o lungime de pana la 100 mm) se inlatura limitand fisurile sau crapaturile prin executarea
unor gauri cu 3 mm, la distanta de 10 15 mm de capetele fisurilor pe o adancime de 4
5 mm, urmata de o sudare oxiacetilenica si ajustare prin pilire si frezare pana la nivelul
materialului de baza.
- gaura de centrare uzata se reconditioneaza prin majorare si folosirea unui stift de
centrare la cota corespunzatoare;
18
- abaterea de la planeitate a suprafetei de asezare mai mare de 0,08 mm se
reconditioneaza prin strunjirea suprafetei de asezare, pe adancimea de maxim 0,50 mm
fara a depasi cota minima.


















19
Memoriu justificativ de calcul










































1. Determinarea momentului de calcul
M
c
| M
max
:= |
1.2 Alegerea coeficientului de siguranta
Se alege coeficientul de siguranta al ambreiajului
| 1.3 1.75 .. :=
1.3 Stabilirea momentului motor si a performantelor dezvoltate
de acesta
se adopta coeficientul de sigurana al ambreiajului
| 1.35 :=
momentul motor maxim
M
max
128 := Nm la o turatie de 3000 rot/min
Momentul de calcul al ambreiajului
M
c
| M
max
:=
M
c
172.8 = Nm
1.4 Calculul lucrului mecanic de patinare
turaia la puterea maxim :
n
P
5500 :=
rot
min

turaia la viteza maxim
n
vmax
1.15 n
P
:=
rot
min

n
vmax
6.325 10
3
=
viteza maxim
m
s

v
max
45.83 :=
laimea profilului anvelopei :
B 185 :=
diametrul interior al anvelopei :
d 15 :=

toli

20







































d 15 25.4 :=
d 381 = mm
inalimea profilului anvelopei
H 0.65 B :=
H 120.25 = mm
diametrul exterior al anvelopei
D
u
d 2 H + :=
D
u
621.5 = mm
raza nominala a roii
r
n
D
u
2
:=
r
n
310.75 = mm
raza libera a roii
r
0
r
n
:=
r
0
310.75 = mm
coeficientul de deformare
0.933 := pentru pneuri de joasa presiune
raza de rulare a roii
r
r
r
0
:=
r
r
289.93 = mm
r
r
0.295994 :=
raportul de transmitere al transmisiei principale
i
0
t n
vmax
r
r

30 v
max

:=
i
0
4.278 =
p
a
2.2 := bar
panta maxim
o
max
20deg :=
presiunea de umflare a pneului
21














































f
rul
0.019
3
p
a
2
0.00245
p
a
v
max
100
|

\
|
|
.
2
+
0.0042
3
p
a
4
v
max
100
|

\
|
|
.
3
+

(
(
(
(

:=
coeficientul de rezisten la rulare
f
rul
0.012 =
rezistena total a drumului
f
rul
cos o
max
( )
sin o
max
( )
+ :=
0.407 :=
Masa total a automobilului
m 1165 := kg
g 10 :=
m
s

G
a
11650 := N
n
m
3000 :=
rot
min
turatia la momentul maxim
P
M
M
max
t n
m

30
:=
P
M
4.021 10
4
= W
q
t
0.88 := randamentul transmisiei
V
crI
q
t
P
M

G
a

:=
V
crI
7.463 =
m
s

raportul de transmitere al treptei I
i
cvI
t r
r
n
m

30 i
0
V
crI

:=
i
cvI
2.913 =
k 5 := numarul treptelor de viteza
r
k 2
i
cvI
:= ratia de etajare a cutiei de viteze
22


































i
cvII
i
cvI
r
:= i
cvII
2.04 =
i
cvIII
i
cvII
r
:= i
cvIII
1.428 =
i
cvIV
i
cvIII
r
:= i
cvIV
1 =
i
cvV
i
cvIV
r
:= i
cvV
0.7 =
raportul de transmitere al schimbtorului de viteze
i
s
2.485 :=
coeficientul care arat gradul de cretere al momentului de frecare in timpul cuplarii (pentru
autoturisme):
k 40 :=
daNm
s

turaia motorului la pornire
n 550 :=
rot
min

lucrul mecanic de frecare la patinare
L
t n r
r
2

30 i
0
2
i
s
2

G
a
g
2 t n
7200

G
a
2

k
+
2
3
G
a

2
k
G
a
g

t n
30
+
|

\
|
|
|
.
|

\
|
|
|
.
:=
L 6.987 10
4
= Nm
2 Calculul garniturilor de frictiune
2.1 Dimensionare ,suprafete active,diametru inerior/exterior si grosimi
raportul dintre raza interioar i raza exterioara a discului este pentru ambreiajele de
automobil
C 0.53 0.75 .. :=
C 0.56 :=
coeficientul ce ine seama de tipul automobilului i de tipul ambreiajului
25 30 .. :=
cm
2
daNm

23











































25 :=
cm
2
daNm

i 2 := numarul suprafetelor de frecare
R
e
M
max

t 1 C
2

( )
i 10
:=
R
e
8.614 = cm raza exterioara a garniturii de frictiune
R
i
C R
e
:=
raza interioara a garniturii de frictiune
R
i
4.824 = cm
Conform standardului din tabel alegem :
R
es
9 := cm
R
is
6.25 := cm
R
m
R
e
R
i
+
2
:=
R
m
6.719 = cm raza medie
A t R
es
2
R
is
2

|
\
|
.
i := suprafata de frecare a garniturii
A 263.501 = cm
2

se alege coeficientul de frecare
0.28 :=
D
e
2 R
es
18 = := cm
D
i
2 R
is
12.5 = := cm
Grosimea garniturii se alege 3.5 mm conform tabelului 4.4 pag 118
2.2 Presiunea specifica dintre suprafetele de frecare
p
4 | M
max
10
t i D
e
2
D
i
2

|
\
|
.
R
m

:=
p 3.486 =
daN
cm
2

24




































2.3 Verificarea la uzura
Pentru aprecierea uzurii garniturii de frecare se foloseste ca parametru lucrul mecanic
specific de frecare dat de relatia urmatoare:
A1
t
4
D
e
2
D
i
2

|
\
|
.
131.751 = := cm
2

L
S
L
i A1
:= L
S
265.148 = Ncm
L
S
0.391606 := daN
m
cm
2

3. Calculul arcului de presiune ( arc diafragma)
F
M
c
100
i R
m
10
:=
trasnformam raza din cm in mm
forta necesara arcului de presiune pentru ca ambreiajul sa fie
ambreiat
F 459.266 = N
3.1 Dimensionare
Adoptam urmatoarele dimensiuni(fig2,20pag 74):
b 135 := mm raza maxima a arcului
a 90 := mm raza pana unde ajunge taietura
c 85 := mm pozitia reazemului de sprijin al arcului
e 20 := mm raza bazei superioare tronconului arcului
H 20 := mm inltimea arcului
h 2 := mm grosimea arcului
lm 5 := mm grosimea tieturii
f1=0.24...1.7 mm
f 1 1.7 := mm sageata de prestrangere
E 210000 :=

MPa

modulul de elasticitate Young
25







































3.2 Calculul fortei de apasare la prestrangere
Forta de prestrangere F1:
F1
t E h
4

6 b c ( )
2

f 1
h
ln
b
a
|

\
|
|
.

H
h
f 1
h
b a
b c

|

\
|
|
.
H
h
f 1
2 h
b a
b c

|

\
|
|
.
1 +

(
(

:=
F1 2.178 10
4
= N
3.3 Verificarea presiunii asupra garniturii de presiune
p
ver
F1
A 10
:= p
ver
8.267 =
p
ver
p > conditie
3.4 Calculul fortei de decuplare
z 20 := numarul de taieturi
q
lm z
t a c + ( )
0.182 = := raportul dintre latimea efectiva a lamelelor si lungimea plina a
perimetrului total la raza medie a lamelelor
f 2prim f 1
c e
b c
2.21 = := sageata datorita deformatiei elastice a lamelelor care iau nastere la taierea
conului
f 2sec 0.7 := mm sageata datorita deformatiei elastice a lamelelor
f 2 f 2prim f 2sec + := sageata arcului la decuplare
f 2 2.91 = mm
Forta de decuplare F2
F2
t E h
4

6 c a ( )
2

f 2
h
ln
b
a
|

\
|
|
.

H
h
f 2
h
b a
c a

|

\
|
|
.
H
f 2
2 h
b a
c a

|

\
|
|
.

(
(

:=
F2 2.545 10
7
= N
26

































3.5 Verificarea arcului diafragma la solicitari compuse
d
b a
ln
b
a
|

\
|
|
.
:=
o
H
b e
:= unghiul de inclinare al arcului
v 0.25 := coeficientul lui Poisson pt otel
oech
F2
h
2
q
E
2 1 v
2
+
( )

d a ( ) o
2
h o +
a
+ 3.499 10
7
= := N
3.6 Determinarea uzurii admisibile a garniturilor de frictiune
Pt o uzura normala lucrul mecanic specific de frecare nu trebuie sa depaseasca valoarea
de 0.75 daN*m/cm patrat
L
S
0.392 = < L
Sa
0.75 := daN
m
cm
2
conditie indeplinita
4 Calculul arborelui ambreiajului
4.1 Dimensionare
Momentul de torsiune este majorat cu 20% pentru a tine seama si de incovoiere:
tta 1200 :=
daN
cm
2

di
3
| M
max
10
0.2 tta
1.931 = :=
cm diametrul interior al arborelui;
27









































in concluzie canelurile rezista cu succes si la solicitarea de forfecare

Din STAS 1768-68 alegem:
di 2.1 := cm diamentrul interior
de 2.6 := cm diametrul exterior
b 0.3 := cm grosimea canelurii
z 10 := numarul de caneluri
h 0.25 := cm inaltimea canelurii
lc 2.5 := cm lungimea canelurii
4.2 Verificarea canelurilor la strivire
F
can
4 | M
max
10
3

di de + ( ) 10
:=
F
can
1.471 10
4
= N
p
str
F
can
z lc h
:=
p
str
2.353 10
3
=
N
cm
2

p
a
2 10
3
2.5 10
3
.. := N
cm
2

p
str
p
a
< deci canelurile rezista la solicitarea de strivire
4.3 Verificarea canelurilor la forfecare
t
f
F
can
z lc b
:=
t
f
1.961 10
3
=
N
cm
2

t
a
2 10
3
3 10
3
.. :=
N
cm
2

t
f
t
a
<


28









































5 Calculul discului condus
5.1 Calculul canelurilor din butuc
Din STAS 1768-68 alegem:
d
bi
2.1 := cm diamentrul interior
d
be
2.6 := cm diametrul exterior
b
b
0.4 := cm grosimea canelurii
z
b
10 := numarul de caneluri
h
b
0.25 := cm inaltimea canelurii
lc
b
2.5 := cm lungimea canelurii
p
str.b
F
can
z
b
lc
b
h
b

:=
p
str.b
2.353 10
3
=
N
cm
2

p
a
2 10
3
2.5 10
3
.. := deci canelurile rezista la solicitarea de strivire
t
f .b
F
can
z
b
lc
b
b
b

:=
t
f .b
1.471 10
3
= N
cm
2

N
cm
2

t
a
2 10
3
3 10
3
.. :=
t
f .b
t
a
< in concluzie canelurile rezista si la solicitarea de forfecare

29
5.2 Calculul niturilor de fixare a discului pe butuc





































Dupa cum s-a aratat la unele tipuri de ambreiaje discul condus se fixeaza de flansa
butucului prin intermediul unor nituri.Aceste nituri sunt confectionate din OL38 si au un
diametru cuprins intre 6.....10 mm.
Niturile se verifica la strivire si forfecare.
r
nit
6 := cm raza cercului pe care sunt dispuse niturile de fixare
Z
n
6 := nr.niturilor
dnit 0.6 := cm
A
n
t dnit
2

4
:=
A
n
0.283 = cm
2

t
f .nit
| M
max
100
r
nit
Z
n
A
n
10
:=
t
f .nit
169.765 =
daN
cm
2

t
f a
300 :=
daN
cm
2

t
f .nit
t
f a
< adevarat, rezulta ca niturile rezista la solicitarea de forfecare
l
n
0.12 := cm lungimea activa a nitului
o
s.nit
| M
max
100
r
nit
Z
n
dnit l
n
10
:=
N
cm
2

o
s.nit
666.667 =
o
sa
900 :=
N
cm
2

30










































o
s.nit
o
sa
< conditie verificata si in cazul solicitarii de strivire
5.3 Calculul niturilor de fixare a garniturilor de frictiune
r
1nit
10 := cm raza cercului pe care sunt dispuse niturile de fixare
Z1
n
8 := nr.niturilor
d1nit 0.8 := cm
A
1n
t d1nit
2

4
:=
A
1n
0.503 = cm
2

t1
f .nit
| M
max
10
r
1nit
Z
n
A
n

:=
t1
f .nit
101.859 =
daN
cm
2

t1
f a
300 :=
daN
cm
2

t1
f .nit
t
f a
<
adevarat, rezulta ca niturile rezista la solicitarea de forfecare
l1
n
0.12 := cm lungimea activa a nitului
o1
s.nit
| M
max
100
r
nit
Z
n
dnit l
n
10
:=
N
cm
2

o1
s.nit
666.667 =
31








































o1
sa
900 :=
N
cm
2

o1
s.nit
o1
sa
< conditie verificata si in cazul solicitarii de strivire
5.4 Calculul arcurilor elementului elastic suplimentar sau a
amortizorului de oscilatie torsionala
Momentul transmis de amortizor:
M
max.arc
124 := Nm
Ma | M
max.arc
:=
Ma 167.4 = N m momentul de frecare al ambreiajului
G1 8930.75 := N sarcina dinamica ce revine puntii motoare
u 0.7 := coeficient de aderenta
i
0
4.278 =
R
m.arc
0.0837 := m
Marc
G1 R
m.arc
u
i
0
122.318 = := Nm
M0 Ma Marc + := momentul arcurilor
M0 289.718 = Nm
Rarc 40 := mm Raza la care sunt dispuse arcurile
Forta care actioneaza pe un arc:
a 6 := numarul arcurilor
Farc
Marc 1000
a Rarc
509.657 = := N
32







































6 Calculul discului de presiune
6.1 Verificarea placii de presiune la solicitari mecanice (strivire)
R
s
12 := cm raza pe care sunt dispuse reazemele
z
str
4 := nr de reazeme
A
str
0.70 := cm
2

M
max
128 =


Nm
p
sd
| M
max
10
R
s
z
str
A
str

:=
p
sd
51.429 =
daN
cm
2
concluzie : discul de presiune rezista la pres
de contact deoarece presiune admisibila este
de 120 daN/ cm
2

6.2 Calculul la incalzire a discului de presiune
Cresterea la temperatura se calculeaza cu relatia
1 ( )
c
s
0.115 := caldura specifica a piesei Kcal
kg C

7800 :=
kg
m
3
densitatea pentru fonta materialul discului de presiune
h
p
0.01 := m grosimea discului de presiune
g 9.81 :=
m
s
2
acceleratia gravitationala
D
edp
D
e
0.5 + := cm ( )
D
edp
18.5 = diametrul exterior al discului de presiune
D
idp
D
i
0.5 := cm ( )
D
idp
12 = diametrul interior al discului de presiune
A
dp
t
4
D
edp
2
D
idp
2

|
\
|
.
10
4
:=
A
dp
0.016 = m
2
aria suprafetei de frecare a placii de presiune
33










































g
p
h
p
g 10
1
A
dp
:=
g
p
1.191 = daN greutatea piesei
0.5 :=
At
L 10
4

427 c
s
g
p
10
1

:=
At 0.597 = grade celsius
At
a
1 := grad celsius valoarea admisibila a cresterii temperaturii la
plecarea de pe loc
At At
a
< rezulta ca ambreiajul rezista la incalzire
7 Calculul mecanismului de actionare a ambreiajului
Se definesc urmatoarele marimi:
- raportul de transmitere al mecanismului de actionare mecanic
i
a
30 45 .. := i
a
40 :=
- randamentul mecanismului de actionare mecanic
q
m
0.8 0.85 .. := q
m
0.85 :=
- raza medie a garniturilor de frecare
R
m
6.719 = cm
- coeficientul de frecare
0.28 =
- numarul de perechi de suprafete de frecare
i 2 :=
- coeficientul de siguranta al ambreiajului
| 1.35 =
- momentul motor maxim
M
max
12.8 10
3
:= daNmm
34


































Forta de actionare a pedalei la decuplarea ambreiajului este data de expresia:
F
p
| M
max

i R
m
i
a
q
m

:=
F
p
135.078 = N
Forta Fp necesara decuplarii complete a ambreiajului trebuie sa fie cuprinsa intre limitele:
F
p
100 150 .. := N pentru autoturisme
- cursa libera a mansonului
s
l
2 4 .. := mm s
l
4 :=
- jocul care trebuie realizat intre fiecare pereche de suprafete de frecare pentru o decuplare
completa a ambreiajului
j
d
1.5 := mm
- raportul de transmitere al pirghiilor de debreiere
i
p
4 :=
- numarul perechilor de suprafete de frecare
Deplasarea totala a mansonului rulmentului de presiune
s
m
s
l
j
d
i
p
i + :=
s
m
16 = mm
- raportul de transmitere al pedalei si al furcii
i
t
10 :=
Cursa totala a pedalei este:
s
p
s
l
j
d
i
p
i +
( )
i
t
:=
s
p
160 = mm

35






















7.1 Calculul pedalei de actionare. Calculul furcii
Furca de decuplare este solicitata la incovoiere.
- bratele pirghiei de debreiere:
f 20 :=
e i
p
f := e 80 = mm
- forta dezvoltata de arcurile de presiune
F 459.266 = N
Forta cu care furca actioneaza cu ambele brate asupra mansonului de decuplare se
determina cu relatia:
F
2
1.2 F
f
e
:=
N
F
2
137.78 =
36
8. Concluzii

In urma calculelor efectuate , s-a observat ca ambreiajul respecta parametrii pentru
functionare , garniturile de frictiune fiind prevazute doar cu 8 nituri. Asadar am redus
numarul niturilor, deci am redus costurile si durata de fabricatie a garniturilor de
frictiune.Tinand cont de momentul maxim de 128 Nm , fiind considerat relativ mic ,
putem spune ca ambreiajul va rezista, conform calculelor, solicitarilor aparute in timpul
functionarii .