Universitatea Tehnic a Moldovei Facultatea de Energetic Catedra de Electromecanic i Metrologie

Raport
La disciplina : Convertoare electronice avansate Tema : Redresor pentru ncarcarea bateriei auto

A efectuat :

st. gr. IE : Eni Petru

A verificat :

conf. dr. : Valeriu Blaj

Chiinu 2012 Cuprins

1. Argument 2. Introducere 3. Consideratii generale 4. Redresor pentru incarcarea de acumulatoare 5. Construcia ncrctorului 6. ncrcarea corect a acumulatorului 7.Alte tipuri de redresoare monofazate 8. Bibliografie

1.Argument

Am ales aceasta tema deoarece redresorul este un element principal in electronica si diferite aplicatii electronice, el avand un rol foarte important, si in randul automobilistilor si nu numai. Acest element foloseste in principal la incarcarea si prelungirea duratei de viata a acumulatorelor auto, si a altor tipuri de acumulatoare.

2. Introducere
Dupa cum s-a aratat, redresoarele sunt elemente care transforma curent alternativ in curent continuu prin procesul de redresare, adica de conducere a curentului intr-un singur sens (unilateral). Redresoarele pot fi realizate cu ajutorul mai multor tipuri de elemente electronice cum sunt: diode cu vid. gazotroane, tuburi cu vapori de mercur, tiratroane, diode semiconductoare, tranzistoare, tiristoare etc. Schema bloc a unui redresor (fig.1) care transforma curentul alternativ de la sursa CA in curent continuu (CC) cuprinde in principiu: - transformatorul de retea (TA) care reduce tensiunea retelei de la o valoare oarecare la o valoare, convenabila; - blocul redresor propriu-zis (R) reunind elementele cu conductie unilaterala, tensiunea (curentul) obtinuta avand o forma pulsatorie; - filtrul de netezire (F) care permite netezirea pulsatiilor, astfel incat tensiunea (curentul) redresat sa aiba o forma cat mai apropiata de cea continua.

Figura 1 Schema bloc a unui redresor. Clasificarea circuitelor redresoare se poate face pe baza diverselor criterii astfel: 1. In functie de posibilitatea de a furniza sau nu tensiune (curent) reglabila la iesire, redresoarele se clasifica in: - redresoare simple (necomandate), cum sunt cele folosind diode cu vid sau semiconductoare; - redresoare reglabile (comandate), ca de exemplu cele ce utilizeaza tiristoare (diode, comandate). 2. In functie de numarul de faze al transformatorului de alimentare se disting: - redresoare monofazate; - redresoare polifazate, cele mai uzuale fiind cele trifazate. Redresoarele polifazate (trifazate) pot fi: - redresoare cu punct neutru monoalternanta; - redresoare in punte dubla alternanta. 3. In functie de numarul de semialternante redresate se deosebesc: - redresoare monoalternanta, la care una clin alternante este redresata, iar cealalta este suprimata; - redresoare dubla alternanta, la care se redreseaza ambele alternante. 4. In functie de natura sarcinii redresoarele se pot clasifica in: - redresoare cu sarcina rezistiva (R); - redresoare cu sarcina inductiva (R,L); - redresoare cu sarcina capacitiva (R,C).

5. Dup durata procesului de ncrcare a acumulatoarelor acesta poate fi: -normal -rapid n cazul ncarcrii normale, curentul de ncrcare are valoarea de (0.08-0.02)Cn , unde Cn este capacitatea nominal a acumulatorului n Ah, iar n cazul unei ncrcri rapide valoarea curentului de ncrcare este de 5-10 ori mai mare dect valoarea corespunzatoare ncarcrii normale. Timpul de ncrcare este de ordinul 8-12 h la ncrcarea normal i de circa 1/2h la ncrcarea rapid. 6. Dup modul de variaie a curentului i tensiunii n timpul ncrcrii, se deosebesc urmtoarele procedee de ncrcare: -ncrcare cu tensiune constant -ncrcare cu curent constant -ncrcare mixt

c b a Figura 2. Referitoare la procedeele de ncrcare a acumulatoarelor n cazul ncrcrii cu tensiune constant (figura 2 c), tensiunea sursei de ncrcare se menine la tensiune constant , prin reglare automat; curentul de ncrcare scade odat cu ncrcarea acumulatorului, caurmare a creterii tensiunii acumulatorului. Durata ncrcrii este de 8-12h. Principalul avantaj al acestui mod de ncrcarel constitue curentul mic, la sfritul procesului de ncrcare si deci nu se impune o supraveghere deosebita aacumulatorului. ncrcarea cu curent constant (figura 2 b),de valoare mai mare dect curentul de ncrcare, prezint avantajul reducerii duratei ncrcrii. n schimb, n faza final a ncrcrii, apare pericolul deteriorri acumulatorului. ncrcarea mixt (figura 2 a) const dintr-o ncrcare cu curent constant, de valoare mai mare dect curentul normal de ncrcare, pn cnd tensiunea pe element atinge valoarea corespunztoare degajrii de gaze(2.3-2.4V). n continuare ncrcarea se face la tensiune constant, curentul de ncrcare micorndu-se odat cu creterea valorii tensiunii acumulatorului spre tensiunea de sfrit de ncrcare (2.65V/element).Aceast metod se aplic, pe scar larg, la ncrcarea parial, rapid, a bateriilor de acumulatoare destinate autovehiculelor.

3. Consideratii generale

In prezent pornirea electrica este generalizata pe plan national si mondial la autoturisme, autocamioane, tractoare, combine autopropulsate, motoare stabile s.a., datorita avantajelor in exploatare si sigurantei in functionare a componentelor ei. Consumul mare de baterii se datoreste conditiilor grele de lucru ca : temperaturi scazute, socuri, asistenta tehnica in exploatare, din care se subliniaza calitatea uneori necontrolata a apei distilate si a acidului, instrumentele de verificare neadecvate, efectuarea cu intarziere a intretinerilor tehnice. De asemenea, durata mica de functionare a bateriilor determina greutati in asigurarea pornirii cu implicatii privind productivitatea agregatelor in campaniile de virf, consum ridicat de motorina, prin functionarea motorului in gol, si consum mare de plumb, materie prima costisitoare. Pentru ca bateria sa aiba o durata de exploatare cat mai ridicata, sunt necesare preocupari privind : imbunatatirea calitatii instalatiei electrice de incarcare a bateriei, instruirea permanenta a personalului de exploatare, cat si dotarea unitatilor cu un minimum de aparate si utilaje pentru intretinerea echipamentului electric. Din studiile efectuate se precizeaza ca toate deficientele ce pot sa apara in sistemul electric al agregatelor conduc in final la deteriorarea bateriei.

4. Redresoare pentru ncarcarea acumulatoarelor

Un ncarcator manual sau automat pentru acumulator este un accesoriu foarte important si de mare ajutor orcarui automobilist. Nu trebue sa ne gindim numai la sezonul rece, cind problemele ridicate de acumulator la pornirea autoturismului sunt multiple, dar trebue sa avem in vedere ca, dupa doi ani de functionare, acumulatoarele ncep sa nu functioneze normal. Redresoarele pentru ncarcarea bateriilor sunt realizate cu reglaj manual sau automat. Pentru a intelege diferenta si principuil de functionare, vom face un studiu mai minutios a citorva modele de incarcatoare. Redresoarele sunt construite pentru a incarca una sau mai multe baterii. Deoarece tensiunea unei baterii incarcate complet atinge cca 16 V, redresoarele trebuie sa poata debita curent sub aceasta tensiune pe o baterie sau sub un multiplu de 16 V pentru redresoarele la care se pot ncarca mai multe baterii (legate in serie). Legarea in serie este necesara pentru a putea controla curentul de incarcare. Redresoarele industriale pentru ncarcarea mai multor baterii sunt prevazute cu dispozitive automate de mentinere a tensiunii si curentului. Redresoarele pentru incarcarea unei singure baterii de 4070 Ah nu sunt prevazute cu sisteme automate de mentinere a curentului sau tensiunii, ci, eventual, numai cu un dispozitiv simplu care intervine n cazul depasirii unui anumit curent. Un exemplu l constituie redresorul REDAC-625 a carui schema este prezentata in figura 3. El poate debita un curent de maximum 6 A si este prevazut cu un disjunctor cu bimetal, reglat pentru 6,5 A, care protejeaza bateria si redresorul in cazurile : cand bateria este conectata cu polaritatea gresita; cand bateria tinde sa absoarba un curent mare. Intr-un asemenea caz, disjunctorul declanseaza si anclanseaza cu intermitenta pana la scaderea curentului de incarcare sub 6,5 A. Aceasta functionare este semnalizata de o lampa. Redresorul REDAC-625 poate incarca baterii de la 40 la 70 Ah si de 6 si 12 V. El nu permite reglarea curentului, deci, nu poate ncarca sub curent constant, clar are transformatorul astfel dimensionat incat curentul de incarcare scade pe masura ce bateria se incarca.

Figura 3 Schema electrica a redresorului pentru incarcarea unei baterii de acumulatoare REDAC-625 In acest fel, supraincarcarea unei baterii (incarcate) este atenuata, prin curentul relativ mic, dupa depasirea tensiunii de 14,4 V. Alte redresoare de puteri mai mari folosite pentru incarcarea unei baterii de 40Ah, de exemplu, pot suprancarca bateria. Intr-o asemenea situatie, si daca suprancarcarea este ndelungata, bateria isi reduce durata de functionare prin deteriorarea placilor, datorita incalzirii, dar mai ales, datorita consumului mare de apa (600 cm3 la 100 ore), care coboara nivelul electrolitului lasand placile descoperite, in contact cu aerul. La astfel de redresoare, pentru a preveni supraincarcarea bateriei, este necesar a se masura densitatea sau tensiunea, din ora in ora, catre sfirsitul incarcarii. Deoarece, in practica un asemenea procedeu este incomod, exista diverse dispozitive automate electronice, care pentru a preveni supraincarcarea limiteaza tensiunea de incarcare la o valoare reglabila continuu, in jurul valorii 14,4 V. Un asemenea dispozitiv este prezentat n figura 4, dispozitivul nu intervine pana la atingerea tensiunii limitate, decat in cazul unui scurtcircuit, sau conectarii gresite a bateriei, protejand bateria si redresorul. Daca el se regleaza pentru 14,114,2 V, bateria se va incarca cu un curent ce scade pe masura ce se incarca bateria si creste tensiunea pana la atingerea valorii reglate, dupa care incarcarea se continua la tensiune constanta de 14,1 14,2 V. La aceasta valoare, bateria poate ramane conectata un timp nelimitat fara ca sa se produca supraincarcarea insotita de fenomenele descrise anterior, inclusiv scaderea nivelului electrolitului, consumul de apa fiind de cca 60 cm3 la 100 ore. Incarcarea bateriei la tensiune constanta 14,4 V este folosit si pe tractoare si autovehicule, unde bateria se incarca in permanenta. Mentionam ca, la tensiunea de 14,4 V bateria nu se incarca complet, de aceea, pentru probe de performante bateria trebuie incarcata sub curent constant, pana la stabilizarea tensiunii care atinge cca 16 V. Pentru reincarearea unei baterii, in perioadele de nefunctionare, este suficienta si chiar recomandabila ca incarcarea sa se fac la cca 14,4 V pentru a evita consumul de apa. Dispozitivul din figura 4 funcioneaz n felu urmtor, de la puntea redresoare , tensiunea pulsatorie se aplica tiristorului T16N i prin aceasta acumulatorului. Deschiderea tiristorului se face prin rezistena de 10 , i dioda 1N4001. Din poteniometrul de 100 se stabilete curentul de ncrcare. Deci, la nceputul ncrcrii, n serie cu acumulatorul, se monteaz un ampermetru i se stabilete curentul de ncrcare la aproximativ o zecime (sau mai puin) din valoarea capacitii acumulatorului. De exemplu, la un acumulator de 64 Ah, ncrcarea se face la aproximativ 6A. Se consider ncrcarea terminat cnd pe un element din acumulator tensiunea ajunge la 2,4 V adica tensiunea pe ntreg acumulatorul este 6 2, 4 = 14, 4 V . De la dioda 1N4001 este conectat un tiristor TIN05 la borna minus. Acesta primete pe poart o tensiune cu valoarea stabilit din poteniometru de 5 k .

Cnd la bornele acumulatorului s-a stabilit tensiunea de 14-4V, se regleaz poteniometrul de 5 k ca s se deschid tiristorul TIN i n acest mod tiristorul de putere T16N are tiat tensiunea de poart i deci, ncrcarea nceteaz. Transformatorul de reia rebuie s asigure o tensiune de 15Vc.a. i un curent de 6A.

Figura 4 Schema electric a redresorului pentru ncarcarea baterii de acumulatoare cu posbilitatea reglrii curentului. ncarcarea corect a acumulatoarelor impune o sursa de construcie speciala care sa permita livrarea unor curenti si tensiuni bine stabilite. Sursa prezentata n continuare are cateva particularitati si anume: protectie la conectarea inversa a bateriei, i limitarea automata a curentului maxim de incarcare, adaptarea permanenta a curentului la gradul de ncarcare a bateriei, oprire automata la incheierea incarcarii, cand tensiunea la bornele bateriei atinge o valoare maxima prestabilita. La acestea se mai adauga i avantajul functionarii in impulsuri, care, dupa cum se stie, contribuie la prelungirea duratei de viata a bateriei. Montajul din figura 5 , funcioneaz n felul urmtor : cnd acumulatorul este descrcat (tensiunea de 10 V) prin VD7 trece un curent att de redus, nct VT1 este blocat. DA1 nu este comandat, astfel c ieirea sa se afl la zero voli. Deci curentul de baz al tranzistoarelor VT2 i VT3 i, corespunztor, i cel de ncrcare a acumulatorului depinde de poziia lui R10. Dac tensiunea acumulatorului se situiaz ntre 10 V i 14,4 V, VD7 este n conducie, VT1 trece n stare de conducie, dar totui ieirea lui DA1 rmne tot la zero voli. Acum curentul de ncrcare este determinat de R10 i R11. Admind c tensiunea de pe cursorul lui R12 depete tensiunea Zener a lui VD5, tensiunea de ieire a lui DA1- datorit reaciei prin R4 ajunge la o valoare ce este stabilit de tensiunea Zener a lui VD5 i a tensiunii de strpungere a lui VD6 (ce acum conduce). Cum n acest fel i potenialul de emitor al lui VT1 a crecut, tranzistorul se blocheaz, iar curentul de ncrcare este determinat din nou de poteniometru R10. Spre deosebire de faza I , acum DA1 are o tensiune de ieire mai mare, deci curentul prin R10, i odat cu el, curentul de ncrcare snt mai redui dect cel din faza iniial. Componentele VD7 i R3 realizeaz reacia negativ , iar la o tensiune crescnd a acumulatorului curentul de ncrcare scade din nou. Puntea VD1, VD2, VD3, VD4 i VT2, VT3 se vor monta pe radiatori suficient de bine dimensionai. n locul tranzistorilor de putere se pot utiliza i tipurile corespunztoare n carcas TO.

Figura 5 Schema electric a redresorului pentru ncarcarea baterii de acumulatoare cu autoreglare

5. Construcia ncrctorului
Lista de componente folosite n schema electric din figura 5. Rezistoari. R1: 12 k R2 :10 k R3 :82 k ; R4 :1 M ; R5,R6 : 8,2 k ; R7 : 100 ; R8 : 3,9 k ; R9 :4,7 M ; R10:poteniometru semireglabil 100 ; R11 : 220 ; R12 :10 k . Condensatori.C1,C2.electrolitici 4700 F / 40V . Tranzistori, diode. VD1-VD4: punte PM sau 4x 1N4001; VD5: PL5V6 (400mW); VT1: BC107; VT2: BD140; VT3: 2N2955, BDX18. Alte materiale: T1: transformator de reea, cu 16V/8A n secundar; FU1: siguran 1A(lent); PA1: ampermetru cu bobina mobil 10A. ncrctorul construit figura 6 se nchide ntr-o cutie de aluminiu, innd seama ca radiatorul lui VT3 s fie prins pe spatele cutiei, asigurnd o ventilaie corespunztoare, lucru absolut necesar deoarece procesul de ncrcare este ndelungat, cea ce poate duce la o nclzire exagerat a lui VT3. Dimensiunile radiatorului lui VT3 vor avea cel puin 100cm2. Tot pe acest radiator se fixiaz i VT2, pentru a asigura un cuplaj termic ct mai bun ntre VT2 i VT3. Cu excepia conductorului de alimentare de la reea, dispus n spate, restul elementelor snt montate n fa. Conductorul ce alimenteaz acumulatorul va avea diametrul minim de 4 mm i va fi multifilar.

Figura 6.Componentele ncrctorului.

6. ncrcarea corect a acumulatorului

De obicei se admite c ncrcarea unui acumulator cu plumb este o chestiune simpl, lucru corect doar dac nu lum n seam durata de via a acumulatorului. Dac nu vrem s-o scurtm fr motiv, ncrcarea trbuie s se ncadreze n anumite condiii. n figura 7 se prezint caracteristica de ncrcare cea mai favorabil a unui acumulator cu plumb.

Figura 7. Caracteristica de ncrcare Se recunosc trei faze dinstincte: n faza I (ntre punctele A i B) se ncarc un acumulator complet descrcat, cu un curent limitat, pn cnd tensiunea la bornele lui ajunge din nou la valoarea 10 V. Limitarea n curent nu permite acumulatorului s suprasolicite redresorul. Urmeaz faza a II-a (ntre punctele C i D), n care ncrcarea se desfoar n aa-numitul regim curent de 5 ore . Acest curent se calculeaz mprind numrul de amperi-or (Ah) al acumulatorului la 5 ore. n cazul c tensiunea pe acumulator se ridic din nou la 14,4 V, ncepe faza a III-a (ntre punctele E i F) cnd redresorul debiteaz un curent de valoare mic, ce scade constant. La 16,5 V acumulatorul este complet ncrcat, aparatul deconectndu-se.

7. Alte tipuri de redresoare monofazate

Funcie de natura elementelor componente, redresoarele sunt: - necomandate - realizate numai cu diode; - semicomandate - realizate cu diode si tiristoare; - comandate - realizate numai cu tiristoare. Redresoarele necomandate asigura la ieire o tensiune continua de valoare medie constanta. Redresoarele semicomandate si comandate asigura la ieire o tensiune continua reglabila. 1. Redresoare monofazate necomandate Redresoare monofazate monoalternanta Se numesc monoalternanta pentru ca redreseaz doar o alternanta a tensiunii monofazate. Schema electrica:

Figura 8

a)Forma de unda a tensiunii din secundarul transformatorului.

b)Forma de unda a us dupa redresare.

c) Forma de unda a id cnd C nu este conectat.

d) Forma de unda a us cnd C este conectat.

e) Forma de unda a id cnd C este conectat Figura 9 Funcionare: a)- cu C neconectat. Cnd u are polaritatea fara paranteze (din schema electrica) D este polarizata direct si uS = u-uD unde uD este cderea de tensiune pe dioda D. Cnd u are polaritatea din paranteze D este blocata si uS = 0 b)- cu C conectat. D se afla in conducie numai in intervalele t1 - t2 respectiv t3 - t4 din alternantele fara paranteze. D intra in conducie cnd u = uC + UD asigurnd ncrcarea condensatorului C. In momentul t2 , D se blocheaz deoarece uC = uS u. Condensatorul C devine sursa de tensiune pentru Rs in intervalul t2 t3. C se descarc pana ce u = uC + UD , cnd D intra din nou in conducie. In concluzie capacitatea C se ncarc pe durata de conducie a diodei D si se descarc pe rezistenta de sarcina Rs in perioadele cnd dioda D este blocata. Redresoare monofazate dubla alternanta Redresor monofazat dubla alternanta cu priza mediana In alternanta pozitiva, cnd tensiunea are polaritatea fara paranteze conduce D1 (polarizata direct), iar D2 este blocata si Us >0. In alternanta negativa conduce D2 , D1fiind blocata si Us >0. Rezulta Us >0 in ambele alternante. Schema electrica:

Figura 10 Redresor monofazat dubla alternanta in punte Schema electrica:

Figura 11

Figura 12

Funcionare: a)- cu C neconectat. Punile redresoare monofazate pot fi realizate din 4 diode sau pot avea o structura monolitica cu patru terminale notate ( ~ + - ~ ). In fiecare alternanta se afla in conducie cate 2 diode iar celelalte sunt polarizate invers. In alternanta fara paranteze se afla in conducie D1 si D3 iar D2 si D4 sunt polarizate invers. In alternanta din paranteze se afla in conducie D2 si D4 iar D1 si D3 sunt blocate. Mrimile specifice sunt aceleai ca si in cazul redresorului prezentat anterior b)- cu C conectat. Se asigura creterea uS. Diodele sunt parcurse de impulsuri ale curentului ce asigura ncrcarea condensatorului C. 2.Redresoare monofazate comandate Redresoarele semicomandate si cele comandate asigura la ieire o tensiune continua reglabila. Comutaia directa a tiristoarelor din cadrul redresoarelor se face prin aplicarea unui impuls de comanda in circuitul poarta-catod atunci cnd tiristorul este polarizat direct de circuitul de fora. Astfel prin controlul momentului amorsrii pe durata polarizrii directe se obine un reglaj continuu al tensiunii de ieire. Aceasta metoda se numete comanda in faza a tiristoarelor. Comutaia inversa a tiristoarelor se face prin micorarea curentului prin circuit sub valoarea curentului de meninere sau prin aplicarea unei tensiuni inverse. Redresoare monofazate monoalternanta comandate

Figura 13 Unghiul de comanda al tiristorului este produsul dintre pulsaia si timpul care trece din momentul in care tiristorul respectiv ar intra in conducie daca ar fi dioda si pana cnd se aplica impulsul de comanda. Redresoare monofazate in punte comandata In alternanta fara paranteze sunt in conducie Th3 si Th1. In alternanta din paranteze sunt in conducie Th2 si Th4. Intrarea in conducie a fiecrui tiristor se face dup unghiul .

Figura 14 Pentru a micora variaia Us se conecteaz in paralel cu Zs o dioda numita dioda de descrcare. Prin intermediul ei se descarc energia nmagazinata in cmpul magnetic al bobinei LS. Ea este

in conducie cat timp Us < 0. Cu ajutorul ei se micsoreaza puterea reactiva absorbita de redresor de la reea mentinand regimul de curent nentrerupt.

Bibliografie
1. http://www.niqro.3x.ro (ncrctor pentru acumulator) 2. http://www.infoelectronica.ro (cap.4 redresoare monofazate) 3. Birca-Galateanu , P. Constantin , s.a. - ElectronicaIndustriala , Editura didactica si pedagogica industriala 1983 4. http://ru.scribd.com/ (Redresoare pentru acumulatoare) 5. http://ru.scribd.com/ (Redresor 12 V)