Unguente din plante medicinale

Cum se prepara un unguent? Obtinerea casnica a unui unguent presupune doua faze: 1. Obtinerea asa-numitei baze, in care va fi apoi inclusa planta. 2. Includerea in baza de unguent a plantei sau a e tractului de planta. In ceea ce priveste baza de unguent, cea mai obisnuita este cea obtinuta din untura de porc, e istand insa si alternative, cum ar fi rasina combinata cu ulei si cu ceara de albine, untul, untul clarifiat. Intrucat untura de porc se altereaza usor si... miroase cam neplacut, va sfatuim sa recurgeti la untul clarifiat. Obtinerea untului clarifiat !entru a obtine apro imativ 1"" g de unt clarifiat se procedeaza astfel: - se ia un pac#et de unt $2"" g% si se pune intr-o oala pe foc. - se lasa pana ce untul se topeste si incepe sa fiarba in clocot mic, luandu-se cu o lingura spuma formata. - la un anumit moment $dupa 1&-2& de minute%, spuma alba pana atunci devine rosiatica si apare un usor miros de ars' observam ca untul si-a pierdut tulbureala si a devenit foarte limpede, asa incat ne permite sa vedem fundul vasului in care a fost pus. In acel moment, se ia oala de pe foc, se toarna untul clarifiat intr-un alt vas, cu atentie sa nu se strecoare nici o impuritate si se lasa sa se raceasca. (epunerile ramase in primul vas nu se folosesc, ci se arunca $ele nu sunt indicate nici in alimentatie%. )cest unt clarifiat este o baza de unguent e celenta, avand un miros placut, intrand foarte usor in piele si avand o conservabilitate e celenta. Alifii din ierburi si flori Unguentul de sanziene galbene (Gallium verum) Cum se prepara *e toarna untul clarifiat proaspat obtinut, fierbinte peste o mana de inflorescente proaspete, tocate foarte marunt. *e amesteca totul cat mai bine, dupa care se lasa sa se raceasca vreme de +-, ore. *e pune apoi vasul in care s-a facut amestecul la foc mic si se asteapta pana isi recapata consistenta lic#ida, dupa care se filtreaza prin tifon, obtinandu-se un unguent cu tenta verzuie, care se va pastra la frigider. -a ce foloseste *anzienele galbene sunt e trem de eficiente in infectiile pielii, a caror vindecare treneaza. Unguentul de sanziene mai este indicat pe cicatricele vec#i, inestetice, precum si in cazul

petelor ramase pe piele in urma infectiilor ori a contactului cu diferite substante c#imice. Observatii *anzienele galbene sunt unele dintre cele mai bune plante cosmetice. Cea mai importanta actiune a lor este aceea de curatare a pielii de pete, de micile semne ramase in urma arsurilor, a acneei, a iritatiilor. Unguentul se poate folosi insa numai pentru tenul uscat sau normal. !entru tenul gras, este indicata aplicarea pe zonele afectate de comprese cu infuzia obtinuta din trei lingurite din aceasta planta, la o cana de apa fierbinte. Unguentul de marul-lupului (Aristolochia clematitis) Cum se prepara !lanta uscata se macina fin cu rasnita electrica de cafea, dupa care se cerne de doua ori printr-o sita de faina alba. *e iau trei lingurite din aceasta pulbere e trem de fina si se pun in untul clarifiat, atunci cand acesta are consistenta semilic#ida, amestecandu-se foarte bine, pana se omogenizeaza perfect. *i acest preparat se pastreaza la frigider. -a ce foloseste Unguentul de marul-lupului este un cicatrizant si un antiinfectios redutabil, fiind folosit pentru zgarieturi, rani inc#ise $inclusiv cele ramase de pe urma operatiilor c#irurgicale%, arsuri, ulcere pe piele, inclusiv ulcere varicoase. (e asemenea, este util in tratarea tumorilor benigne si maligne. *e aplica pe zonele afectate, de doua-trei ori pe zi. In infectiile e tinse, se foloseste un decoct concentrat $. lingurite la cana%, cu care se fac comprese. Observatii (eoarece efectul cicatrizant al acestei plante este foarte puternic, este bine ca inainte de a aplica unguentul pe rani sa se faca o dezinfectie foarte buna cu alcool a locului afectat. *tratul de unguent nu trebuie sa fie prea gros, ci atat cat sa fie absorbit de piele, asa incat sa nu ramana o pelicula care sa impiedice porii sa respire sau sa favorizeze instalarea infectiilor. !lanta este to ica pentru uz intern, motiv pentru care va fi manipulata cu gri/a si nu va fi lasata la indemana copiilor. (e asemenea, unguentul nu va fi aplicat pe rani desc#ise, mai ales atunci cand au o intindere mare. Unguentul de tataneasa (Symphytum officinale) Cum se prepara 0ai intai se face o tinctura de tataneasa astfel: intr-un borcan se pun 1" linguri rase de radacina uscata si macinata de planta si un pa#ar si /umatate $."" ml% de alcool de +"1' se lasa la macerat 1" zile, dupa care se filtreaza. In untul clarifiat fierbinte $cantitatea obtinuta dintr-un pac#et% se pune o lingurita de ceara de albine curata $se gaseste in piata la apicultori% si se amesteca pana se dizolva complet, dupa care se lasa la racit. )tunci cand amestecul de unt clarifiat cu ceara are o consistenta semisolida, se adauga treptat tinctura de tataneasa, amestecand energic, pentru a se omogeniza. *e pune atata tinctura cat poate untul sa absoarba $in momentul in care am pus destula tinctura, apare o pelicula de alcool care nu se mai inglobeaza in unguent, oricat am amesteca%. Imediat dupa preparare, unguentul se pune la frigider, unde va fi pastrat tot timpul. -a ce foloseste Unguentul cu tataneasa este un remediu care nu ar trebui sa lipseasca din farmacia casei. 2l a/uta la refacerea rapida a pielii dupa rani, arsuri, interventii c#irurgicale. (e asemenea, favorizeaza consolidarea articulatiilor dupa entorse si lu atii, iar in

cazul fracturilor, accelereaza refacerea tesutului osos si consolidarea oaselor. 0ai tarziu, in perioada de toamna-iarna, masa/ul cu acest unguent pe tot corpul, dupa baie, va fi e celent pentru prevenirea reumatismului si a problemelor pielii generate de frig. !entru persoanele cu o constitutie firava, bolnavicioase, masa/ul cu unguent de tataneasa are efecte vitalizante e ceptionale. Observatii Unguentul de tataneasa este e trem de util pentru cicatrizarea estetica, fiind aplicat imediat dupa inc#iderea ranilor si incetarea supuratiilor. O alta reteta cu tataneasa *e culeg varfuri de tataneasa inflorite, cu tot cu frunze, si se usuca la umbra, in strat foarte subtire. !lanta uscata se macina fin cu rasnita electrica de cafea, dupa care se cerne prin sita fina. !ulberea rezultata se amesteca cu apa calda, pana capata consistenta unei paste. !asta astfel obtinuta se foloseste imediat dupa preparare, contra candidozei vaginale, a ranilor in zona genitala $care de obicei sunt foarte greu vindecabile%, ca ad/uvant in tric#omonas, infectii bacteriene. (e asemenea, se foloseste ca ad/uvant in cazul cancerului de piele, al plagilor atone si al cicatricelor c#eloide. Observatii )cest preparat este e trem de indicat in infectiile si leziunile cu localizare genitala. *pre deosebire de alte substante si plante antiseptice, tataneasa nu lezeaza flora normala, ci actioneaza mai degraba prin efectul sau regenerativ si prin stimularea capacitatii de aparare locala. Unguent de tataneasa pentru protectia pielii fata de actiunea razelor solare Cum se prepara *e obtine intocmai ca si unguentul de tataneasa, cu unt clarifiat, atat doar ca se pun doua lingurite de ceara in loc de una si se adauga si doua lingurite de ulei de catina $se gaseste in magazinele naturiste%. -a ce foloseste Combinatia de tataneasa cu ulei de catina este redutabila, ea prote/and pielea nu doar de actiunea nociva a razelor solare din timpul verii, ci si de cea a vantului, a frigului ori a umezelii. *e intinde unguentul pe piele in pelicula foarte subtire, inaintea e punerii la soare sau la intemperii. (e asemenea, este foarte bun in tratarea arsurilor de gravitate mica, in diferite afectiuni ginecologice $candidoze, iritatii vaginale%. Unguentul de sunatoare (Crepis foetida) Cum se prepara Inflorescentele uscate de sunatoare se maruntesc in piua sau cu rasnita electrica de cafea. *e pun patru linguri de sunatoare maruntita intr-un vas si se toarna deasupra unt clarifiat incins $cantitatea obtinuta dintr-un pac#et%, amestecandu-se apoi bine, pana ce compozitia se raceste, dupa care se lasa vreme de +-, ore. *e pune apoi vasul in care s-a facut amestecul la foc mic si se asteapta pana isi recapata consistenta lic#ida, dupa care se filtreaza totul prin tifon, obtinandu-se un unguent cu tenta rosiatica, care se va pastra la frigider.

-a ce foloseste (aca alte plante au asupra pielii doar efecte vindecatoare, sunatoarea are un rol important si in combaterea senzatiilor de durere, usturime sau mancarime. 2a este

prin e celenta o planta calmanta, fiind e trem de utila in diminuarea suferintelor, dar si pentru vindecarea arsurilor de gravitate mica si medie $inclusiv cele solare%, a alergiilor si a altor afectiuni dermatologice insotite de mancarime puternica si usturimi. Observatii !entru combaterea mancarimilor pielii si a usturimii se adauga in unguentul de sunatoare zece picaturi de ulei volatil de menta $se gaseste in !lafaruri si farmacii naturiste% - efectul va fi e ceptional. Unguentul cu ardei iute Cum se prepara In untul clarifiat incins $cantitatea obtinuta dintr-un pac#et% se pun .-3 linguri de ardei iute taiat marunt $mai ales partea cu seminte% si se amesteca foarte bine la foc mic, vreme de 1" minute, dupa care se lasa unguentul sa se raceasca putin si se filtreaza. Unguentul se pastreaza la rece. -a ce foloseste )re efecte e celente antireumatice, de intensificare a circulatiei sanguine periferice si de redare a mobilitatii articulatiilor. *e foloseste in artrite, poliartrite reumatoide, la masa/ usor in nevralgie si in crizele de lombosciatica, pe articulatiile dureroase, in cazul sec#elelor ramase din traumatisme mai vec#i. !e perioada anotimpului rece, va fi de un real a/utor persoanelor friguroase, care au e tremitatile corpului reci, cu circulatia slaba. Observatii )cest unguent nu este suportat de toata lumea, capsicina din ardeiul iute putand declansa reactii alergice severe. (in acest motiv, inainte de a folosi unguentul, se va face o proba, intinzandu-l pe o portiune mica de piele. (aca apar inflamatii, senzatii de mancarime sau usturime intensa inseamna ca aveti sensibilitate alergica la acest produs si, in consecinta, nu il veti utiliza. Unguentul cu rasina de pin sau de brad Cum se prepara 4asina de pin sau de brad o gasim din abundenta in aceasta perioada in padurile de conifere. 2a este 5medicamentul6 adus cu darnicie de catre arbore, in locul unde scoarta i-a fost ranita. 0a/oritatea copacilor de langa traseele turistice sau de langa drumurile si e ploatarile forestiere au asemenea rani, in prea/ma carora s-a colectat din belsug rasina. )ceasta se ia de pe copac cu un briceag, dar fara a o razui, pentru a nu produce noi vatamari. !entru a obtine un unguent, avem nevoie de untul clarifiat obtinut dintr-un pac#et, de 2-. lingurite de rasina de pin si de ceara de albine de marimea unei alune. In untul clarifiat incins se pun rasina si ceara si se amesteca foarte bine, dupa care se strecoara $deoarece de obicei rasina are si bucati de scoarta% intr-un borcan si se lasa la racit. -a ce foloseste 4asina de pin are asupra pielii si a altor tesuturi ale organismului uman e act aceleasi efecte pe care le are si asupra copacului, adica a/uta la inc#iderea ranilor si la refacerea tesuturilor distruse. Ca atare, este utila in arsurile si ranile de gravitate medie-mica, in ulcere varicoase, in tratarea lu atiilor, entorselor si fracturilor. (in acest unguent se pot modela si niste supozitoare e trem de eficiente in tratarea #emoroizilor si a ranilor in zona anusului si rectului $inclusiv a fistulelor%.

Observatii 4ezultate deosebite se obtin cu acest unguent si in afectiunile ginecologice, avand un efect e ceptional de cicatrizare si de refacere a tesuturilor. *e pot trata cu succes si cervicitele si ranile pe col

Alifii din ierburi si flori

Unguentele naturiste sunt usor de preparat acasa, sunt mai ieftine si trateaza eficient de la cele mai simple rani, pana la tumori si boli reumatice

Unsoare buna contra reumatismului

Alifiile pe baza de plante, numite popular unsori sau iruri, au fost cunoscute si utilizate ca leacuri populare cu mult inainte de a fi preparate industrial. Asemenea unguente, destul de scumpe acum in comert, pot fi obtinute cu usurinta si acasa, dupa vechile retete. Rezultatele vor fi aceleasi, dar cu cheltuieli minime. in plus, suntem siguri ca am folosit ingrediente de cea mai buna calitate. O alifie preparata casnic are virtuti terapeutice la fel de puternice ca aceea din farmacie, poate chiar mai eficiente, fiindca e facuta chiar de mina dumneavoastra pentru a fi de folos familiei. Asadar, daca vreti sa aveti mereu la indemana unguente 100% naturale, iata care sunt cele mai uzuale alifii din plante, procedele de obtinere si afectiunile in care sunt folositoare. Ce grasime sta la baza alifiilor? Exista cateva procedee generale de obtinere a alifiilor medicinale. Nu trebuie sa fiti chimisti ca sa le puteti aplica, sunt metode simple si rapide. De obicei, se folosesc ca baza untura de porc, grasimea de pasare, untul sau uleiul. Alegerea tipului de grasime folosita poate fi o problema, pentru ca bolnavii cu psoriazis, de pilda, nu suporta o alifie de plante pregatita cu grasime de porc. Aceasta prezinta si inconvenientele ca se altereaza usor si miroase cam neplacut.

Unguentul de sunatoare are un rol important in combaterea senzatiilor de durere, usturime sau mancarime. Ea este prin excelenta o alifie calmanta, fiind extrem de utila in diminuarea suferintelor, dar si pentru vindecarea arsurilor de gravitate mica si medie, inclusiv a celor solare, a alergiilor si a altor afectiuni dermatologice. Pentru combaterea mancarimilor pielii si a usturimii se adauga in unguentul de sunatoare 1 picaturi de ulei volatil de menta. Unguentul cu ardei iute e bun contra reumatismului, are efecte de intensificare a circulatiei sanguine periferice si de redare a mobilitatii articulatiilor. !e foloseste in artrite, poliartrite reumatoide, la masa" usor in nevralgie si in crizele de lombosciatica, pe articulatiile dureroase. Pe perioada anotimpului rece va fi de un real a"utor

in plus, in functie de ingredientul gras folosit, crema se persoanelor friguroase, solidifica sau nu, dupa filtrare. Pentru o alifie mai consistenta, care au extremitatile vechile retete mentioneaza un adaos de 1#$% g ceara de albine corpului reci, cu circulatia la 1 g alifie. &eara rasa sau sfaramata trebuie adaugata cit slaba. Acest unguent nu unsoarea este fierbinte si totul trebuie amestecat mereu pana se este suportat de toata raceste, se omogenizeaza si devine un amestec pastos, usor de lumea, capsicina din intins in strat subtire. Alte ingrediente folosite ca adaos sunt ardeiul iute putind propolisul si rasina de brad dizolvata cu terebentina 'nu se declansa reactii alergice adauga decat la final, departe de surse de foc(, daca se doreste severe. Din acest motiv, o alifie cu efect puternic dezinfectant si antiinflamator. )n inainte de a folosi cazul alifiilor pentru vindecarea unor rani rebele si de mari unguentul, se va faceun dimensiuni, se adauga putina miere de albine. test, intinzindu$l pe o Procedee de obtinere portiune mica de piele. Daca apar inflamatii, Planta proaspata, maruntita, cam % $# de grame, se pune in senzatii de mancarime sau 1 grame grasime si se da in clocot scurt. !e raceste, iar dupa usturime intensa, 1 $1% ore, amestecul este reincalzit, filtrat si poate fi folosit ca inseamna ca aveti unguent. Alt procedeu consta in incalzirea prelungita, timp de sensibilitate alergica la %$* ore, pe baie de apa sau la marginea plitei, fara fierbere, a acest produs. Alifie din rasina unui amestec din cantitati egale de plante si grasimi, urmata de filtrare imediata. &el mai complicat procedeu necesita cateva zile. Peste # $1 g planta proaspata, tocata, se toarna 1 $1# ,asina o gasim din g grasime clocotita, se lasa sa se racoreasca pana a doua zi, se abundenta in padurile de incalzeste usor, se filtreaza si se storc plantele. Ulterior, conifere. Ea este grasimea se completeaza pana la cantitatea initiala si se reia medicamentul produs de procedeul, cu alte portii de planta proaspata, de citeva ori. acesti arbori in locul unde Alifiile din plante sunt utilizate in general pentru vindecarea scoarta le$a fost ranita. mai rapida a ranilor, taieturilor, umflaturilor 'inclusiv tumori(, ,asina se ia de pe copac bolilor de piele. +ai sunt folosite si ca suport protector, atunci cu un briceag, dar fara a o cand sunt aplicate comprese cu tincturi sau plante iritante. razui, pentru a nu produce Unguent de ssnziene pentru infectii noi vatamari. Pentru a obtine un unguent, avem &ele mai cunoscute si folosite sunt alifiile pe baza de frunze nevoie de grasime, %$* lingurite de rasina de pin de nuc 'pentru scabie si rani ce se vindeca greu(, coada soricelului sau musetel 'pentru rani cu supuratii(, rostopasca si ceara de albine cat o aluna. in grasimea incinsa 'ulceratii si umflaturi(, sunatoare 'arsuri(, galbenele se pun rasina si ceara si se 'considerata remediu universal(. Unguentul de sanziene se prepara din inflorescente proaspete, tocate foarte marunt. !e amesteca foarte bine, dupa care se strecoara pastreaza la frigider in cutii sau borcane. Este extrem de eficient in infectiile pielii a caror vindecare treneaza. &ea mai 'deoarece rasina poate avea si bucati de scoarta( importanta actiune a alifiei este aceea de curatare a pielii de intr$un borcan si se lasa la pete, de micile semne ramase in urma arsurilor, a acneei, a iritatiilor. Unguentul se poate folosi insa numai pentru tenul racit. Alifia obtinuta are uscat sau normal. Pentru tenul gras este indicata aplicarea pe asupra pielii si a altor zonele afectate de comprese cu infuzie concentrata din aceasta tesuturi ale organismului planta. Prin masare si frectionare, alifia de sanziene 'dragaica( uman exact aceleasi

trateaza si boli ale glandei tiroide, ulceratii canceroase. Pentru o cicatrizare rapida

efecte pe care le are si asupra copacului, adica a"uta la inchiderea ranilor Un bun cicatrizant si antiinfectios este si unguentul pe baza si la refacerea tesuturilor distruse. &a atare, este de marul lupului. Planta uscata se macina fin cu risnita de utila in arsuri si rani, cafea si se cerne de doua ori printr$o sita de faina. !e iau * lingurite din aceasta pulbere extrem de fina si se pun in untura, ulcere varicoase, luxatii, atunci cand acesta are consistenta semilichida, amestecandu$se entorse si fracturi. Din acest unguent se pot foarte bine, pana se omogenizeaza perfect. !e pastreaza la modela si niste frigider. Unguentul e folosit pentru zgarieturi, rani inchise supozitoare extrem de 'inclusiv cele ramase de pe urma operatiilor chirurgicale(, eficiente in tratarea arsuri, ulcere pe piele, inclusiv ulcere varicoase. De asemenea, este util in tratarea tumorilor benigne si maligne. !e aplica pe hemoroizilor si a ranilor zonele afectate, de %$* ori-zi. Deoarece efectul cicatrizant al in zona anusului si rectului. ,ezultate acestei plante este foarte puternic, este bine ca inainte de a aplica alifia pe rani sa se faca o dezinfectie cu alcool. !tratul deosebite se obtin si in de unguent nu trebuie sa fie prea gros, ci atat cat sa fie absorbit afectiunile ginecologice, de piele. Planta este toxica pentru uz intern, motiv pentru care avind un efect exceptional va fi manipulata cu gri"a si nu va fi lasata la indemsna copiilor. de cicatrizare si de refacere a tesuturilor. !e Unguentul nu va fi aplicat pe rani deschise, mai ales atunci pot trata cu succes cand au o intindere mare. cervicitele, dar si ranile pe Alifia care intareste articulatiile col. Unguent pentru Alifia de tataneasa se prepara din tinctura de tataneasa cancer mamar astfel. in grasimea fierbinte se pune o lingurita de ceara de albine curata si se amesteca pana se dizolva complet, dupa care Alifia de coada$ se lasa la racit. Atunci cand amestecul are consistenta semisolida, se adauga treptat tinctura de tataneasa, amestecand soricelului se prepara din 1# gr de flori de planta energic. !e pune atata tinctura cata poate grasimea sa absoarba. Aceasta alifie este un remediu care nu ar trebui sa proaspata in / grame lipseasca din farmacia casei. A"uta la refacerea rapida a pielii grasime. !e lasa sa sfaraie un pic, se amesteca si se dupa rani, arsuri, interventii chirurgicale. De asemenea, favorizeaza consolidarea articulatiilor dupa entorse si luxatii, da tigaia deoparte, iar in cazul fracturilor accelereaza refacerea tesutului osos si lasandu$se la macerat intarirea oaselor. in perioada de toamna$iarna, masa"ul cu acest pana a doua zi, cand se incalzeste usor, se unguent pe tot corpul, dupa baie, va fi excelent pentru prevenirea reumatismului si a problemelor pielii generate de strecoara prin tifon si se frig. Pentru persoanele cu o constitutie firava, bolnavicioase, introduce in borcan uscat, care se pastreaza la masa"ul cu unguent de tataneasa are efecte vitalizante frigider. &u aceasta alifie exceptionale. Este util in cicatrizarea estetica, fiind aplicat se trateaza hemoroizii. imediat dupa inchiderea ranilor si incetarea supuratiilor. De asemenea, se foloseste ca ad"uvant in cazul cancerului de piele, Alifia de galbenele este al cicatricilor cheloide, este extrem de indicat in infectiile si celebra pentru puterea ei de vindecare a varicelor, leziunile cu localizare genitala. flebitei, ulcerului varicos. +ai e buna si in cancer

Miere, catina si mustar

Nu strica sa avem in casa si o alifie cu catina si miere. Atunci cand nu dispunem de pasta de catina, se iau 3 linguri cu fructe de catina alba, se strivesc si se amesteca cu doua linguri de miere de albine poliflora. Pasta obtinuta se asaza intre doua bucati de tifon si se aplica pe rani greu vindecabile sau chiar pe hemoroizi care singereaza. Alifia cu mustar se prepara astfel: se amesteca o lingurita de mustar cu o lingurita de ulei de masline sau seu de oaie topit. Se adauga o lingurita de miere de albine, una de tinctura de propolis, un ou crud batut ca pentru omleta, iar la final cand ingredientele sunt bine omogenizate se adauga o lingura rasa de faina de grsu si se amesteca. Trebuie sa devina o pasta mai consistenta. Daca nu s a intarit indea!uns, se mai adauga faina. Pasta astfel obtinuta se aplica pe o bucata de tifon si se aplica fie peste un furuncul sau pe nodulii aparuti pe san.

mamar, degeraturi, arsuri, impotriva ciupercilor de la picioare, a umflaturilor, abceselor, pustulelor, reumatismului. Unguentul cu flori de musetel modifica mediul, astfel incat face imposibila inmultirea microbilor, in acest fel impiedicand putrefactia. De asemenea previne infectiile cu microbi. Are efect cicatrizant, favorizand vindecarea ranilor si a"utand la inchiderea ranilor. Este recomandat in tratarea hemoroizilor, ranilor, arsurilor. Este un unguent foarte bun pentru masa". Pentru tratarea eczemelor &u alifie de ventrilica tratam eczemele. Pentru prepararea unguentului, se fac %# ml suc proaspat din planta care se amesteca cu % ml alcool. !e lasa la macerat o saptamana. !e filtreaza, se adauga 1 ml apa de trandafiri, 1 ml alcool, % g grasime topita si se amesteca pana la omogenizare pe baie de aburi. Unguentul din muguri de plop se face din % g muguri de plop zdrobiti care se stropesc cu # ml alcool. Amestecul va fi lasat %0 de ore, apoi se adauga 1 g de untura, # g ceara de albine si se omogenizeaza la

cald. !e lasa pe baie de aburi timp de * ore, apoi se filtreaza. !e pastreaza in vase de sticla, la frigider. Are actiune cicatrizanta si antiseptica. Alifia din frunze de soc se prepara din frunzele si sucul obtinut din fructele de soc, amestecat foarte bine cu untura sau unt clarifiat. Unguentul are actiune antiinflamatoare, cicatrizanta si antinevralgica. Pentru tratarea eczemelor se poate prepara un unguent de frunze de podbal, urzica, trei frati patati si cimbru. Amestecul impiedica inmultirea bacteriilor, actionand direct asupra lor. De asemenea alifia are si un bun efect epitelizant. Alifie cu sacaz Se pun la fiert "#$ g ceara de albine bine maruntita intr un vas pe baia de abur, si se adauga %# g sacaz maruntit. Se lasa sa fiarba pana ce sacazul si ceara s au topit, apoi se adauga "#$ ml ulei alimentar. Se amesteca bine. Se strecoara printr un tifon si se toarna fierbinte intr un recipient. &u aceasta alifie se ung ranile provocate de ulcerul varicos, de mai multe ori pe zi. Alifie din sase

plante Sunt necesare cantitati egale de muguri de plop negru, flori de galbenele, muguri de flori de cicoare, frunze de frasin, radacina de brusture, trei frati patati. Separat se topeste untura de porc, se adauga plantele si se fierbe pana ce plantele se inmoaie. Se da la o parte de pe foc, se lasa sa se raceasca, se strecoara printr un tifon dublu si se pune intr un vas care se inchide ermetic. Se pastreaza la frigider si se unge fata dupa ce a fost curatata in prealabil, seara inainte de culcare. 'ste foarte eficienta in tratarea acneelor sau a tuturor afectiunilor dermatologice. Alifie contra cheliei Se amesteca suc de rostopasca, sapun alb si unguent camforat, in parti egale. &u aceasta alifie se aplica mai intai o cataplasma emolienta, apoi se spala pielea capului si se aplica o alta cataplasma cu un decoct preparat din ($$ g planta uscata la " l apa. Se lasa pielea capului sa respire timp de "$ minute, apoi se frictioneaza din nou cu alifie. Acest remediu se foloseste in cazul leziunilor scalpului, in

tratarea infectiilor micotice, microbiene, seboreea capului, chelie si matreata. Alifia cu tamaie Se pune la fiert pe baie de apa un vas cu "$ g seu de oaie topit, "$$ ml ulei de soia, (# g ceara curata, maruntita si $,# g tamiie pisata. Se lasa sa fiarba la foc mic amestecand permanent pana la formarea unei paste omogene. Se da la o parte de pe foc, se strecoara printr un tifon pus in doua si se pune intr un recipient cu capac. Aceasta alifie este utila in vindecarea ranilor, a mincarimilor sau la calmarea durerilor provocate de reumatism. O vorba din batrani )*a frunze de trandafiri si !umatate de frunze sau flori de salvie si amesteca le cu untura de porc proaspata. +ierbe totul in apa si fa o alifie din asta. Si acolo unde ai o crampa sau o pareza reumatica, unge te cu alifia asta si iti va merge mai bine.,

+atreata
este un pitiriazis care se manifesta prin descuamarea pielii, fina ca tarata, datorita unei ciuperci.

1 !palare cu urzica, coada$calului, lemn$dulce. 1 Aplicatii de titei 2 ulei 2 galbenus $ frectii cu un tampon de vata3 se sta cu solutia pe cap 1# min. apoi se spala. 45x1*%%4s%6fed 1 Uneori, masa"ul cu petrol 2 galbenus, poate da rezultat. 1 +asati parul 'si apoi spalati( cu macerat de urzici in otet natural. 1 7&helstop8. Dupa 0 sedinte dispare matreata. 1 79erbactiv8 produs de Plantextract $ &lu" contine extract de radacina de brusture, herba de urzica, flori de galbenele, echinaceea, ardei iute si sulf. Este tonic capilar prin imbunatatirea circulatiei periferice, antiseptic, antiinflamator si antiparazitar. :rateaza matreata

Alifii, unguente si supozitoare

De c;tre andreea < Publicat. 6- *-% 1

Cuprinsul seriei: Pregatirea plantelor medicinale

1. %. *. 0. #. Prepararea plantelor medicinale Prepararea ceaiului sau infuziei Prepararea decoctului Prepararea uleiurilor din plante medicinale Alifii, unguente si supozitoare ':his post(

=data ce ai preparat un ulei infuzat, este foarte simplu sa pregatesti o alifie, un unguent sau supozitoare. Acestea sunt sunt compuse din uleiuri , unturi vegetale 'optional(, plante medicinale si ceara de albine. De asemenea, ele se prepara in acelasi mod, diferenta intre ele este doar proportia intre unt, ulei si ceara de albine > alifiile sunt mai grase, unguentele sunt mai moi, iar supozitoarele sunt tari. )ngredientele necesare.

ulei vegetal > este folosit ca solvent 'o substanta care extrage componentii activi ai plantelor( si ofera o baza emolienta si nutritiva unt vegetal 'unt de nuca shea, unt de cacao, unt de avocado etc( este folosit atat pentru calitatile nutritive cat si pentru a a"uta la intarirea produsului ceara de albine este folosita pentru a intari produsul final 'da forma de unguent-alifie-supozitor(, pentru calitatile nutritive si medicinale si pentru calitatile de pastrare 'foloseste ca conservant( plantele medicinale sunt folosite pentru calitatile terapeutice pot fi folosite ingrediente suplimentare cum ar fi. miere de albine, propolis, argila, vitamina E si A, uleiuri esentiale

Prepararea unguentelor, alifiilor si a supozitoarelor necesita eforturi minime. Produsul final arata minunat si are efecte emoliente si terapeutice minunate. De asemenea, preparate in casa, aceste produse sunt mai de calitate 'cu cat folosesti ingrediente de calitate, cu atat calitatea produsului creste(, mai ieftine 'deci iti va fi mai usor sa le folosesti( si lipsite de chimicale 'mai ales daca folosesti ingrediente bio$organice(. Reteta de baza pentru pregatirea alifiilor, unguentelor si a supozitoarelor Primul pas Pregateste uleiul infuzat urmand una dintre metodele descrise Pasul al doilea !trecoara uleiul la terminarea procesului de infuzie. ?a fiecare cana de ulei adauga un sfert de cana de ceara de albine razuita. )ncalzeste uleiul si ceara de albine impreuna intr$ un vas de sticla pus intr$o oala cu apa calda si mentine cald pana cand ceara se topeste in intregime. Pentru a verifica consistenta compozitiei, poti pune o lingura din compozitie in congelator pentru un minut sau doua. Daca este prea moale se mai adauga ceara, daca este prea tare se mai adauga ulei. Pasul al treilea &and esti satisfacuta de consistenta compozitiei, ia compozitia de pe foc si cu mixerul se amesteca la viteza mica, pana incepe sa se intareasca. !e lasa cateva minute si se reia amestecatul. !i se repeta astfel pana cand amestecul se raceste si se intareste uniform. Pasul al patrulea (optional) !e adauga untul vegetal usor incalzit, in cantitatea dorita. !e amesteca bine noua compozitie. De asemenea se poate adauga la compozitie vitamina E, vitamina A, propolis in glicerina, miere de albine, laptisor de matca, argila, uleiuri esentiale-volatile in functie de necesitati. Mici secrete

in prepararea produselor

Daca adaugi unt vegetal, poti sa reduci cantitatea de ceara de albine Poti folosi in loc de unt vegetal 'sau pe langa untul vegetal(, uleiuri solide cum ar fi cele de cocos si palmier . Uleiurile solide de buna calitate sunt cele produse prin presare la rece, nu au miros 'de exemplu, mirosul de cocos din ulei este dat prin adaugare de parfumuri-arome chimice@@@(, iar culoarea lor in stare solida este laptoasa. Daca doresti sa prepari supozitoare, adauga la compozitie mai multa ceara. Adauga untul vegetal 'sau uleiul solid > cel de cocos se potriveste cel mai bine( cat compozitia este calda si toarna imediat in forme mici. De exemplu, in cazul in care nu gasesti ambala"e speciale pentru supozitoare, atunci se poate turna compozitia in tavite cu forme pentru gheata. !e da la congelator pentru o ora sau doua si pe urma se taie bucati 'felii( de marimea dorita. !e pastreaza in frigider.

&el mai bine este sa pastrezi preparatul in borcanele de sticla cu capac 'in afara de supozitoare(. )mparte preparatul in mai multe portii pentru a pastra pentru mai mult timp. Depoziteaza in locuri intunecoase si racoroase. Pe timp de vara se pot pastra in frigider

Remediu pentru artroza, osteoporoz!, oase "i #nc$eieruri distruse

)&ine sufer- din cauza .ncheieturilor /m0nc0te sau distruse: artroz-1 2i atunci c0nd suferdin cauza digestiei proaste a stomacului, acela s- fiarb- zgarciul 2i grasimea de la picioarele vitelor /bun- este 2i m-duva oaselor de vita. S- se fac- deci ciorba din picioare de vita cu cela legume s-n-toase 2i eventual 2i ceva f-in- de gr0u.1 S- m-n0nce des 2i mult din acestea 2i el va fi vindecat iar durerea ascu3ita din .ncheieturi 2i din stomac va fi .nl-turata4
?eacuri de atroza, reumatism, atrita, guta

%ureri de mi&loc, de reumatism, gut!

Boabe de gru fiert

,fierbe gr-un3e de gr0u .n ap- 2i pune le calde pe locul dureros 2i c-ldura gr0ului va alunga puterea unei astfel de boli4

Aoabele fierte se pun calde $ dar nu fierbinBi $ pe un prosop mai mare pe pat iar bolnavul se aCeaza cu spatele pe ele. !e st; aCa pe ele cel puBin 1$% ore. Dac; se r;cesc ele se reDncalzesc.

Ceai de salvie

5 diminuazea paralizia /reumatismul1 din om. E !e bea c;lduB.

'nima difterica, inima reumatica cu d!une la risic$i, reumatism

Inhalaii sau sauna cu rdcina de tei (Linden)

,6n om care sufer- cu inima s- ia partea de mi!loc din r-d-cina unui tei, /s- o usuce1 2i s- o pulverizeze. S- m-n0nce acest praf des cu p0ine 2i asta .i va face inima lui mai u2oar-.4 &;ldura mare a teiului se gaseCte Dn r;d;cin;, scrie 9ildegard Ci ea recomanda acest praf Ci ca praf de pus Dn saun; Dn caz de reumatism 'praful fiert Dn ap; se arunca peste pietrele Dncinse din baia cu aburi 'saun;((.

rarul gatit

Pus Dn supe sau mFncare m-rarul g-tit 7scoate reumatismul din corp 7 Gn nici un caz Dns; crud, c;ci crud este d;unator.

%ureri de inim!, arterioscreloz!, senza(ie de presiune "i de #nnabuseala #n piept

!lei de dafin

,Atunci c0nd fructele de dafin sunt verzi, s- se preseze uleiul din ele 2i c0nd ai dureri de inim-, atunci unge te cu el. 8i c0nd ai dureri .n coaste sau la spate unge te cu acest ulei 2i .3i va fi mai bine4

Uleiul de dafin s; se foloseasc; numai dup; ce s$a facut un test de alergie cu el c;ci sunt oameni care reacBioneaz; alergic Ci atunci el nu este recomandat. Pentru asta s; se se ung; cu o picatur; o parte din piele. Dac; apare o pat; roCie atunci acest ulei nu se poate folosi, altfel se poate unge cu el locurile Dn care sunt prezente dureri. Acest ulei s$a dovedit excelent la Dnl;turarea durerilor de piept, de articulaBii, de reumatism, de muCchi Ci chiar Ci durerile din spate care sunt radiate din inim;. !e poate totuC ca acest ulei s; nu a"ute la dureri reumatice de alt; natur;.

A"estec cu se"ine de elin

/Selleriesamen Pulvermischung1

Cel mai bun "i eficient remediu de gut! "i reumatism de la )ildegard *

5 g seminBe de Belin; '!ellerie( , % g ruta de gradina 'Heinrute( 1# g nucCoara , 1 g cuisoare, # g frasinel 'Diptam(

!eminBe de Belin;, ruta de gradin;, nucCoara, cuiCoarele Ci fraCinelul se pulverizeaz; Ci acest praf se ia Dnainte Ci dup; mas; cu ceva pFine. !e mestec; bine Ci nu se Dnghite cu ap;, pentru ca substanBele s; fie amestecate bine cu saliva. !e ia pe stomacul gol de dou; ori pe zi 'dimeneat; Ci seara( cFte o linguriB; Dnainte de mas; Ci de trei ori pe zi cFte o linguriB; dup; mas;. !e ia timp de 5$6 s;pt;mFni. Gn cazuri mai uCoare a"ung 1$% linguriBe pe zi.

9ildgard ,acesta este cel mai bun remediu pentru gut reumatism 1.I De"a dup; putin timp durerile Dnceteaz;, cel tFrziu dup; 6 zile de la Dnceperea tratamentului.

%ureri reumatice, endocardit! (?) reumatica, &ung$iuri la inima

Alifie din frunze #i coa$ de arbore de "aslin

,+ierbe scoar3a 2i frunzele de m-slin .n ap- 2i amestec- aceasta ap- cu untur- r0nceda de porc p0n- se face o crem-. &ine are dureri .n inim-, .n coaste sau la rinichi sau sufer- de reumatism s- se ung- cu aceasta crem- acolo unde .l doare. &rema asta p-trunde .n corp ca un ulei .ntr un lemn proasp-t 2i acelui .i va merge mai bine , Acesta alifie este extraordinar de bun; pentru durerile reumatice. Aceste dureri provin des de la amigdalit; Ci infecBiile din copil;rie.

Reumatism, ner+ozitate din cauza lui

Inhalaii sau sauna cu frunze #i coa$ castan co"estibil

4&ine are reumatism 2i este din cauza asta m0nios / furios1 9 s- fiarb- co!ile 2i fructele /de castan comestibil1 .n ap- 2i s- fac- din /apa1 asta o baie cu aburi 2i reumatismul va iesi din el 2i el va devini din nou domol.4

)nhalaBii cu aburi Ci sauna cu co"i Ci fructe de castan; comestibil; 'nu din cel cea salbatic @(. Gn prima s;pt;mFn; trebuie f;cut; sauna 'sau inhalaBii( timp de trei zile consecutive, Dn urmatoarele s;pt;mFni a"unge de 1$% ori pe s;pt;mFn;. Apa aceasta se arunca peste pietrele Dncinse din saun;.

!lei de "sline cu trandafiri

,&0nd cineva sufer- de reumatism s- pun- petale de trandafiri .n ulei de m-sline 2i /dup- ce le a l-sat s- se macereze destul1 s- frece acest ulei bine/ acolo unde este nevoie1 2i .i va merge mai bine4

1 g de ulei de m;sline 'nerafinat Ci presat la rece( se amestec; cu dou; picaturi de ulei esenBial de trandafiri. Alternativ Dn # ml de ulei de m;sline 'prsat la rece $ Eextra virgemI( se pun cFteva petale de trandafiri care se las; la macerat J$10 zile. Eventual uleiul se poate macera la soare.

!e unge Ci se maseaz; locul dureros 'Dncheietura, muschii, nervii( cu acest ulei pFn; cFnd acesta devine cald. A"ut; Ci la colici de rinichi Ci de fiere. +asat peste abcese le face s; ias; mai repede.

%"pachetri cu frunze calde de frasin&

)ndicaBie. Gn special la reumatismul de la Dncheieturi $ artrita $ Ci dureri reumatice Dn oase Ci Dncheieturi.

!e fierb frunzele de frasin Dn ap; #$6 minute, dup; care frunzele calde storse de apa sunt puse pe o pFnz; de in Dn care se DnfaCoar; bolnavul, Dn special Dn locurile mai atacate. !e schimb; frunzele Dn fiecare zi. :imp de tratament . 10 zile. Gn cazuri grave tratamentul se aplic; mai mult timp. Gn caz ca nu se pot obBine frunze proaspete se pot folosi Ci frunze uscate, numai ca nu sunt aCa de puternice. &u cFt se Bin mai mult compresele cu atFt ele actioneaz; mai bine. &Fnd se racesc frunzele trebuie Dndepartate, cel tarziu dup; dou; ore.

'utuie
)&ine are gut- /reumatism sau atroz-1, s- m-n0nce des gutui g-tite /suc, gem, compot1 c-ci gutuia scoate boala din corp a2a de bine .nc0t ea nici nu va ataca nervii 2i nici .ncheieturile.

(in de aur

5 ia un aur curat 2i .ncinge l /la ro2u1 .ntr o oal- 2i pune l a2a .ncins .ntr un vin care sse .nc-lzeasc- de la el. 8i bea vinul asta. +- asta des 2i guta /artroza1 va dispare. 8i cine are febra s- fac- asta 2i febra .l va las-4

Ar"urariu cu salvie

,&ine are !unghiuri la inim- sau .n alte p-rti sau dureri la .ncheieturi, acela s- ia armurariu 2i ceva mai pu3in- salvie din care se fac- suc cu ceva ap- 2i .n clipa c0nd are dureri s- bea acest suc 2i .i va merge mai bine4

Armurariu s; se fiarb; Dn ap; sau s; se pun; numai Dn ap; sau s; se pun; la macerat in ap;.

%ureri reumatice "i la #nc$eieturi, alune, melanom, &ung$iuri la spate "i #n coaste, +anatai
Alifie din ficat de bursuc)

,*a ficatul 2i inima de la un bursuc, taie le .n buc-3i mici 2i fierbe le .n ap- p0n- se face un piure. Adaug- untura de bursuc 2i frunze de coacaz negru, ceva mai pu3in lemnu! /Stab:urzel1 2i f- o alifie din toate astea. Asta este cea mai bun alifie "mpotriva la reumatism !i articula#iile ie!ite din oase !i m$ncate de reumatism . &ine sufer- de a2a ceva s- se ung- cu alifia acolo unde .l doare. 8i atunci c0nd are dureri .n ceafa 2i la cap s- se ung- cu ea la ceafa 2i la partea de coloana de la g-t;&hiar 2i v0n-t-ile de pe corp dispar c0nd sunt unse, c-ci alifia asta elimina tot ce e bolnav din om4

1 ficat Ci o inim; de bursuc, % litri de ap; # g frunze de coacaz negru, 0 g lemnuC 1 g untur; de bursuc.

!e taie sau mixeaz; m;runt ficatul Ci inima Ci se fierb bine Dn ap; cam 1 or;. !e adaug; untura Ci ierburile, se amestec; bine Ci se mai fierbe Dnc; # minute. !e stoarce de ap; Ci alifia se pune Dnt$o cutie Dnchis; ermetic. !e unge cu ea de mai multe ori pe zi locurile dureroase.

Alifie din frunze de salvie #i frunze de trandafiri

5 Se ia frunze de trandafir 2i de salvie 2i untur- proasp-t- de porc. Totul se fierbe .n app0n- se face o alifie. S- se ung- acolo unde omul are un !unghi sau sufer- de reumatism 2i o s- i mearga mai bine.4

,eBeta. % g de frunze de trandafir proaspete 1 g de salvie cu flori 'proaspete(, 1 ml ap;, 1 g untura de porc ' care Dnc; nu rFncezit(

Krunzele se taie m;runt Ci se dau Dn fiert Dn ap;. !e adaug; untura, se amestec; bine pe foc pFn; totul devine o alifie. Apa se strecoar; printr$o pFnz; Ci alifia se pune Dn cutiute sau sticle Dnchise bine.

*oc cu le"n de ul"

5 cine sufer- de gut- /reumatism 2i artroz-1 s- fac- un foc de lemn de ulm la care s- se .nc-lzeasc- 2i la ora aceea reumatismul va dispare din el. 7

Artroz! din cauza b!uturiilor alcoolice

%"pachetare +n ptrun$el cu ruta de gradina

, ia p-trun!el 2i de < ori mai mult- rut- de gradina 2i pr-!e2tele .n oala cu ceva ulei de m-sline. Pune plantele ca compres- peste locurile unde te doare 2i .3i va fi mai bine4

Artroz!, osteoporoz!, probleme cu oasele "i cu #nc$eieturile

Ciorba de picioare de vita
)&ine sufer- din cauza .ncheiturilor /m0nc0te sau distruse: artroz-1 2i atunci c0nd suferdin cauza digestiei proaste a stomacului, acela s- fiarb- zg0rciul 2i gr-simea de la

picioarele vitelor. S- m-n0nce des 2i mult din acestea 2i el va fi vindecat iar durerea ascu3it- din .ncheieturi 2i din stomac va fi .nl-turat-4 Gn acest caz oasele Dmpreun; cu zgarciul Ci gr;simea Ci m;duva oaselor de vita este bun;. !; se fac; deci o ciorba bun; din picioare de vit; cu ceva legume s;n;toase Ci eventual cu ceva f;in; de grFu spelt;, boabe de grFu spelt; sau orez integral nedecorticat.

Artroz!, atrita, reumatism

,uc de patlagina proaspt a"estecat cu vin #i "iere&

)Stoarce zeama de la ptlagina, strecoar o printr o p0nz-, amestec o cu vin 2i miere 2i d- i s- bea celui cu reumatism 2i artroz- 2i bolile vor disparea.4

Reumatism, atrita, poliartrita "i +al de dureri de ascuti(e de reumatism

Alifie de le"nu#

Durerile ascuBite indic; mai degrab; o atrita sau poliartrita..

,&ine are dureri .n .ncheieturi s- ia destul lemnu! /Stab:urzel1, untur de porc r$nceda /nu proasp-t- =1 2i ceva ulei de msline. S- .nc-lzeasc- totul .ntr o oala /indirect, prin punerea .ntr o oala .n ap- fiart-1 2i s- ung- asta la locul unde are durerea. S- fac- asta des 2i reumatismul .i va disparea4

1$% linguri de frunze de lemnuC '!tabLurzel( 1 g untur; de porc rFnceda, # ml ulei de m;sline

%egete deformate de reumatism, atrita, paralizie "i dureri de oase la metastaza, cancer
Alifie de ci"bru (-h."iansalbe)

)s- fac- o alifie /din cele de mai !os1 2i s- se frece cu ea .n timp ce st- l0nga foc /sau la soba1; Alifia asta omoara 2i pediculii /microbii de cancer1 atunci c0nd se unge cu ea4

1g frunze proaspete de salvie %g laptele cFinelui 'MartenLolfsmilch( *g frunze de cimbru , 1 ml apa , % g untura de capr; ceva untur; de porc rFnced;

Alifie de cimbru, sal+ie "i de boz

5&0nd cineva suferea de dureri 2i parez- sau atunci c0nd .ncheieturile sunt m0ncate de aceea boal- /artrita, atroz-1 s- ia cimbru /Th>mian1 cu tot cu r-d-cin- 2i salvie /frunze1 2i de dou- ori mai mult boz /?:ergholunder1, s- le fiarb- toate .n ap- .mpreuncu ceva untura de cerb /%irschtalg& 2i de dou- ori mai mult- untura de porc r0nced- 2i s- fac- o alifie cu care s- se ung- la foc /sau la sob-1 acolo unde .l doare;4

&;ldura focului din lemn transporta substanBele prin piele Dnauntru corpului.

Alifie de iarba fetei

Reumatism, &ung$iuri #n burta "i #n coaste cauzate de fiere

% ml de suc obBinut prin presarea ierbii fetei se amestec; cu 1 g de unt de vac;. !e scoate bine apa din alifie Ci cu ea se unge acolo unde este nevoie.

%ureri de reumatism, &ung$iuri, dureri din cauza pancreasului

Co"pres de patlagina (lat sau +ngusta)
Hegerich 'Plantago lanceolata(

)&ine are !unghiuri ascu3ite s- fiarb- frunze de patlagina .n ap- 2i s- le pun- calde ca compres- dup- ce a stors apa din ele4

Un pumn de frunze de p!tlagina se fierb Dn %# $0 ml de ap;. Dup; aceea apa se strecoar; Ci frunzele se pun 1$% ore ca compres; la locul cu dureriI

,orm! grea de parez! reumatica

Carda"a (/aid )

,cine este paralizat de vreo parez oric0t de puternica s- fiarb- bine cardam /@aid1 .n ap-, s- strecoare apa 2i s- arunce ierburile. S- adauge .n ap- untura de vulture /Aeier1 2i pe !um-tate untur de cerb /Birschtalg1, s- o fiarb- bine 2i din asta s- fac- o alifie cu care s- se ung- des 2i pareza va dispare4

Reumatism la degete "i #nc$eieturi, atrit!, reumatism

0li1ir de ptlagin

&eva suc de p;tlagina stors proaspat Ci filtrat printr$o pFnz; se pune Dn vin cu ceva miere. ,eBeta. 1 lingur; de suc de p;tlagina, o "umate de ceaCca de vin, 1 linguriB; de miere de albine. !e bea cald Ci cFte puBin de$a lungul zilei. !e face de mai multe ori, Dn caz de nevoie. Dac; se ia Dnainte de mas; are efectul mai puternic.

%ureri de mi&loc, de coloana, lombago

Co"pres cu boabe de gru fiert

1Ng de boabe de grFu se fierb 1# minute Dn * litri de ap;, se strecoar; Ci se pun calde 'dar nu fierbinBi( pe un prosop. Aolnavul se aCeaz; cu partea unde are durerea peste boabele calde unde st; 1$% ore. Gn acelaCi timp se poate bea opBional Ci vin de galangal 'vezi reBeta.(

Co"pres cu ptrun$el, ruta de gradin #i ulei de "sline&

)&ine are carnea moale 2i reumatism din cauza b-uturii /alcool1 s- ia ptrun'el 2i de patru ori mai mult ruta de gradina care s- le .nfierbinte .ntr o oal- cu un pic de ulei de m-sline. S- pun- terciul -sta de plante cald ca compres- pe locul unde .l doare 2i .i va fi mai bine4

,eBeta. 1 g p;trun"el, 0 g ruta de gradin; Ci # ml ulei de m;sline se Dnc;lzeac un pic Dntr$o tigaie, se strecoar; frunzele printr$o sit; Ci se pun ca compres; 'pFnza de in este cea mai bun;(.

Co"presa de fr#inel, urechelnia #i urzic

1 lingur; de frunze de fr;Cinel 'Diptam(, % linguri de urechelnita '9ausLurz(, % linguri de frunze de urzic;, 1 litru de ap;

!e pune fr!"inel Dn ap; Ci se d; apa Dn fiert. Gn timp ce asta fierbe se pune planta de urec$elni(a Ci dup; asta urzicile. !e strecoar; ierburile de ap; Ci se pun calde ca compres; . &Fnd compresa se raceCte, se fierb din nou plantele Ci se aplica din nou o compres; cald;, pFn; Dnceteaz; durerile.

Reumatism cronic! ereditar, febra reumatic!, poliartrit!

Baie +n ap de le"n #i frunze de corn

,*a scoar3a, lemnul 2i frunzele de pomul de coarne vara, c0nd frunzele sunt verzi, fierbe bine totul 2i adaug- apa asta la apa .n care faci baie. .. f- baie des .n ap- asta 2i pune ierburile care au r-mas ca compres- /dup- baie1. Ca un om t0n-r asta .i va .ntrema pe deplin s-n-tatea, la unul b-tran .i va alina mult4.

Baie cu ap de scoara de plop fiart

5 &ine are reumatism sau un stomac rece /gastrit-, ulcer1 s- ia scoar3a de plop c0nd pomul este verde, s- o taie .n buc-3i mici 2i s- o fiarb- .n ap-. Apa asta .mpreun- cu lemnul s- o pun- c0nd face baie .n ap-. S- fac- des asta 2i reumatismul .l va parasi, 2i stomacul rece se va .nc-lzi 2i asta va a!uta la am0ndou- bolile /stomac 2i gut-14

,eBeta. 1 g de scoarB; de plop se fierb cu % litri de ap;. !e adaug; Dn ap; de baie > totul s; aiba *6$*/ de grade Ci nu mai mult > Dn care s; se stea % de minute.

M-ncarime de piele, alergie la piele, urticarie, psoriasis, atrit!

Baie +n ap cu frunze de dud

,pe cine .l m-n0nc- pielea s- fac- des baie .n frunze de dud fierte .n ap- sau sauna cu ap- din asta4

Patru pumni de frunze de dud se fierb Dn * litri de ap; timp de 1 minute. Apa asta se pune Dn cad; Dn apa de baie ' care s; aiba *6 grade( Ci se face baie timp de % de minute. Krunzele se pot aplica dup; baie calde ca comprese. Dr. !trehloL . ENu exista nici un pacient care s; nu fi remarcat imediat efectul extraordinar la baia aceasta.I

,auna cu ovz

,cine are reumatism 2i are o personalitate despicat- .n dou- 2i g0ndirea stricat- .nc0t pare nebun s- inhaleze des .n sauna /baie cu aburi1 acest eDtract de ov-z 2i el va fi vindecat4. Aceste simptome apar 2i din cauza reumatismului.

,eBeta. 1 Ng de ov;z se fierbe % de minute Dn * litri de ap;, se strecoar; printr$o pFnz; Ci se pune Dntr$o sticl; curat; Ci dezinfectat; Dn preralabil cu ceva alcool 'tuic;, t;rie.( !e arunc; pe piatra fierbinte din saun; o ceaCc; din acest extract. De 1$% ori pe s;pt;mFn; s; se fac; o astfel de saun; sau inhalaBii. !auna se face de trei ori consecutiv cFte cinci minute Ci cu pauz; Dntre ele.

,auna cu p"nt de la rdcina tei

'?inde( 5 cine este .n3epenit de la reumatism s- ia p-m0ntul care se afla .n !urul r-d-cinii de tei, s- .l pun- pe foc, iar c0nd acesta este fierbinte de tot s- arunce apa pe el 2i s- fac- astfel o sauna /baie cu aburi1 nou- zile la r0nd 2i vei fi vindecat 7

,eBeta. 1 g de p;mFnt din "urul unei r;d;cini de tei 's; se evite copacii de lFng; strada, dac; se poate( se pune 'Dntr$un vas de argil;( pe pietrele fierbinBi din sauna. Acest p;mFnt DnfierbDntat pe piatra fierbinte se stropeCte cu ap; ca s; ias; abur.

Atrit! reumatic!, artroz!, degete #n(epenite "i boala .ec$tere/0

,auna cu p"nt de la rdcina nucului

,S- se ia p-m0ntul din !urul r-d-cinii nucului .nainte ca fructele s- se coac-. Enc-lze2te acest p-m0nt la foc pe piatra de saun- 2i strope2te l cu ap- ca s- fac- aburi 2i f- baie cu aburi cu acest abur;. 2i vei fi vindecat4

Paralizie reumatica "i #ntepeneala corpului

(in de ciuboica cucului (,chl2sselblu"e 3 4ri"ula officinalis )

)cine sufer- de .n3epeneala la tot trupul s- pun- ciubo3ica cucului .n vin p0n- c0nd vinul prinde gustul ei 2i s- l bea asta des 2i va fi vindecat4

,uc din po" de pruna

%ureri reumatice, atrit! la degete, tremuratul mainilor, $erpes, buze umflate

,c0nd la cineva i se umfla buzele /herpes1 sau are atacuri de reumatism, s- se ung- pe buze cu suc de pom din trunchiul prunului / nu de fructe=1 .nainte de culcare 2i acolo unde are dureri 2i acestea vor .nceta. &ui .i tremura degetele din cauza la reumatism s2i maseze m0inile cu suc de pom de prun 2i s- 2i fac- o compres- .4

&Fnd luna scade se despic; scoarBa prunului Ci timp de o s;pt;mFn; se adun; Dntr$un borcan sucul care se scurge din el. ?a sfFrCit se Dnchide t;ietura din copac cu Euntura de copac cu EAaumfett Ci AastI 'Euntur; de copaciI, traducere de sens, nume germane( astfel ca pomul s; se vindece mai uCor.

4iele de cerb cu suc din po" de "ar

,cine are dureri .n zona rinichilor 2i la mi!loc s- 2i pun- la locul dureros o piele de cerb .nmuiat- .n suc eDtras din trunchiul m-rului4

!ucul se extrage din tulpina copacului, se face o taietur; Dn timp ce luna ' de pe cer( scade Ci se adun; sucul Dntr$un borcan timp de 1 s;pt;mFna dup; care se repar; Ci se inchide t;ietura din copac cu mi"loacele adecvate.

%ureri de cap, migrene, slabire de memorie, febra reumatica, atrita, +asculita (?)
-erapie cu aro"a de biscuii de t"ie

1 g de praf de t;mFie, 1 g de fain; de grFu, 1 albuC de ou. !e face un aluat care se coace la soare sau Dn cuptor. AceCti biscuiBi se miros (nu se m!n-nc! *( Ci se aplica pe locul dureros.

Atrita, atroz!, dureri reumatice

4iatra de hrisopraz

,&ine sufer- de reumatism s- 2i pun- pe piele /unde are durerea1 o piatr- de hrisopraz 2i el va disparea4

4iatra de $asp

)ndicatie. Dureri cauzate de vreme rea, de nervi, dureri reumatice, dureri de mi"loc. )&ine are dureri la inim- sau la mi!loc sau .n alte locuri, adic- reumatism care face furtun- .n sucurile omului s- preseze bine o piatra de !asp pe locul dureros p0n- piatra se face cald-. 8i reumatismul va fi eliminat, c-ci c-ldura bun- a pietrei acestea lini2te2te c-ldura rea a sucurilor.4

Atacuri de reumatism, dureri de cap din cauza la acidul din s-nge

4iatra de safir)

)cine este plin de acid /reumatism1 a2a ca are dureri de cap ; s- 3in- piatra de safir .n gur- 2i boala va dispare4

!afirul se pune Dn gur; cam 1# minute. Este recomandat Dn special Dn cazul atacurilor puternice de dureri reumatice Ci de cap.

'nfarct, pareza, arterioscreloz!, boli de ficat, $ipertensiune

Apa de dia"ant

5 cine este .n3epenit /de gut-1 sau a avut o como3ie cerebrala, tip celei care paralizeazo parte s- pun- un diamant .n ap- sau .n vin 2i s- bea lichidul de deasupra lui 2i .n3epeneala va disparea chiar 2i atunci c0nd este foarte puternic-. 8i apopleDia /como3ia1 va fi alinata4

Und diamant 'Clefuit sau neClefuit( se pune Dntr$o caraf; de ap; de sticla Ci se las; Dn ea cel puBin 1% ore. Aolnavul s; bea tot timpul din aceasta ap; Ci s; se gateasc; Ci mFncarea cu ea. Aceast; terapie este foarte eficient;. Durata ei este de "umate de an pFn; la 1 an.

1prirea "i #mpiedicarea reumatismului, galagie #n cap, surzime, umflarea organelor interioare, dureri de din(i

Cui#oare

Prin mestecarea zilnic; de *$0 cui"oare dispar durerile reumatice Ci umfl;turile de la Dncheieuri Dn caz de artrit;. &uiCoarele a"ut; Ci la durerile de dinBi.

Reumatism, tremuratul membrelor, par2inson

4raf de ci"bru de gradina (Bohnen5raut)

Fe3eta: GohnenHraut Pulvermischung

* g cimbru de gradina 'AohnenNraut( % g praf de salvie , 1 g praf de chimen turcesc '+utterNOmmel(

,&ui .i tremura m0inile din cauza reumatismului s- ia praf din cimbru de grdina 2i ceva salvie 2i un pic mai pu3in chimen turcesc, se amestec- prafurile astea cu miere 2i m-n0nc- din el des dup- mese 2i aceluia .i va merge mai bine4

Praful se amestec; bine Ci se pune cFte o linguriB; Dn ceva miere. Aceasta miere se pune Dn ceai sau pe pFine Ci ia dup; mas;.

Reumatism, dureri de mi&loc, dureri la picioare, circula(ie slab!, digestie slab!

4raf de bertra" cu vin

5 cine are dureri .n picoare s- 2i pun- ventuze /care trag s0ngele1 c0nd boala nu este prea veche. &0nd este veche .ns- s- ia praf de betram 2i un sfert din el ghimbir 2i ceva piper 2i s- fac- un praf pe care s- l ia pe stomacul gol cu un pic de vin ,. 'Pinul poate s; fie diluat Dn prealabil cu ap; (

,eBeta. * g Aetram, 1 g ghimbir, #g piper 'negru sau alb(

!e ia cu ceva vin Dnainte de mese. 'K;r; vin nu mai are acelaCi efect @(

Reumatism, pareza, comotie cerebrala "i surzenie subita

(in de tintaura
':ausendgOldenNraut - &entarium erQtheaea( 1 lingur; de tintaura se fierbe Dntr$un sfert de litru de vin timp de 1 minut. !e bea un p;h;rel de tuic; '% ml( Dnainte de mese pFn; cFnd se observ; o Dnbun;taBire.

Reumatism, scleroz!, lupus, boli de ner+i0 pareza, comotie cerebrala

0li1ir din poru"bar

,un om care este a2a de reumatic .nc0t i se atenueaz- sim3urile 2i .nnebune2te sau la care se .ntepenesc membrele s- ia porumbar cu tepi usca3i sau proaspate 2i s- fac- din ea cenu2- f-r- s- pun- un alt lemn. &enu2- asta s- o amestece cu praf de cuisoare 2i cu o cantitate dubla de scorti2oar- 2i cu ceva miere !i vin s- fac- o b-utura limpede. S- bea .nainte de mas- din ea 2i boala va iesi afar- din el. Mai scump ca aurul este butura asta.(

0 g cenuC; de ramuri Ci frunze de porumbar uscate sau verzi * g praf de cuisoare, 5 g de scorBiCoar; 1 g de miere dat; Dn fiert Ci cu spuma aruncat;

% litri de vin curat 'dac; se poate mai vechi de % ani Ci facut Dn damigean; de sticl; Ci nu Dn butoi de ste"ar(

!e fierbe totul timp de # minute Ci se pune Dn sticle curate Ci sterilizate cu alcool la un loc rece Ci uscat sau la frigider. Gn primele 0 s;pt;mFni se ia cFte 1 lingur; Dnainte de mas; Ci un p;h;rel de tuic; '% ml( dup; mas;, dup; aceea 10 zile de pauz; Ci asta se repeta timp de *$5 luni. Gn acelaCi timp trebuie Binut; dieta de alimentaBie corect;.

Parez! din cauza la reumatism

,&ine este paralizat de reumatism s- bea vin /cu m-sur- 2i diluat cu ap-1 .nainte de mas- 2i c0nd nu are vin s- bea bere de orz / f-r- hamei .ns-1 sau de gr0u 2i dac- nu are s- bea ap- .n care s a fiert p0ine 2i care se strecoar- dup- aceea printr o panz- 2i sbea asta zilnic cald 2i valurile de la furtuna reumatismului se vor lini2ti.4

Reumatism, atrit!
*ructe de poru"bar +n "iere de albine

,Dac- pui fructe de porumbar .n miere 2i le man0nci a2a, atunci asta .3i va scoate reumatismul din corp 2i sucurile rele din burta,

,eBeta. se culeg fructele de porumbar dup; primul ger, se scot sFmburii Ci se pun Dn miere cel puBin 1 zile.

Reumatism dureri reumatice, dureri #n musc$i, precancer

,uc de "enta creaa

,s- stoarc- sucul din menta crea3- / Irauseminze1, s- l strecoare 2i s- adauge ceva vin. S- bea vinul -sta diminea3a 2i seara 2i boala .l va p-r-si4

.ec$tere/, gut! sau reumatism la coloana

(in cu cupru

,c0nd cineva sufer- a2a de tare de reumatism .nc0t s a coco2at s- ia o bucat- curat- de cupru pe care s- o pun- .n foc p0na se .nro2este, s- o lase s- se r-ceasc- 2i dup- aceea s- o pun- din nou .n foc 2i s- o lase iara s- se r-ceasc- 2i s- o pun- pentru a treia oara .n foc 2i atunci c0nd este ro2ie 2i fierbinte s- o pun- .ntr un vin bun pe care s- l acopere cu un capac ca s- nu ias- nici caldura nici aburul. D- i vinul asta s- bea la cel care sufer- de boala aceasta 2i ea .i va dispare4

&upru curat se g;seCte Dn cabluri de Dnalt; tensiune. )nc;lzitul lui se poate face cu un aparat de t;iat metal cu acetilena la un sudor c;ci trebuie mult; c;ldur;, eventual Ci cu a"utorul unui pistol electric de lipit-sudat.

Reumatism, arterioscreloza, artroza, dureri reumatice

4iatra de safir

,cine este plin de gut- /de la acidul uric1 a2a .nc0t are dureri de cap 2i la restul trupului s- 3ina un safir .n gura 2i boala .l va l-sa 7

,uc de patlagina cu "iere

,cine are gut- s- preseze sucul din patlagina, s- l strecoare 2i s- l amestece cu ceva vin 2i miere 2i s- l bea 2i guta .i se va duce4

Reumatism, guta din cauza acidului uric, probleme cu circula(ia

*ructe de cedru

!e culeg fructele +erzi de cedru, se toac; marunt Ci se mestec; bine Dnainte sa se inghit;. Pentru iarna ele se pot usca Ci pulveriza. !e foloseCte 1$* vFrfuri de cuBit din praful lor pus Dn ap; Ci se ia pe stomacul gol 'inainte de mese(.

Reumatism, gut! artroz!

6odul p"ntului

)Fodul p-m0ntului nu este nici c-ldu3, dar nici prea puternic, ci are o c-ldur- moderat2i cu masur-. 8i c0nd cineva sufer- de reumatism, astfel .nc0t membrele sau limba nu mai functioneaza bine, atunci s- se m-n0nce frunzele lui cu ceva sare / odat- cu m0ncarea sau dup- mas-1 2i reumatismul va dispare. 8i dac- nu dispare atunci s- i pun- r-d-cina .n miere care s- se m-n0nce imediat 2i atunci se va vindeca. Ens- 2i cine are o febr- cu secretie la stomac, cu tremurat, s- fiarb- r-d-cina .n vin, s- pun- o bucat- de o#el fierbinte .n vin 2i s- l .nc-lzeasc- .nc- odata dup- care s- l bea cald4. ,8i un om care se afund- .n melancolie s- bea vin fiert cu r-d-cin- de rodul p-m0ntului 2i a2a .i va dispare melancolia 2i febra4

(4otentilla erecta) 7 sclipet, ginus, sclipeel, scrntitoare, str"surea, cinci8degete, iarba8faptului&

)este mai mult rece dec0t cald 2i un om care are sucuri rele 2i otravitoare .n el s- ia sclipet 2i de dou- ori mai mult laptele c$inelui 2i s- le zdrobeasc- p0n- se fac suc pe care s- le pun- .ntr un vas de argil- 2i s- toarne peste el un vin bun 2i limpede 2i s- bea asta dup- mas- 2i .n-inte de de a duce la culcare timp de "# zile 2i asta .i va a!uta timp de un an4.

Aspidu" fili1 7 *eriga

E&ine sufer; de gut; 'reumatism( s; ia feriga cFt timp este verde Ci s; o fiarb; Dn ap; Ci s; fac; des baie cu aceast; ap; Ci guta va dispare.. Ri vara cFnd este verde pune frunzele de ferig; pe ochi Ci culc;$te Ci ele DBi vor cur;Bi ochii Ci DBi vor lua ceaBa de pe ei. Ri cine este surd s; lege seminBele de ferig; Dntr$un s;culeB Ci pune$le des Dn ureche Ci s; aib; gri"; s; nu se duc; din ureche Dn cap Ci el va rec;p;ta auzul.

Ri cine are gut; la limb; aCa DncF nu poate vorbi s;$Ci pun; seminBe de ferig; pe limb; Ci guta se va duce Ci el va putea vorbi din nou. Ri cine este uituc Ci nu mai Ctie s; Bin; seminBele de ferig; Dn mFn; Ci DCi va aduce aminte din nou Ci va rec;p;ta mintea.I

( ,il.bu" "arianu") 8 Ar"urariul, Ciulinul laptelui, Ciulinul ariei

,Are frig .n ea 2i este foarte folositoare. &ine are !unghiuri .n inima sau .n alte parti sau dureri .n incheieturi, acela s- ia armurariu 2i ceva mai pu3ina salvie pe care s- le facca un suc cu ap- 2i .n clipa c0nd are durerile s- l bea 2i .i va merge mai bine4

!l"

5 cine sufer- de gut- /reumatism 2i artroz-1 s- fac- un foc de lemn de ulm la care s- se .nc-lzeasc- 2i la ora aceea reumatismul va dispare din el. 7

ALI*II

3 Cand afara e frig, trageti4+a in bucatarie, la caldurica, si transformati4+a in alc$imisti0 5a oferim retete infailibile* 3 Alifie 6tripla6 )ngrediente.

S # g untura de porc Parti egale de. S coada$soricelului 'flori si frunze proaspete( S galbenele 'flori proaspete si frunzulite crude, nemanate( S frunze proaspete de zmeur 'varfurile sau frunzulitele crude( +od de preparare.

S ?uati un pumn din amestecul de plante 'coada$soricelului, galbenele si frunze de zmeur, in parti egale(, maruntiti$le si puneti$le deoparte. S )ncalziti untura de porc, adaugati plantele, amestecati si lasati sa fiarba incet, la foc mic, 0$# minute. ,amaneti tot timpul langa ele, nu iesiti afara. ?uati, apoi, cratita de pe foc, lasati amestecul sa stea asa *$0 zile, dupa care mai incalziti$l o data. S !trecurati alifia printr$un tifon pus intr$o sita, stoarceti bine tifonul si turnati$o apoi in borcanele cu capac. Aorcanelele cu alifie se tin in frigider. Nu preparati o cantitate prea mare, ca sa nu se rancezeasca. Este bine ca alifia sa fie proaspata. ?a ce foloseste. 'Dtern. S in aproape toate problemele de piele, inclusiv leziuni si rani S pentru tratarea hemoroizilor.

Alifie de galbenele )ngrediente.

 S 1 pumn 'mare@( de flori, frunzulite si ti"e de galbenele 'proaspete, neatinse de mana( S # g untura de porc +od de preparare. S !e incinge untura de porc si se adauga plantele maruntite. !e lasa sa fiarba incet, la foc mic, circa 1 minute, si apoi sa stea trei zile la temperatura camerei. )n a patra zi, se mai incinge o data amestecul si se strecoara printr$un tifon. S !e toarna alifia in borcanele si se lasa sa se raceasca. !e inchid borcanelele cu capac si se pastreaza la rece. Preparati intotdeauna doar cantitatea de alifie pe care s$o folositi intr$o perioada scurta. ?a ce foloseste. S )n caz de inflamatii ale amigdalelor, gatului si ale mucoasei bucale si in caz de stomatita ulceroasa. S )n afectiuni ale laringelui sau raguseala. Alifie de sal+ie )ngrediente.

S % linguri de frunze proaspete de salvie S %# g untura de porc +od de preparare. S !e maruntesc frunzele de salvie proaspata, dupa care se piseaza in piulita. !e incinge,

intr$o cratita, untura de porc, se adauga salvia si se fierbe incet, circa 0$# minute. S !e ia vasul de pe foc, se lasa amestecul sa stea asa trei zile, se incalzeste din nou, se strecoara printr$un tifon si se toarna in borcanele de alifie. !e inchid cu capac si se tin la frigider. Preparati doar o cantitate mica de alifie, pe care s$o folositi repede. ?a ce foloseste. 'Dtern. in infectii ale pielii. Alifie de coada4soricelului )ngrediente. S 1 pumn de planta proaspata

S#

g untura de porc

+od de preparare. S ?uati un pumn de coada$soricelului proaspata si fierbeti$o incet, 0$# minute, in untura de porc. !tati langa aragaz@ ?uati amestecul de pe foc, lasati$l sa stea asa trei zile, dupa care incalziti$l inca o data, strecurati$l printr$un tifon, stoarceti bine tifonul si turnati alifia in borcanele. Dupa ce s$a racit, inchideti borcanelele cu capace si tineti$le in frigider. ?a ce foloseste. 'Dtern. impotriva hemoroizilor. Alifie de ienupar )ngrediente.

 S boabe verzi de ienupar S unt nesarat +od de preparare. S ?uati boabele de ienupar, zdrobiti$le si amestecati$le cu o cantitate egala de unt nesarat. Alifia se poate folosi imediat si se maseaza pe zonele afectate. Preparati mereu alifie proaspata. !e poate pastra la frigider cateva zile. ?a ce foloseste. 'Dtern. in caz de psoriazis. Alifie de sanziene

)ngrediente. S # g de untura de porc S 0 pumni de sanziene +od de preparare.

S !e incing, intr$o tigaie, # g de untura de porc, se adauga 0 pumni de sanziene, se lasa sa clocoteasca putin, se amesteca bine si se ia de pe foc. S !e acopera tigaia cu un capac si se lasa sa se raceasca peste noapte. S A doua zi se incinge din nou, pana ce untura este suficient de lichida pentru a putea fi strecurata printr$o panza curata de in. Plantele ramase in stergar se preseaza cu putere si alifia astfel obtinuta se toarna in borcane mici, cu capac. !e pastreaza la frigider. ?a ce foloseste. 'Dtern. un remediu excelent impotriva petelor de batranete. Alifie din boabe de +asc )ngrediente.

S untura de porc -T S boabe de vasc +od de preparare. S !e pun boabele de vasc, cules intre inceputul lui octombrie si sfarsitul lui decembrie, intr$un vas de portelan si se amesteca cu putina untura de porc, pana ce se obtine o alifie. !e aplica pe degeraturi si se lasa sa stea peste noapte. ?a ce foloseste. 'Dtern. contra degeraturilor. Alifie de brusture negru )ngrediente.

 S %# g untura de porc S 0$5 radacini de brusture negru +od de preparare. S !e incing %# g de untura de porc intr$o tigaie. S !e adauga 0$5 radacini proaspete spalate si taiate marunt de brusture negru, se lasa sa dea in cateva clocote, se amesteca puternic si se ia tigaia de pe foc. S !e acopera cu un capac si se lasa untura sa se raceasca peste noapte. A doua zi se incalzeste din nou, usor, se paseaza printr$un servet curat de in, se storc si bucatile ramase in stergar si se toarna alifia in borcanele cu capac. !e ung cu ea, in fiecare zi, bataturile. ?a ce foloseste. 'Dtern. contra bataturilor. Alifie de turita4mare )ngrediente.

S %# g untura de porc

S doi pumni de turita$mare +od de preparare. S !e incalzesc, intr$o tigaie, %# g de untura de porc. S !e adauga doi pumni plini de frunze, flori si tulpini de planta taiate marunt, se lasa sa clocoteasca putin, se amesteca bine si se ia tigaia de pe foc. S !e acopera cu un capac si se lasa untura sa se raceasca peste noapte. A doua zi se incinge din nou, se paseaza printr$un stergar curat de in, se storc bine si plantele ramase si se toarna alifia in borcanele cu capac. ?a ce foloseste. 'Dtern. contra varicelor. Utilizare. Alifia se aplica zilnic pe varicele de pe gambe intr$un strat gros. Krunzele, florile si ti"ele ramase in stergar se pot folosi si ele, aplicate pe gambe sub forma de cataplasme.

ALI*II

A?)K)A DE &=ADA !=,)&E?U?U)

!e infierbanta bine / gr de unt nesarat sau untura de porc, se adauga 1# gr de flori de coada soricelului, proaspete si taiate marunt, se lasa sa sfaraie scurt in grasime, se amesteca si se da tigaia deoparte, lasandu$se la macerat pana a doua zi, cand se incalzeste usor, se strecoara prin tifon si se introduce in borcan uscat, care se pastreaza la frigider. &u aceasta alifie se trateaza hemoroizii.

A?)K)A DE D,AMA)&A '!ANU)ENE(

1 Ng unt, margarina sau untura de porc fara sare, se topeste. !e pun florile taiate marunt, cam % pumni, se adauga # gr ceara de albine, se amesteca cu o lingura din lemn pana se coloreaza in maroniu, apoi se ia de pe foc si se lasa la macerat pana a doua zi, cand se incalzeste usor si se strecoara prin tifon. !e pastreaza la frigider in cutii sau borcane. !e trateaza prin masare sau frectie. bolile de piele, ale gusii, ale glandei tiroide, ulceratiile canceroase, tumoarea canceroasa de pe laringe. Gn acest ultim caz se foloseste si ceaiul preparat din * gr flori de filimica, 1 gr coada soricelului, 1 gr urzica, la % l de apa, care se bea cu inghitituri mici din % in % de minute.

A?)K)A DE MA?AENE?E

!e iau % pumni de flori, frunze si tulpini, se taie marunt, se pun in 1 Ng unt, margarina sau untura de porc, fara sare, # gr ceara de albine, iar cu o lingura din lemn se amesteca pana devine maroniu, apoi se lasa la macerat pana a doua zi, cand se incalzeste si se strecoara prin tifon. !e tine la frigider in borcane sau cutii. !e trateaza prin masare usoara pe zona afectata. varicele, flebita, ulcerul varicos, diverse fistule, degeraturile, arsurile, cancerul mamar, leziuni ale sanului, se reduc cicatricile, impotriva ciupercilor de la picioare, a umflaturilor, abceselor, pustulelor, reumatismului etc.

A?)K)A DE +U!E:E?

!e prepara ca mai sus si se foloseste pentru masa" in cazul hemoroizilor, vindecarea ranilor

A?)K)A DE :A:ANEA!A.

0$5 radacini de tataneasa proaspete si spalate se taie fin, se pra"esc la foc iute in %# gr grasime, se lasa la macerat peste noapte, iar a doua zi se incalzeste si se strecoara prin tifon, dupa care se depoziteaza in borcane sau cutii, la rece. !e foloseste cu succes in tratarea ranilor la oameni si animale.

A?)K)A DE :U,):A +A,E.

din % maini pline de frunze, flori si tulpini, taiate marunt, la %# gr grasime, se pra"esc la foc iute, se lasa la macerat pana a doua zi, apoi se incalzesc si se strecoara. !e recomanda in varice si ulceratiile gambei

A?)K)A DE PA!&

bobitele proaspete si albe ale vascului se amesteca la rece cu grasimea pana se formeaza o alifie. !e foloseste prin masarea zonei afectate in caz de degeraturi