Istoricul masuratorilor Topografia sau ideea de a masura pamantul, apare odata cu trecerea de la viata nomada la viata stabila, epoca

in care apare si ideea de proprietate asupra pamantului si necesitatea masurarii. Din documente rezult c popoarele antice, egiptenii, grecii, fenicienii, caldeenii, chinezii, aveau cunostine i practicau msurtorile terestre, preocupndu-se de reprezentarea pe harta a unor suprafee mari ale Pmntului. Thales din Milet i Pitagora , n secolul VI i.e.n., ajung la concluzia ca Pmntul este de forma, sferica, deoarece Pmntul considerat de filozofii acelei vremi ca un element de baz, al naturii, alturi de ap i foc, nu poate avea dect o forma perfect, ori form geometric cea mai perfecta este sfera. Erastotene din Alexandria, este primul (276 194 i.e.n) care scoate n evidena form sferic a Pamntului i care, cu o precizie destul de mare far de mijloacele de care dispunea, a determinat lungimea meridianului terestru, folosind un arc de meridian. El a observat ca la solstiiul de vara, atunci cnd n localitatea Syene (astazi Assuan) soarele se gseste proiectat n fundul puurilor adnci, adic se afl la zenit, n acelai timp, la Alexandria face un unghi care este 1/50 din lungimea cercului. Aceste msurtori terestre s-au dezvoltat din dorinta de a cunoaste forma i dimensiunilor Pmntului. O contribuie important la dezvoltarea msurtorilor terestre a constituit-o: inventarea lunetei de ctre Galileo Galilei (n anul 1605). - cele mai vechi documente sunt pastrate pe papirus, dateaza din anul 1700 i.Hr, si provin de la egipteni. Ei trebuiau sa masoare Delta Nilului in fiecare an dupa inundatii si sa stabileasca din nou limitele de parcele, (masuratorile se realizau cu o sfoara din canepa, care avea cate un nod la distante egale). - aceasta stiinta a trecut de la egipteni - greci romani in lume, elementul de legatura, fiind curiozitatea fiecareia de a determina forma si dimensiunile Pamantului. In Romania - nceputurile msurtorilor terestre n ara noastr sunt localizate n secolul al XVIII-lea cnd s-au executat determinri de longitudini i latitudini asupra unor orae ca: Bucureti, Trgovite, Galai i Iai. Inceputul secolului al XIX-lea aduce in prim plan organizarea primelor scoli de ingineri hotarnici prin Gh. Asachi n Moldova (1813), i n Muntenia, prin Gh. Lazr (1818), cand s-a introdus pentru prima dat topografia ca obiect de studiu n nvmntul romnesc. - bazele masuratorilor topografice, au fost realizate in 1861 de Regimul Organic si s-au raspandit in 1864, odata cu adoptarea metrului, ca etalon de masura a lungimii (initiatori M. Kogalniceanu si Al. I. Cuza). - intre 1873 1916, se realizeaza masuratori pentru intocmirea hartii Romaniei la scari: 1:50000, 1:100000, 1:200000. - intre cele doua razboaie mondiale a continuat aplicarea Reformei agrare, dar dupa cel de al II lea razboi mondial, regimul comunist a negat total proprietatea si rolul cadastral a disparut. Incepand cu anul 1991, prin promulgarea L. 18 a F.F., s-a inceput o noua reforma agrara, sustinuta legislative in 1996 prin promulgarea L. 7 a Cadastrului si Publicitatii Imobiliare. Aceasta a pus bazele noului Cadastru si introducerea in Romania a Cartii Funciare.