Sunteți pe pagina 1din 15

Camil Petrescu (22 aprilie 1894 - 14 mai 1957) a fost un romancier, dramaturg, doctor n filozofie, nuvelist i poet.

El pune capt romanului tradiional i rmne n literatura noastr n special ca iniiator al romanului modern.

S-a nscut la Bucureti, la 22 aprilie 1894. Debuteaz n revista Facla (1914), cu articolul Femeile i fetele de azi, sub pseudonimul Raul D.

ntre 1916 - 1918 particip ca ofier la primul rzboi mondial, iar experiena trit acum se regsete n romanul Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi (1930). n 1916, e mobilizat i pleac pe front, unde e rnit. Dup un stagiu ntr-un spital militar, ajunge iari n prima linie, dar cade prizonier la unguri. "Surzenia m-a epuizat, m-a intoxicat, m-a neurastenizat. Trebuie s fac eforturi ucigtoare pentru lucruri pe care cei normali le fac firesc() Sunt exclus de la toate posibilitile vieii. Ca s merg pe strad trebuie s cheltuiesc un capital de energie i de atenie cu care alii pot ceti un volum. Aici unde totul se aranjeaz n oapt eu rmn vecinic absent".

Ambiana rzboiului va intra, de asemenea, n roman. n 1918 va fi eliberat din lagrul german, revenind la Bucureti. n 1939 este numit directorul Teatrului Naional din Bucureti, unde va rezista doar 10 luni, iar din 1947 este ales membru al

-relatia dintre personaje-

Camil Petrescu publica"Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi" in 1930,romanul fiind construit la toate nivelele sale in spiritul unei viziuni subiective asupra lumii,aspect ce da si caracterul sau psihologic. In acest mod, prozatorul incearca sa analizeze impactul evenimentelor asupra constiintei personajului cu scopul de a descrie cele mai diverse dorinte,constrangeri,sperante,deceptii,bucurii. Camil Petrescu descopera artificialitatea specifica iluziei vietii din romanul realist-obiectiv.Prozatorul intelege ca lumea e prea complexa pentru a fi redusa la niste personaje tipologice si la infatisarea unor situatii de viata cu un grad mare de generalitate.

Dragostea si razboiul reprezinta temele romanului , acestea fiind precizate in titlu si in structurarea cartii.De asemenea, iubirea si razboiul constituie cele doua experiente fundamentale de cunoastere traite de protagonist , un tanar intelectual cu nostalgia absolutului.Daca prima parte a romanului ,Ultima noapte de dragoste, reprezinta rememorarea iubirii matrimoniale esuate dintre Stefan Gheorghidiu si Ela ,partea a doua , Intaia noapte de razboi, urmareste experienta de pe front , in timpul Primului Razboi Mondial.In final , ,dupa traversarea dramei colective a razboiului , pasiunea devoratoare este inlocuita cu indiferenta rece.

Personajul-narator Stefan Gheorghidiu reprezinta tipul intelectualului lucid, inadaptatul superior , care traieste drama indragostitului de absolut. Filozof, el are impresia ca s-a izolat de lumea exterioara,insa in realitate, evenimentele exterioare sunt filtrate prin constiinta sa.Drama lui Gheorghidiu se consuma pe doua directii:este o drama a iubirii inselate,este drama setei de certitudine.Eroul spune"Nu,n-am fost niciodata gelos,desi am suferit atata din cauza iubirii".-este un fel de a spune,pentru ca excursia la Odobesti in care analizeaza si se autoanalizeaza presupune o gelozie dusa la extrem.

Ela ,personajul feminin al romanului este creatia integrala a personajului masculine prin faptul ca tot comportamentul ei este meditat de viziunea lui Stefan. De aceea cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ei si nici nu poate decide daca este superficiala sau spirituala.Pe parcursul intregului roman , Ela ramane un mister pentru cititor ,deoarece ea este prezentata numai prin intermediul impresiilor lui Stefan. Mostenirea lasata de unchiul Tache o influenteaza puternic pe Ela trezind in ea "porniri care dormiteau latent din stramosi" intervenind in problemele mostenirii schimband incet dar sigur peisajul casnic dorind sa-l supuna acelorasi schimbari si pe Stefan.Treptat,ea este acaparata de aceasta lume indepartandu-se tot mai mult de tiparul de idealitate in care o incadrase Stefan.

Istoria amoroasa dintre Stefan si Ela este plasata intr-o societate confruntata cu doua mari probleme:apropierea Primului Razboi Mondial si pasiunea exagerata a oamenilor pentru acumularea de capital financiar.Lumea traiestte un moment de criza profunda care afecteaza si relatiile intime.Tensiunea majora ce destabilizeaza casnicia protagonistilor consta intr-o dificultatea tot mai accentuata de a comunica.

Relatia dintre cei doi soti se bazeaza pe orgoliu .Intr-o prima faza , barbatul traieste iubirea la modul idealist , dragostea insemnand pentru el implinirea totala.Stefan incepe sa tina la Ela din orgoliul de a fi iubit, gelozia lui se produce din acelasi motiv, iar orgoliul ii impiedica pe amandoi sa se impace. Ea il iubeste atata timp cat e mandra de valoarea lui intelectuala in lumea lor de student saraci si se indeparteaza cand , in noul ei cerc, sotul nu ii mai trezeste admiratia. Cuplul pe care Gheorghidiu il forma cu Ela constituia pentru cei din jur un model de iubire si fidelitate conjugala ,asa cum Stefan insusi marturiseste:era o gospodarie boema , cu prieteni si prietene, tineri , cu sarbatori mici, improvizate , pline de veselie si de neprevazut.

Excursia de la Odobesti,insa, declanseaza ireversibil criza matrimoniala.Natura reflexiva si hipersensibila , personajul sufera pentru ca are impresia ca este inselat.Mici incidente , gesturi fara importanta , privirile pe care Ela le schimba cu domnul G., se amplifica in constiinta protagonistului.Ela apare ca o femeie infidela , dar tradarea ei nu este evidenta , ci se constituie dintr-o suita de imprejurari interpretate de Stefan in maniera proprie.

Si pentru ca sotia sa tinde sa se integreze tot mai pregnant in societatea in care banul e valoarea suprema,Gheorghidiu considera ca singurele sentimente si senzatii autentice sunt cele filtrate rational:"singura existenta reala e aceea a constiintei,iar in afara de constiinta,totul e bestialitate".

Eroul analizeaza si momentele de maxima intimitate; de exemplu, venit in premisie la Campulung, Stefan nu e capabil sa se bucure nici macar de voluptatea unei nopti alaturi de Ela. Un gest absolut marunt precum aprinderea unei tigari il"imbolnaveste" pe barbat prin sugestiile lui:"n-aveam nici o dovada ca ma insela,dar aveam acum certitudinea ca acest gest vine dintr-o deprindere de a poza goala,de a face impresie,de care ea nu-si mai da seama,si care era revelator pentru ceea ce nu stiam eu".

Extenuat si deziluzionat,Stefan renunta in cele din urma si la universul sau imaginar,pe care cu atata minutiozitate il construise"sunt obosit si mi-e indiferent chiar daca e nevinovata."Tocmai de aceea Gheorghidiu refuza sa mai analizeze,sa-si explice hotararea din final de a-i lasa Elei "absolut to ce e in casa,de la obiecte de pret la carti...de la lucruri personale,la amintiri.Adica tot trecutul." Iata cum,traversand doua experiente fundamentale pentru fiinta umana din orice epoca-dragostea si razboiul-cuplul lui Camil Petrescu se desintegreaza din cauza unei crize specifice modernitatii,aceea a comunicarii.

LICEUL ALEXANDRU MOCIONI CIACOVA Clasa a XI-a F

Absolutul morii eclipseaz absolutul iubirii


Camil Petrescu- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

S-ar putea să vă placă și