Armatele romne, conduse de generalul Mrdrescu, avnd ca ef de operaii la Marele Stat Major pe colonelul Ion Antonescu, atacate fiind,

n aprilie 1919, vor dezlnui ofensiva, provocnd armatelor ungare mari nfrngeri. La nceputul lunii mai 1919, trupele romne ating Tisa, n toat lungimea ei, unde se vor instala temeinic. De altfel, numai opoziia nverunat a Conferinei Pcii l vor obliga pe primul ministru I. I. C. Brtianu s renune la intenia de a stabili, definitiv, frontiera romnoungar pe marele afluent al Dunrii. n scopul reocuprii Transilvaniei, eful guvernului bolevic al Ungariei, Bela Kun, ordon declanarea altei ofensive mpotriva armatei romne, n iulie 1919. i de aceast dat armatele romne resping atacul maghiar, preiau iniiativa, trec Tisa i nfrng, sever i decisiv, armatele ungare. La 3 august 1919, armatele romne, biruitoare, ptrund n Budapesta, pe care o vor ocupa pn n martie 1920. Aa s-a ncheiat marea lupt pentru Ardeal, prin lupt i jertf grea: aproape nou mii de soldai i ofieri romni au murit n 1919 pentru Ardeal. in ansamblul raporturilor internationale de la sfarsitul primului razboi mondial un loc important 1-au ocupat problemele navigatiei pe Dunare si prin stramtorile Marii Negre. Statutul definitiv al Dunarii, semnat la Paris in ziua de 23 iulie 1921,prevedea ca navigatia pe acest fluviu era libera si deschisa tuturor pavilioanelor, in conditii de perfecta egalitate. Din organele create cu acest prilej, faceau parte, pe langa statele riverane, Marea Britanic, Franta si Italia, care si-au asigurat un rol preponderent in controlul navigatiei pe fluviu. Conventia de la Lausanne (24 iuli 1923) privind regimul stramtorilor Marii Negre-Bosfor si Dardanele-stipula demilitarizarea acestora si libera navigatie pentru toate vasele comerciale ale tuturor statelor, atat in timp de pace, cat si in timp de razboi; totodata, se prevedea ca statele neriverane Marii Negre nu puteau sa intre prin stramtori cu mai multe nave decat cuprindea flota celui mai puternic stat riveran. In Comisia internationala a stramtorilor a fost aleasa si Romania. -23 iulie 1923 la Paris a fost semnat Statutul definitiv al Dunrii n care se prevedea meninerea libertii de navigaiei pe
acest fluviu, navigaie deschis tuturor pavilioanelor n condiii de perfect egalitate; s-a meninut Comisia European a Dunrii i a fost creat Comisia Internaional a Dunrii. - 24 iulie 1923 a fost semnat Convenia de la Lausanne privind regimul strmtorilor Mrii Negre Bosfor i Dardanele; n convenie se stipula demilitarizarea acestora, libera navigaie pentru toate navele comerciale, etc; a fost creat o Comisie Internaional a Strmtorilor din care fcea parte i Romnia.