ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULATEA DE ECONOMIE

PROIECT:

INFORMATICA ECONOMICA SI ANALIZA TEHNICA

Profesor Adrian Pana

NOUA ECONOMIE BAZATA PE CUNOASTERE

MUNTEANU IULIANA SERIA A GRUPA 1402

CUPRINS NOUA ECONOMIE BAZATA PE CUNOASTERE 1. Ce este economia bazata pe cunoastere? 1.1 Istoria dezvoltarii 1.2 De ce informatia? 1.3 Factorii transformarii economiei 1.3.1 Revolutia tehnico-stiintifica 1.3.2 Procesul de globalizare Avantaje Dezavantaje 2. Mutatii la nivelul economiei mondiale si economia bazata pe cunoastere 2.1 Ce insemna Economia bazata pe cunoastere pentru Romania ? 2.1.1 Ce trebuie sa faca Romania ? Bibliografie

Noua economie bazata pe cunoastere

1. Ce este economia bazata pe cunoastere ? Pentru a intelege acest concept, trebuie sa plecam de principiile de baza. Putem descrie informatia ca fiind acel ceva nou pe care il aflam despre un anumit sistem sau despre modul in care acesta functioneaza. Cunoasterea insa este mai mult decit simpla informatie, ea reprezinta, pe langa valoarea pur matematica si intelegerea informatiei respective. Asa cum cunoasterea este superioara informatiei, si economia bazata pe cunoastere este superioara economiei informationale. Putem defini economia bazata pe cunoastere ca fiind acea economie care a depasit pragul de dezvoltare dincolo de care cunoasterea reprezinta resursa cheie. Ce face ca aceasta cunoastere sa devina o resursa atat de importanta ? Exista multi factori care au ca urmare acest lucru, cei mai importanti fiind: progresul inregistrat in IT&C, cresterea vitezei de dezvoltare a noilor tehnologii, competitia la nivel global, liberalizarea pietelor, schimbarea

continua a cererii determinata de cresterea ponderii persoanelor cu venituri medii si mari (care dezvolta o cerere sofisticata, de produse de buna calitate), cresterea importantei calitatii vietii.

HOME 1.1 Istoria dezvoltarii

Razboi de tesut canepa Prima mare si transformare intreruperea a societatii umane a a fost cu

sedentarizarea

migrarii.

Aceasta

coincis

dezvoltarea primelor activitati pe care le putem denumi ca fiind economice: agricultura si cresterea vitelor. Tot in aceasta perioada putem afirma ca au aparut in mod sistematic si primele forme de comert intre societatile agricole si cele de crescatori de animale. A doua mare transformare o reprezinta revolutia industriala. Dezvoltarea masinilor a intrerupt munca predominant manuala si a lasat locul dezvoltarii productiilor de serie. Dar aceste transformari nu au avut loc numai la nivelul producatorilor, ci pe intreg lant care porneste de la fabrica de productie si se termina cu consumul final. Odata cu modificarea procesului de productie, de distributie si vanzare, au aparut modificari si la nivelul consumatorilor. Daca la inceputul secolului, piata inca era una de tip sellers market, astfel

incat Henry Ford putea afirma ca: Masina poate avea orice culoare, atita timp cat ea este neagra , din anii 70 deja se poate spune ca s-a trecut la o piata de tip buyers market, adica o piata unde consumatorii stabilesc regulile.

HOME

1.2. De ce informatia? De-a lungul timpului, conducerea firmelor a acordat cea mai mare atentie gestionarii banilor, materialelor, utilajelor si oamenilor. Astazi, ele au ajuns sa recunoasca importanta capitala a unei a cincea resurse: informatia. Nevoia de informare a firmelor intr-o societate din ce in ce mai puternic concurentiala face ca, in prezent, analiza pietei si a dorintelor consumatorului sa devina primordiala. Firmele puternice incearca sa stie tot ce se poate sti despre consumatori: ce doresc, ce nu doresc, cum consuma, cind, ce ii face fideli produsului, cind prefera sa schimbe marca. Nevoia de a stii, determinata de nevoia de a lua decizii corecte la timpul potrivit, a determinat aparitia unei explozii a utilizarii sistemelor informatice la nivelul firmelor. In functie de nevoile de informare ale directorilor, firmele au elaborat SIM-uri, adica Sisteme de Informationale de Marketing, prin care decidentii pot fi mereu la curent cu ceea ce se intimpla pe piata. De asemena, tot mai multe firme apeleaza la sisteme de management de tip participativ, unde deciziile sunt luate de catre mai multe persoane, in felul acesta reducindu-se riscul unui esec. Este evident ca toate aceste persoane trebuie sa aiba acces la informatii si sa comunice in mod efectiv pentru ca demersul lor sa aiba succes.

1.3.Factorii transformarii economiei In aceasta mica descriere putem observa cum societatea umana si-a deplasat treptat accentul de la productia de tip manufacturier la cea automata, de la cunoasterea individuala la cea de grup accentuand astfel importanta comunicarii. Societatea umana s-a schimbat mult si se schimba in prezent din ce in ce mai repede. Exista doi factori primordiali care determina transformarile ce au loc in societate, facand astfel trecerea de la economia de tip industrial la noua economie, bazata pe cunoastere: Revolutia tehnico-stiintifica Procesul de globalizare

1.3.1 Revolutia tehnico-stiintifica H HO

Revolutia tehnico-stiintifica reprezinta dezvoltarea fara precent a stiintelor si tehnologiilor, dezvoltare a carui ritm este, in mod evident, exponential. Revolutia stiintifica implica de la prajitorul de piine la utilizarea energiei atomice. Noile tehnologii sunt din ce in ce mai productive, permitand astfel firmelor sa vinda produse din ce in ce mai bune, la preturi din ce in ce mai mici. Acest lucru are ca efect cresterea accesibilitatii 6

bunurilor industriale pentru o patura mult mai larga de oameni. Investitiile cele mai atragatoare sunt cele din domeniile high-tech. In acest fel, firmele devin din ce in ce mai interesate de inovare. Dezvoltarea IT&C determina cresterea comunicarii intre oameni, dezvoltarea de noi tipuri de afaceri dezvoltarea de centre de informare on-line, etc. Societatea devine treptat mult mai alerta la problemele existente. Accesibilitatea informatiei face ca indivizii sa se poata informa si exprima mult mai usor. Importanta individului ca si entitate de sine statatoare creste in noua societate, bazata pe cunoastere. Datorita dezvoltarii stiintei, tot mai multe persoane sunt angajate in dezvoltarea de activitati noi. Numarul domeniilor de cercetare de frontiera a crescut foarte mult. HOME 1.3.2 Procesul de globalizare Procesul de globalizare nu este un proces nou, dar este rezultatul unor modificari la nivelul economiei mondiale ce s-au accentuat in ultimii ani. Ridicarea barierelor vamale, aparitia firmelor multinationale, cresterea competitiei pe pietele interne si externe, cresterea importantei resurselor si a modului in care acestea sunt consumate, toate acestea reprezinta atit cauze cit si efecte ale globalizarii. Avantaje: Globalizarea aduce o serie de avantaje, atit marilor corporatii cit si consumatorilor finali: Principalul avantaj al globalizarii unirea marilor firme in corporatii multinationale are ca rezultat producerea economiilor de scara, adica reducerea semnificativa a costurilor datorata cresterii productiei peste anumite nivele, considerate a fi trepte de eficienta.

Al doilea mare avantaj este flexibilitatea de a produce, de a concepe, de a inova in tari diferite, utilizind astfel la maxim forta de munca disponibila precum si resursele existente. Pentru marile corporatii, globalizarea inseamna oportunitatea de a investi si de a muta chiar diferitele activitati din cadrul consortiilor, astfel incit produsul final sa fie mai bun, mai competitiv din punct de vedere calitativ sau al pretului. Din punct de vedere al consumatorului, produsele pot fi livrate mai repede, la o calitate superioara si la un cost scazut. Mai mult, globalizarea inseamna mobilitatea fortei de munca, ceea ce insemna ca oamenii cu pregatire superioara vor putea munci acolo unde este nevoie de ei, nemaifiind constrinsi din punct de vedere geografic. HOME Dezavantaje: Statul isi va pierde incet puterea de control asupra economiei si autoritatea asupra teritoriului national. Firmele multinationale vor putea oricind restringe activitatea din anumite tari, fara ca guvernele respective sa poata contracara. Forta de munca va fi mai putin protejata din punct de vedere al sigurantei locului de munca, insa indivizii foarte bine pregatiti vor fi net avantajati datorita mobilitatii. Se observa inca de pe acum o polarizare a tarilor in tari cu societati bogate si tari cu societati sarace. In viitor, aceasta polarizare se va putea accentua pe masura ce avantajele detinute de tarile bogate vor fi din ce in ce mai mari, iar diferentele de tehnologie vor creste. Tarile sarace vor deveni neatractive din punct de vedere al investitiilor straine, decit in masura in care ele vor furniza avantaje considerabile in ceea ce priveste forta de munca sau resursele naturale. HOME 8

2. Mutatii la nivelul economiei mondiale si economia bazata pe cunoastere

Robotel

In economia viitorului, mutatiile vor fi complexe si mult mai mari decit ne putem imagina la prima vedere. Mediile electronice de comunicare in plina dezvoltare vor putea fi utilizate ca platforme de manifestare pentru organizatiile politice, sociale si culturale. In economia bazata pe cunoastere, se pot observa, la nivelul produsului, urmatoarele transformari: Scurtare a duratei de viata a produselor. Pentru a fi competitive, firmele sunt nevoite sa lanseze mereu produse noi pe piata. Aceasta inseamna ca ciclul conceptie, productie, punere in valoare, abandon se restringe tot mai mult. Beneficiile se aduna catre firmele care pot promova noul, deci catre firmele puternice ce pot sustine programe complexe de cercetari. Produsele vor fi mai ieftine si mai competitive. Calitatea lor va fi mai buna, dar si durata de viata va fi stabilita de design (si nu de materialele utilizate). Limitarea duratei de viata a produselor inseamna abandonarea ideii de reparatie si inlocuirea ei cu conceptul de fiabilitate. Aceasta inseamna ca produsele vor fi garantate sa reziste o anumita perioada de timp fara reparatii (deoarece este imposibil sa se mentina un stoc de piese de schimb fiecare dintre zecile de produse lansate anual). Totusi, produsele ce vor avea o durata de viata mai lunga (unde este probabil sa fie nevoie de reparatii), vor fi realizate modular. Astfel,

ele, desi vor arata diferit, in concordanta cu moda anului respectiv, vor fi construite dupa concepte ce vor fi mentinute ani in sir. Valuarea produselor de inalta tehnologie va tinde sa creasca in detrimentul produselor simple, de baza. Aceasta inseamna ca activitatile ce inglobeaza progresul tehnic intr-o mai mica masura: ca agricultura, cresterea animalelor, productia de metale, de energie, de combustibil, etc. sa devina din ce in ce mai putin eficiente. Tot mai multe produse vor ingloba tehnologie inteligenta. Sistemele jucarii, mobile de comunicatii, viitorului micro-computerele, vor fi aproape in sistemele intregime multimedia vor fi incorporate in produse de uz casnic, in automobile, in etc. Produsele automatizate, robotizate, astfel incit munca fizica va fi incet inlocuita. Pe de alta parte, cantitatea de cunoastere necesara pentru ca oamenii sa poata functiona normal in societate se va mari considerabil. HOME Ultima tendinta a societatii informationale o reprezinta ideea de comunicare intre diferite produse. Exemplu ar fi frigiderul care comanda automat produsele care au fost consumate la magazin sau computerul care anunta direct pe ecranul televizorului ca a sosit un e-mail important. Si la nivelul organizatiilor se vor petrece numeroase modificari: Datorita concurentei din ce in ce mai puternice, marile firme vor forma conglomerate (sonsortii) internationale. Acestea vor imparti riscul identificarii, producerii si lansarii noilor tehnologii. Parteneriatele strategice dintre aceste firme foarte mari vor face ca, la nivel local, firmele mici sa fie dezavantajate in fata filialelor firmelor multinationale. Concurenta se va muta de pe piata locala la un palier mult mai inalt, la cel international. Pentru reducere costurilor, firmele multinationale au inceput deja mutarea activitatilor productive in 10

zonele sarace, unde forta de munca este ieftina. Ele au pastrat in tarile avansate tehnologic numai activitatile de conceptie si design. In acest fel, ele si-au raspindit filiale in multe tari, folosindu-se de oportunitatile locale in ceea ce priveste resursele informationale, naturale, umane, legislative, pentru obtinerea unui avantaj competitiv. In viitor, organizatiile vor deveni din ce in ce mai putin conturate ca si organisme. Structura organizationala va trece de la una de tip piramidal, la una de tip retea. Din acest punct de vedere, firmele viitorului vor semana din ce in ce mai putin cu actualele companii. Ele vor putea sa nu aiba sedii centrale, sa nu posede o anumita nationalitate, iar salariatii nici macar sa nu se cunoasca intre ei. Datorita revolutiei informationale, majoritatea tranzactiilor se vor putea desfasura on-line, intilnirile de afaceri vor putea fi inlocuite cu video-conferinte iar anumiti angajati vor putea chiar sa lucreze din propria lor casa, la un terminal legat prin internet la un sediu virtual. John Saunders (director al Langborough University Business School, editor al Journal of Research in Marketing) considera ca cei cinci F ai intreprinderilor viitorului vor fi: Focus (intreprinderea se va axa in primul rind pe satisfactia clientului), Fast (firma va trebui sa fie deosebit de adaptabila, inovind in permanenta), Flexible (organizarea firmei sa fie cit mai flexibila), Flatten (organizarea va fi cit mai apropiata de cea de tip retea), Fun (intreprinderea se va ocupa ca angajatii sa fie cit mai multumiti la locul de munca). Firmele multinationale vor cauta pe de alta parte sa elimine din structura lor acele activitati ce vor deveni nerentabile. Pe masura trecerii timpului si accentuarii procesului de descentralizare, consortiile vor deveni mai mult Brand-uri decit ceea ce azi numim firme. Cu alte cuvinte ele vor fi organizatii ce vor produce bunuri de marca, la o anumita calitate, iar marea majoritate a activitatilor firmei, de la conceptie, promovare, la aducerea pe piata a produselor vor fi subcontractate. 11

HOME 2.1 Ce insemna Economia bazata pe cunoastere pentru Romania ? In primul rind, Economia bazata pe cunoastere insemna o provocare a viitorului. In al doilea rind, Economia bazata pe cunoastere reprezinta chiar viitorul. Romania nu are nici o alta sansa decit sa se adapteze noilor schimbari economice si sociale de pe plan mondial.

In acest sens, Romania dispune de o serie de avantaje: O pozitie geografica ce o avantajeaza din punct de vedere al apropierii de piata europeana (UE), care este o piata cu capacitate mare de absorbtie. O economie ce poate fi indreptata din mers catre noile domenii de activitate (industria software, telecomunicatii, productia de reclame, multimedia, informatii si servicii). O generatie de tineri foarte bine instruita, in special in domeniul IT, capabila sa genereze un start in acest domeniu. Oportunitati in ceea ce priveste productia de produse electronice (datorita unei forte de munca relativ ieftine si bine instruite) O capacitate nativa a oamenilor de a inova, de a utiliza noul in diferite domenii, creativitate ce poate fi speculata pentru a obtine finantari pentru proiecte locale. Romania are insa si o serie de dezavantaje: O concurenta puternica din partea firmelor de soft europene, in special din tari vestice cum ar fi Franta, Belgia si Anglia, dar si tari din est precum Bulgaria, Ucraina si Rusia. O situatie economica dificila, ce pune la grea incercare investitorii din domeniile de interes 12

Birocratia din administratie precum si lipsa, timp de 12 ani, a facilitatilor pentru investitorii din IT&C Rata mare a somajului si calitatea slaba a vietii, ce fac ca forta de munca calificata sa fie atrasa de ofertele de munca din tari mai avansate HOME 2.1.1 Ce trebuie sa faca Romania ? Cum informatia devine un bun din ce in ce mai valoros, Romania trebuie, in primul rind, sa protejeze: Informatia prin realizarea unor sisteme de securizare a traficului de date pe internet, prin telefonia mobila, prin toate mijloacele de comunicare ce tin de IT. Creatorii de informatie trebuie create conditiile pentru ca cei care creaza informatii (de orice natura: proiectare, design, programe informatice, inovatii tehnice, solutii tehnologice avansate) sa fie atrasi sa ramina in Romania si sa creeze in continuare. Asta insemna crearea unor conditii de viata superioare pentru aceste persoane. Detinatarii de informatie acestia trebuie, la rindul lor, sa fie protejati si sa fie incurajati sa nu divulge informatia. Persoanele trebuie sa fie educate cu privire la valoarea informatiei in sine si sa inteleaga ca divulgarea ei poate duce la aparitia unor avantaje concurentiale neloiale pentru firmele concurente. Firmele mici de IT pot sa fie incurajate prin metode economice (reducerea sau eliminarea impozitului pe profit, scutirea de taxe si impozite etc.) pentru pentru ca acestea sa poata creste si concura cu firmele mari de pe piata internationala. De o mare importanta este oprirea scurgerii de inteligenta romaneasca peste hotare. In perioada 1990-1999, conform anuarelor statistice, au emigrat din Romania intre 17 si 31 de mii de persoane anual. Cea mai mare proportie (intre 50-60%) au avut-o persoanele cu 13

virste intre 18-40 de ani si studii superioare. Tarile cele mai cautate au fost Canada, Australia, Germania si Statele Unite.

. Investitiile straine trebuie canalizate catre domeniile high-tech. De asemenea sunt necesare investitii majore in cercetare si dezvoltare, training, industria de software. In Romania trebuie, cu alte cuvinte, sa se produca o schimbare de la societatea industriala la cea post-industriala, bazata pe cunoastere. Pentru aceasta Romania va trebui sa realizeze o mai larga diseminare a informatiilor prin realizarea de centre de cercetari care sa speculeze existenta specialistilor in domeniile de virf. Upgradarea capitalul uman prin cresterea standardului invatamintului trebuie sa reprezinte o prioritate pentru guvern. Romania are nevoie sa promoveze shimbari organizationale catre sa duca la aparitia unor structuri economice si sociale suple, cu o alcatuire cit mai aplatizata, care sa includa retele de organizatii, persoane independente, firme dinamice, De societati asemenea, nonguvernamentale, in Romania este institute necesar sa de se cercetari, dezvolte universitati, etc. infrastructura comunicatiilor, sa fie crescut accesul la internet al populatiei, sa se dezvolte e-commerce-ul. Bancile vor avea in acest domeniu un cuvint greu, prin finantarea unor proiecte complexe de training, de infiintare a firmelor, organizatiilor, instituteleor de

14

cercetari.

Banii

de

plastic

sunt

fundamentali

pentru

utilizarea

Internetului ca mijloc de achizitionare a bunurilor si serviciilor. Este deci nevoie de o adevarata revolutie in sistemul de plati. Romania nu este obligata sa faca acesti pasi. Ea va putea sa ramana mereu, undeva, la marginea Europei. Daca vrem insa sa facem parte din lume, din noua economie bazata pe cunoastere, va trebui sa ne adaptam. HOME

15

16

Timpul
Pn i lumea s-a nscut btrna. Cu vrsta se-aaz gloria pe fa. Timpului nu-i tremur niciodat minile. Acele acestui ceasornic mi peticesc amintirile. Cuvinte cheie: timp , varsta.

stele parale, MUNTEANU IULIANA innodate si lumina de la ele toate...''

,, Doua stele, lacrimi pentru tine

S fii plin de admiraie i departe de orice invidie; s te nveseleti n mare msur de binele altora; s iubeti cu o asemenea generozitate a inimii nct dragostea ta
17

s fie o posesiune drag n absena rutii; acestea sunt daruri ale sorii, daruri pe care banii nu le pot cumpra. Cel care are asemenea ... Trecutul e o incapere din prezent in care intram mai rar. N-avem decat sa deschidem o usa, atat, si suntem in trecut, iar usa asta se deschide singura foarte des. Oamenii despartiti n-au prezent, nici viitor comun. Ei au numai un biet trecut pe care-l tot pigulesc si-l tot vantura, in loc sa-l lase sa-si cursul vietii....

BIBLIOGRAFIE : Ion Rosca, Societatea Cunoasterii, Ed economica, 2006 Andone, I., A. Tugui, Sisteme inteligente in management, contabilitate, finante banci si marketing, Editura Economica, Bucuresti 1999 Comanescu, Bucuresti, 1999 Nicolescu, O., Verboncu, I. Management, Editura Economica, Bucuresti,1998 www.rezistenta.blogspot.com www.revista22.ro www.andrei-robert.blogspot.com www.ectap.ro/articole/17.pdf M., Management European, Editura Economica,

18

19