MINISTERULEDUCATIEI,CERCETARII SI INOVARII COLEGIUL TEHNIC DE CAI FERATE UNIREA PASCANI

PROIECT
PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE DE NIVEL 3

FILIERA: TEHNOLOGICA PROFIL: TEHNIC SPECIALIZAREA: TEHNICIAN IN TRANSPORTURI

ABSOLVENT: PRISACARIU D.GHEORGHITA

INDRUMATOR: PROF.SCORPAN MIHAELA

ANUL SCOLAR 2012-2013

PROIECT DE DIPLOM INSTALAIA DE APRINDERE ELECTRIC MAS

CUPRINSUL
Capitolul I Notiuni generale despre automobile.....................................pag: Capitolul II Rolul instalatiei de aprindere...........................................................pag: Capitolul III Componentele instalatiei de aprinderepag: III.1.Bateria de acumulatoare III.2.Contact cheie III.3.Bobina de inductie III.4.Ruptor III.5.Condensator III.6.Conductor central de nalta tensiune III.7.Indicatorul de curent III.8.Distribuitorul III.9.Bujii Capitolul IV Principiul de functionare....................................................................pag: Capitolul V Aprinderea amestecul carburant n cilindrii motorului ......................pag: Capitolul VI Repararea bateriei de acumulatoare................................................pag: Capitolul VII Incercarea echipamentului de aprindere.. pag: Capitolul VIII Distribuitorul .....................................................................................pag: Capitolul IX Bujiile ...............................................................................................pag: Capitolul X Repararea bateriei de acumulatoare pag: Capitolul XI ncercarea echipamentului de aprindere .........................................pag: Capitolul XII Masuri de tehnica a securitatii muncii la ntretinerea si repararea echipamentului de aprindere ................................................................pag:

ARGUMENT Majoritatea activitatilor economice, sociale si culturale implica utilizarea mijloacelor de transport. Intre evolutia societatii si cea a sistemelor de transport exista o relatie biunivoca, Progresele inregistrate in domeniul transporturilor au facilitat o crestere calitativa si cantitativa a schimburilor comerciale, sociale sau culturale. Asigurarea dreptului la libera circulatie a cetatenilor, a marfurilor si a bunurilor se poate realiza prin intermediul urmatoarelor moduri de transport: rutier, feroviar, aerian, naval. Transportul rutier este un mod de transport terestru, pe un drum public, care asigura deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor cu ajutorul autovehiculelor. Autovehiculul este principalul mijloc de transport rutier, fiind realizat intr-o mare varietate de forme constructive. In medie, peste 30% din valoarea unui autoturism revine astazi echipamentului electric si electronic, iar procentul este in continua crestere. Modernizarea si dezvoltarea constructiei de automobile, inclusiv a echipamentului electric si electronic auto, impun cunoasterea temeinica a functionarii, exploatarii si intretinerii corecte a echipamentului electric cu care este dotat automobilul. Echipamentul electric si sistemul de aprindere sunt responsabile, in general, de majoritatea defectiunilor aparute pe automobile. Volumul lucrarilor de intretinere si reparare a echipamentului electric reprezinta circa 20% din volumul total al lucrarilor de acest gen asociate procesului de exploatare. Pentru a asigura o exploatare eficienta si economica in toata perioada de exploatare autovehiculul trebuie verificat atent, la momentul potrivit, in cadrul diferitelor lucrari de control si diagnosticare. Eficienta folosirii automobilelor este determinata, in principal, de reducerea la minimum a cheltuielilor de intretinere si reparare, de realizarea unui cat mai ridicat rulaj intre caderi si mentinerea unor inalti parametrii ecologici. Acest lucru implica o atenta si continua observare a functionarii si starii lor tehnice a automobilelor, supunerea periodica a acestora unui proces de control care sa detecteze chiar si micile defectiuni. Procesele de diagnosticare, verificare si control au impus folosirea si dezvoltarea tehnicii de masurare, verificare si control. Cresterea continua a numarului de automobile, varietatea si complexitatea acestora impun aplicarea unor procese de testare rapida, care nu mai pot fi asigurate cu mijloace traditionale.

In prima sa parte, lucrarea abordeaza probleme generale legate de constructia si exploatarea instalatiei de aprindere, cu focalizare pe instalatiile de aprindere clasice. In partea a doua sunt prezentate principale defectiuni care apar la instalatiile de aprindere si simptomele care indica posibilitatea existentei acestor defectiuni. In ultima parte a lucrarii sunt descrise cateva procedee de testare rapida si diagnosticare a functionarii instalatiei de aprindere. Pentru realizarea lucrarii s-au consultat surse variate de informatie de specialitate (carti, reviste, documentatii tehnice, Internet, s.a.), ceea ce a determinat dezvoltarea unor deprinderi de documentare si prelucrare a informatiei. Capitolul I Notiuni generale despre automobile Autmobilul este un vehicul rutier,carosat si suspendat elastic pe cel putin trei roti care se deplaseaza prin mijloace de propulsie proprii in diferite conditii de teren-destinat transportului direct sau prin tractare ale unor incarcaturi ce pot fi bunuri ,persoane etc. Partile principale ale autoturismului sunt :motorul ,sasiul ,caroseria Motorul constituie instalatia energica proprie,care transforma energia chimica a combustibilului folosit,in energie mecanica ce se transmite la rotile motoare ale automobilului,asigurandu-se astfel deplasarea acestuia Mecanismul motor este format din organe fixe (blocul cilindru,chiulasa si carterul)si organe mobile (pistonul,segmentii,boltul ,biela arborele cotit si volanul Sistemele si instalatiile auxiliare ale motorului sunt:instalatia de alimentare,mecanismul de distributie,instalatia de aprindere (la motoarele cu aprindere prin scanteie),instalatia de ungere,instalatia de racire,sistemul de pornire si aparatura pentru controlul functionarii. Sasiul este compus din:grupul organelor de transmitere a momentului de la motor la rotile motoare (transmisia),sistemelede conducere,organele de sustinere si propulsie si instalatiile auxiliare. Transmisia are rolul de a transmite ,modifica si distribui momentul motor la rotile motoare ale automobilului .Partile componente ale transmisiei automobilelor sunt :ambreiajul ,cutia de viteze ,transmisia cardanca ,transmisia principala,diferentialul,arborii planetari si transmisia finala. Transmisia automobilelor cu cele mai multe punti motoare mai contine si reductor si distribuitor care asigura transmiterea momentului motor la puntile motoare.

Ambreiajul are rolul de a realiza cuplarea progresiva si decuplarea motorului de restul transmisiei ,la pornire ,precum si in timpul mersului la schimbarea treptelor cutiei de viteze . Cutia de viteze are rolul de a realiza modificarea fortei de tractiune,respectiv viteza .in raport cu valoarea rezistentelor la inaintare ,precum si de a permite mersul inapoi ,fara a inversa sensul de rotatie al motorului,si stationarea indelungata cu motorul in functiune Transmisia cardanica serveste la transmiterea mometului motor de la cutia de viteze la transmisia principala ,care au axele geometrice ale arborilor asezate subt un unghi variabil datorita oscilatiilor suspensiei Transmisia principala are rolul de a transmite momentul motor de la transmisia cardica,situata in planul longitudinal al automobilului ,la diferential si arborii planetari situati intr-un plan transversal;transmisia principala mareste in acelasi timp momentul motor. Diferentialul da posibilitatea rotilor motoare ale aceleiasi punti ,in viraje,sa parcurga drumuri de lungimi diferite . Arborii planetari transmit momentul de la diferential la rotile motoare . Transmisia finala serveste la marirea raportului total de transmitere (se intalneste la unele autobuze si autocamioane de mare capacitate ) Sistemele de conducere asigura deplasarea automobilului pe traseul dorit ,in conditii de siguranta ;se compun din mecanismul de directie si sistemul de franare. Mecanismul de directie serveste la schimbarea directiei de mers a automobilului ,prin schimbarea planului rotilor de directie in raport cu planul longitudinal al automobilului. Sistemul de franare serveste la reducerea vitezei automobilului dupa dorinta conducatorului,sau chear la oprire ,precum si la imobilizarea lui in timpul parcarii pe un drum orizontal sau pe o panta. Organele de sustinere si propulsie cuprind :cadrul ,carterele puntilor ,rotile si suspensia. Cadrul constituie suportul pe care se monteaza organele si mecanismele componente ale automobilului. Sistemul de propulsie transforma miscarea de rotatie in miscare de translatie si ajuta ca automobilul sa se sprijine pe drum sau pe sol. Suspensia transforma socurile in oscilatii cu amplitudine si fregventa suportabile de catre calatori si amortizeaza oscilatiile ,evitand fenomenul de rezonanta. Instalatii auxiliare servesc la asigurarea comfortului,sigurantei circulatiei si a controlului exploatarii. Caroseria serveste ca organ purtator pentru pasageri sau marfurile care se transporta .La unele autoturisme si la unele autobuze moderne,caroseria preia si rolul cadrului (caroserii autoportante).

Capitolul II ROLUL INSTALATIEI DE APRINDERE

Instalatia de aprindere are rolul de a produce scanteia electrica,prin obtinerea unei tensiuni inalte intre electrozii bujiei,capabila sa aprinda amestecul carburant format din benzina si aer. Instalatiile de aprindere pot fi: -instalatie de aprindere cu magnetou ,care nu se mai foloseste la automobile,fiind utilizata mai mult la motorete ,motociclete si la unele automobile de curse; -instalatii de aprindere cu baterie de acumulatoare; -instalatii de aprindere electonice; -instalatii de aprindere electstatice.

Capitolul III

COMPONENTELE INSTALATIEI DE APRINDERE

Instalatia de aprindere se compune din : III.1.Bateria de acumulatoare III.2.Contact cheie III.3.Bobina de inductie III.4.Ruptor III.5.Condensator III.6.Conductor central de nalta tensiune III.7.Indicatorul de curent III.8.Distribuitorul III.9.Bujii

III.1 BATERIA DE ACUMULATOARE Acumulatorul este necesar la automobile pentru a alimenta toate aparatele consumatoare de energie electrica atunci cand motorul automobilului nu functioneaza. Acumulatorul trebuie sa lucreze mpreuna cu generatorul , pana n momentul n care acesta poate debita tensiunea necesara.

III.2.CONTACTUL CHEIE Prin rotirea cheii de contact se nchide circuitul primar al bobinei de inductie , prin urmare miezul magnetic genereaza un camp electromagnetic . Cheia de contact nu trebuie scoasa niciodata in timpul mersului autoturismului. Dupa oprirea autoturismului, pentru blocarea directiei, se readuce cheia in pozitia si se scoate fara a fi fortata; La efectuarea operatiilor de intretinere si reparatii, in unitatile autoservice sau in garaje, se recomand a se scoate cheia din contact prin pozitia Garare, fiind deblocate volanul si directia, se da posibilitatea ca autoturismul sa fie manevrat, cu motorul oprit; Fiecare conducator auto trebuie sa-si noteze in carnetul de bord sau in notita tehnica seria de fabricatie existenta pe partea laterala a cheii de contact(pentru a comanda chei noi in caz de pierdere a acestora, seria de fabricatie este trecuta de catre fabricant si pe capacul ornament acontactului

III.3.BOBINA DE INDUCTIE Curentul de nnalta tensiune se obtine prin transformarea curentului de joasa tensiune de 12v n curent de nalta tensiune cu ajutorul BOBINEI DE INDUCIETransformarea are loc pin fenomenul de INDUCTIE ELECTROMAGNETICA

III.4.RUPTORUL SI CAPACUL ACESTEIA Ruptorul are forma unui ax patrat , este un contact mobil si cu ajutorul lui se transmite curentul mai departe la distribuitor Capacul distribuitorului face legatura dintre ruptor si bujii cu ajutorul unor fise de legatura. III.5.CONDENSATORUL Rolul in functionare:Fara acesta , instalatia de aprindere nu functioneaza. Acest condensator se ncarca si se descarca cand tensiunea curentului scade sau creste.

III.6.CONDUCTOARELE DE NALT TENSIUNE

- fac legtura ntre bobina de inducie i borna central a capacului distribuitorului (fia central), precum i ntre distribuitor (bornele laterale ale capacului) i bujii. Se confecioneaz tot din cupru liat, dar izolaia din material plastic, i mai groas

III.7. INDICATORUL DE CURENT

- la instalaiile moderne este un voltmetru (care are o fidelitate bun n ceea ce privte indicarea curentului din baterie i a ncrcrii ei de ctre generator) ce se leag n paralel n circuitul electric

III.8.DISTRIBUITORUL
n constructia distribuitorului se introduce un dispozitiv care modifica momentul nceperii aprinderii, modificand pozitia relativa a contactelor ruptorului si a axului cu came . Cama va putea deschide contactele numai dupa ce ,se va mai roti cu un unghi oarecare si prin urmare , in aceasta pozitie a corpului , scanteia se va produce la bujie mai tarziu. Daca vom roti corpul distribuitorului n sens contrar , scanteia se va produce mai repede. De obicei , rotirea corpului se face automat ntru-n sens sau altul , in functie de viteza de rotatie a arborelui cotit

III.9.BUJIILE Bujia conduce curentul necesar scanteii , pentru aprinderea amestecului carburant din cilindrii pistoanelor Starea de ncarcare a bateriei se determina n functie de densitatea electrolitului, n general dupa urmatoarele indicatii: 1,265-1,290-g/cm acumulator complet ncarcat 1,235-1,260-g/cm acumulator ncarcat 75% 1,205-1,230-g/cm acumulator ncarcat 50% 1,170-1,200-g/cm acumulator ncarcat 25% 1,140-1,165-g/cm limita de folosire 1,110-1,135-g/cm acumulator descarcatsub limita.

Capitolul IV

PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE
Prin rotirea cheii de contact se inchide circuitul primar al bobinei de inductie (elementele circuitului primar sunt :baterie ,cu borna negativa legata la masa ,comutatorul cu cheie , infasurare primara, contactul mobil apoi fix dupa care masa) prin urmare miezul magnetic genereaza un camp electromagnetic. Dupa pornirea motorului ,axul patrat al ruptorului se va roti cu o turatie de din turatia arborelui motor si va deschide ritmic circuitul primar, astfel campul electromagnetic devine variabil n intensitate. Curentul de nnalta tensiune obtinut n nfasurarea secundara a bobinei de inductie trebuie trimis la bujia cilindrului n care, n momentul respectiv , amestecul carburant este pregatit pentru aprindere. Asadar , pe langa bobina de inductie mai este nevoie de un mecanism suplimentar ,care la un anumit moment sa ntrerupa curentul n nfasurarea primara si sa trimita n acelasi timp curentul din nfasurarea secundara la bujia corespunzatoare. Acest mecanism se numeste DELCOU. Va amintiti ca cei patru timpi , adica cele patru curse ale pistonului sunt: ADMISIA , COMPRESIA , DETENTA , EVACUAREA. repozitionare Pentru a nchide circuitul de joasa tensiune, trebuie sa se introduca si sa se rasuceasca cheia de contact La ciclul n patru timpi, cursele active se succed la fiecare doua rotatii ale arborelui cotit. Axul distribuitorului trebuie sa se rotesaca de doua ori mai ncet decat arborele cotit, adica tocmai asa cum se roteste arborele cu came , care actioneaza supapele . De cele mai multe ori ,axul distribuitorului se cupleaza direct cu arborele cu came ale motorului prin doua roti dintate identice . Daca arborele cotit al motorului face 2000 rot/min , contactele ruptorului se deschid de 4000 ori/min. Daca se produc scantei , contactele se ard foarte repede si devin inutilizabile n afara de aceasta , scanteia care se produce la contactele ruptorului ntarzie ntreruperea curentului n nfasurarea primara: NU TREBUIE SA SE PRODUCA SCANTEI LA CONTACTELE RUPTORULUI.

Pentru a evita scanteile la contacte , se monteaza nparalel cu ele un condensator electric. Curentul este trimis de la delcou prin fise la bujii. Asa aducem current de nalta tensiune mai nti la un contact mobil rotativ. Dupa fiecare sfert de rotatie , contactul mobil ajunge la unul din cele patru contacte fixe. ndata ce contactele se ntalnesc , curentul trece de la contactul mobil la cel fix , iar de la el merge pe conductoare la bujia unuia din cei patru cilindri. Sa urmarim curentul de nalta tensiune: de la capatul nfasurarii secundare a bobinei de inductie el merge printr-un circuit la contactul mobil al distribuitorului , iar de la acesta, la unul din contactele fixe , de unde prin alt conductor pleaca la tija bujiei corespunzatoare. Curentul se ntoarce la nfasurarea secundara prin masa, n care scopul capatului liber al nfasurari secundare se leaga la partile metalice ale sasiului. Corpul bujiei cu electrojii fixati pe el este de asemenea legat cu blocul metalic al motorului. n momentul cand contacul mobil al distribuitorului se ntalneste cu unul din contactele sale fixe, curentul din nfasurarea primara a bobinei de inductie trebuie sa se trerupa. Altfel nu va aparea o tensiune nalta n nfasurarea secundara .Curentul de joasa tensiune merge la bateria de acumulatoare , prin nfasurarea primara a bobinei de inductie, la contactul ruptorului si apoi se ntorce prin masa dupa care la baterie inapoi. n circuitul de joasa tensiune se introduce de obicei o cheie de contact , care se monteaza pe tabloul de bord din fata conducatorului sau pe volan .

Capitolul V APRINDEREA AMESTECUL CARBURANT N CILINDRII MOTORULUI

Durata arderii amestecului la motoarele de automobile este de aproximativ o jumatate sau o treime dintr-o sutime de secunda.Amintim ca atunci cand arborele cotit al motorului face 3000 rot/min , durata unei curse a pistonului este de numai o sutime de secunda . Daca aplicam bujiei un curent de nnalta tensiune n momentul cand pistonul ajunge la punctul mort superior , arderea amestecului se va termina atunci cand pistonul a parcurs circa o jumatate din cursa activa. Presiunea gazelor creste cu ntarziere iar pistonul primeste un soc slabit , gazele de ardere avand temperatura ridicata va avea un volum ridicat. Amestecul carburant trebuie sa fie aprins nainte ca pistonul sa ajunga la punctul mort superior ,pentru a-i lasa timpul necesar sa arda . Momentul

aprinderii amestecului trebuie ales asa fel , ncat gazele de ardere sa impinga cu toata forta pistonul de ndata acesta a trecut de punctul mort superior . n acest caz motorul dezvolta putera maxima posibila , iar gazelle de ardere avand o temperatura ridicata , ocupa un volum mic , de aceea si cantitatea de caldura cedata peretilor cilindrului este minima . Cand pistonul aparcurs deja o jumatate de cursa, temperatura gazelor de ardere scade foarte mult ,iar motorul va functiona fara sa se supra ncalzeasca .

Capitolul VI REPARAREA BATERIEI DE ACUMULATOARE

Majoritatea defectelor nu pot fi nlaturate fara demontarea bateriei, fapt pentru care, o data cu repararea, trebuie sa se faca si trierea completa a elementelor componente ale bateriei. Repararea se face dupa urmatorul proces tehnologic: primirea bateriei si verificarea preeliminara a starii ei, descarcarea(daca este necesar), demontarea, stabilirea defectelor si prepararea lor, asamblarea placilor, asamblarea elementelor, asamblarea bateriei, turnarea electrolitului, ncarcarea si efectuarea ncercarilor bateriei. Daca contactele sunt prea departate, se ndoaie parghia suport a contactului mobil, iar daca constructiv nu se poate, se schimba suportul izolant de sub contactul fix sau de sub axul parghiei. La deplasarea contactelor n lungul parghiei, suportul trebuie sa se nlocuiasca de cele mai multe ori parghia pentru ca ndreptarea este mai dificila. Uneori suprafata de contact se face bombata pentru ca sa se nlature aceste neajunsuri, ajustarea facandu-se mai usor, iar contactul mai sigur. Daca contactele sunt din wolfram foarte dure, se slefuiesc numai cu piatra de carborundum foarte fina, folosindu-se dispozitive speciale care asigura o slefuire dreapta a suprafetelor. Dupa curatire se masoara si se regleaza distanta dintre contacte cu un calibru sau spion, conform prescriptiilor fabricii constructoare. Ungerea ruptorului-distribuitor se face dupa un parcurs de circa 20000km, urmatoarelor piese: la arborele ruptorului cu 8-10 picaturi de ulei de motor sau cu unsoare consistenta la axul parghiei contactului mobil cu 1-2 picaturi ulei de oase la suprafata camei cu un strat subtire de vaselina la regulatorul automat centrifugal. Pentru curatire, bujia ancrasata se ncalzeste la capatul izolatorului pana la temperatura de 700-800 grade celsius, ntr-un cuptor sau la flacara,

pana cand stratul depus arde complet. Racirea se face n aer liber. n mod mormal, curatirea se face cu un aparat de sablat, operatia fiind rapida si sigura. Bujiile care au depasit termenul de functionare, nu trebuie folosite pentru ca necesita o putere de aprindere mare si conduc la un consum mare de combustibil

Capitolul VII
NCERCAREA ECHIPAMENTULUI DE APRINDERE Este necesar ca cel putin o data pe an ntregul echipament electric de aprindere sa fie verificat si ncercat cu ajutorul bancurilor de ncercari sau al unor aparate speciale fara demontare pentru a se prentampina defectiunile care pot surveni n timpul exploatarii.

Capitolul VIII
MASURI DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA NTRETINEREA SI REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE Pentru ntretinerea, reglarea, ncercarea si prepararea echipamentului de aprindere trebuie aplicate norma de tehnica a securitate a muncii care se prevad la instalatiile de tensiuni electrice mari. Desi aceste norme sunt cunoscute, totusi ele nu sunt strict aplicate n practica si conduc la accidente nedorite. Puterea electrica redusa a circuitului secundar al aprinderii este foarte mica si desi tensiunea electrica este de ordinul zecilor de kilowolti, electrocutarea nu poate duce la accidente grave. Acest lucru fiind cunoscut, n practica nu se aplica strict normele de tehnica a securitatii muncii si se ajung la accidentari cu totul neprevazute. Astfel, prinderea cu mana libera a conductelor de aprindere n functionare, poate produce o descarcare electrica de mica putere prin corpul omenesc, care face ca lucratorii respectivi sa se fereasca brusc, sa scape aparate sau scule deasupra motorului sau sa-si prinda mana sau mbracamintea n locuri periculoase, provocand astfel accidentele. Utilizarea aparaturii electronice de masurare a avansului la aprindere, a turatiei sau a momentului aprinderii n mers, care se face cu aparate manuale, poate provoca accidente daca nu este corect folosita; la distanta prescrisa, n locurile nepericuloase si cu legaturi ferite de partile rotitoare. Aceleasi reguli trebuie aplicate si la alte aparate sau dispozitive.

ANEXE
1.ANSAMBLUL INSTALATIEI DE APRINDERE

2.CONTACTUL CHEIE

BIBLIOGRAFIE Ioan Ghi Virgil Raicu Ioan Ghi Virgil Raicu Virgil Raicu Manualul electricianului auto pentru coli profesionale anul I i II Editura Didactic i Pedagogic Bucureti 1972 Manualul electricianului auto pentru coli profesionale anul III Editura Didactic i Pedagogic Bucureti 1971 Manualul electricianului auto pentru coli profesionale Editura Didactic i Pedagogic Bucureti 1989