Cursul 2 drept European Jean Monet si Robert Shumann parintii U.E CONSTIUIREA CELOR 3 COMUNITATI U.E.

E. nu s-a putut realiza ca o uniune politica ( de ce ? ) Tratatul de la Paris din 1950 intrat in vigoare in 1952 semnat la Paris in data de 18 aprilie 1952 si el privea

:& O M U N I T A T E A E U R O P E A N A A C A R B U N E L U I I O T E L U L U I ( C E C O ) e l e m e n t u l d e o u t a t e a i c i , i n a c e a s t a m a t e r i e r a a b a n d o n u l d e s u v e r a n i t a t e S t a t e l e f o n d a t o a r e i n n r d e 6 a u a d m i s i n c a d e l a i n c e p u t c a s a s e l i p s e a s c a d e a n u m i t e a t r i b u t e a l e s u v e r a n i t a t i i de stat si sa le cedeze unei anumite puteri sau institutii supradimensionale . Prin acest tratat de la Paris a aparut CECO si din dorinta de a avea sub stricta supraveghere rezervele de carbune si otel si din dorinta de a tine sub control Germania s-a nascut aceasta comunitate . Dupa 50 de ani si-a incetat existenta CECO iar prerogativele , atributele si de asemenea bugetul CECO au fost preluate de CE ( C S n e

comunitatea europeana ) . C.E este o instututie suprnationala a carei membrii vegheaza la interesel e c o m u n i t a t i i m a i p r e s u s d e i n t e r e s e l e f i e a r u i s t a t m e m b r u . ( F r a n t a , G e r m a n i a , I t a l i a , B e l g i a , O l a n d a s i L u x e m b u r g s t a t e l e m e m b r e ) . ( O a l t a i n s t i u t i e c e a f a c u t p a r t e d i n C E C O a f o s t c&C O N S I L I U L M I N I S T R I L O R C A R B U N E L U I S I O T E L U L U I d i n c e l e 6 s t a t e f o n d a t o a r e U N A R E A P A R L A M E N T A R A A C E L O R 6 T E a v e m d e a f a c e a i c i c u r i o n u l v i i t o r u l P a r l a m e n t u l u i o p e a n s i d e a s e m e n e a a a p a r u t R T E A D E J U S T I T I E A C O M U N I T A T I I O P E N E c u s e d i u l l a L u x e m b u r g . M a r e a B r i t a n i e n u a v r u t s a s e a l a t u r e c elor 6 state initial iar mai apoi cand acest stat a dorit sa adere insa s-a lovit de influenta lui Charles de Gaule . Intre aceste insttitutii Curtea si Adunarea/Parlamentul au fost institutiile unice pentru cele toate cele 3 comunitati si au fost in continuare . c&A S T e m E u c&C E U D A b r U R

:& C O M U N I T A T E A E U R O P E N A P E N T R U A P A R A R E I n 1 9 5 2 a f o s t p r o m o v a t a i n P a r l a m e n t u l F r a n t e i i d e a f o r m a r i i u n e i a r m a t e c o m u n e s i o s t r a t e g i e c o m u n a c a r e s a a i b a i n v e d e r e f r a c t u r i l e e x i s t e n t e l a n i v e l d e c o n t i n e n t i n t r e v e s t s i e s t . ( P a c t u l d e l a V a r s o v i a ) Avand in vedere acest esec, este prematur ca sa discute despre uniuni .In 1954 a fost respins acest proiect de catre Parlamentul francez . (In 1957 la Roma prin semnarea a 2 tratate a luat nastere alte 2 comunitati Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA) ( aceleasi 6 state fondatoare ) care avea in vedere utilizarea pasnica a energiei atomice.

Cea de-a treia comunitate :&C O M U N I T A T E A E C O N O M I C A E U R O P E A N A ( C E E ) p r i n s e m n a r e a a 2 t r a t a t e l a R o m a i n 1 9 5 7 a l u a t f i i n t a C E E c a r e

u l t e 1 9 5 8 ( s t r i p r i v t r a t .

r i . A v c t e s a t

o r e m s e t e pe de

i n t r a

i n

v i g o a r e

i n

a n u l

d e - a f a c e c u u n t r a t a t t o r i a l p e d e o p a r t e c a r e e n e r g i a a t o m i c a s i u n a l t alta parte , mai amplu care priveste sectorul economic

Pentru Adunarea Parlamentara initial alegerile erau indirecte si abia in 1976 printr-o directiva a comunitatilor europene s-a stabilit ca parlamentarii sa fie alesi prin vot universal, direct, secret. Primele alegeri pentru Parlament au avut loc in 1979 . De la 6 state (Franta, Italia, Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda) la 27 de state membre UE EXTINDERILE SUCCESIVE ALE UE ->1. Prima extindere a avut loc incepand cu anul 1972 . La 1 ianuarie 1973 alaturi de cele 6 state fondatoare intra in UE si Marea Britanie , Danemarca , si Irlanda . Desi a fost acceptata si candidatura Norvegiei in mod formal , aceasta a organizat un referendum iar populatia a refuzat intrarea statului lor Norvegia - in UE . ->2. Apoi incepe extinderea spre sud , astfel in 1981 Grecia este cea care intra ca membra in UE . Grecia a fost cel de-al zecelea stat care a aderat la UE . ->3. Cel de-al doilea pas spre extindere a reprezentat aderarea in 1986 a Spaniei si Portugaliei la UE . Se ajunge astfel la constituirea unui nr de 12 state ale UE . ->4. In anul 1995 Austria , Suedia si Finlanda au aderat si ele la UE . Aceste 3 state aveau un nivel de trai deosebit , cu un nivel ridicat in ceea ce priveste cultura societatii , acest lucru facilitandu-le intrarea in UE . Privind din alt punct de vedere se vehicula intrarea altor 12 ( 10 ) state in UE dar aderarea lor in mod simultan . ->5. La 1 mai 2004 , alte 10 state isi fac intrarea in cadrul UE acestea fiind : Letonia , Lituania si Estonia , Ungaria , Cipru , Malta , Slovenia , Slovacia , Polonia , Cehia . ->6. Ultima extindere a avut loc in anul 2007 , Romania si Bulgaria fiind ultimele state care au aderat la UE . ->In anul 2013 urmeaza a adera la UE si Croatia . (Tema de seminar : analizarea - pana unde s-ar putea extinde UE dpdv georgrafic spre ex Turcia ) c& C E E U N S T E , i n i a r e m a i a r i c a t R I N A T t i a a p e g o T C l o r E L E C A R E A S A P O A T a u f o s t i s - a u i m i i : T R B I A F I 1 1 c r p a r t i N D E P L I N I T E A D M I S I N i t e r i i t i n 3

D U c m

1 c a t e g o r i e F A C T O R U L P O L I T I C d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e u n s t a t c a r e d o r e s t e s a a c e a d a in UE trebuie: - sa fie un stat democratic,

- in care sa se asigure respectarea drepturilor si libertatilor cetatenilor , - sa existe o pluralitate de partide , -statul trebuie sa elimine cat mai mult sursele de coruptie , -sa fie un stat de drept in care sa existe o reala separatie a puterilor in stat -un stat cu un liber acces la justitie etc .. . 2 categorie - CRITERIUL ECONOMIC - un stat membru trb sa aiba o economie de piata reala , - sa poata sa produca concurential pe piata UE , -sa asigure libertatea cererii si ofertei ca mecanisme ale unei piete libere . -sa asigure libertatea cererii si a ofertei ca mecanisme ale unei piete libere 3 categorie - CITERIUL REFERITOR LA POSIBILITATEA DE ABSORTIE A ACQUISULUI COMUNITAR -acquis-ul este zestrea legislativa a UE adica totalitatea legislatiei europene

CURS 3 A 3 tema pt seminar: -imunitatea diplomatic si consular- limitele acesteia Curs 1-Abandonul de suveranitate INTEGRAREA REALIZATA PE BAZA ADOPTARII UNOR DOCUMENTE DE O IMPORTANTA MAJORA In 1965 a fost adoptat Tratatul de la Bruxelles cunoscut si sub numele de TRATATUL DE FUZIUNE prin care s-a realizat Sistemul Institutional Unic al celor 3 Comunitati Europene in sensul ca au fuzionat Inalta Autoritate pentru Carbine si Otel cu cele 2 comisii rezultate din Tratatele de la Roma si au fuzionat Consiliile de Ministri ale celor 3 comunitati urmand sa avem un singur Consiliul al ministrilor. Parlamentul European si Curtea de la Luxemburg au fost unice inca de la inceput Comisia si consiliul devin unice prin acest tratat (tratatul de fuzioune tratatul de la bruxel Anul 1986 ne aduce dupa mai multe negocieri semnarea ACTULUI UNIC EUROPEAN(single act) Intrebare de examen: CE ADUCE NOU ACTUL UNIC EUROPEAN AUE ?

% 1 . i n p r i m u l r a n d A U E a d u c e I N S T I T U T I O N A L I Z A R E A C O N S I L I U L U I E U R O P E A N a l s e f i l o r d e s t a t e s i d e g u v e r n e - i n c a d i n 1 9 7 4 s e f i i d e s t a t e s i

d e g u v e r n e d i n s t a t e l e C O M U N I T A T I L O R E U R O P E N E s e i n t a l n e a u i n c e p a n d d e l a p r i m u s a m i t ( i n 1 9 7 4 l a P a r i s ) . D e a t u n ci liderii europeni s-au intalnit de o maniera aleatorie(knd aveau anumite probleme de disctat_ Chiar acest consiliu European nu a fost socotit o institutie(nu era insittutionalizat) Vine acest AUE care in art 2 il defineste pe consiliu si stabileste si institutiile aratand: - ca e format din sefii de state si de guverne, -ca acestia se vor reuni de cel putin 4 ori pe an -si k in cadrul cosiliului se fixeaza politica de integrare europeana fiind date si impulsurile necesare acestei inte g r a r i . % 2 . a c t u l u n i c e u r o p e a n I N S T I T U I E D U B L U L G R A D D E J U R I S D I C T I E ( p a n a a t u n c i a m a v u t d o a r o i n s t a n t a C u r t e a d e J u s t i t i e a C o m u n i t a t i l o r E u r o p e n e d e l a l u x e m b r u r g C J C E ) . i a r ( i n c e p a n d c u A U E a p a r e s i T R I B U N A L U L D E P R I M A I N S T A N T A T P I . A c e s t a a a p arut in 1988 si a inceput sa functioneze in 1989 . Aceasta a fost o modalitate de a degreva Curtea de la Luxembug care era sufocata de dosare si in acelasi timp s-a dat posibilitatea sa existe o cale de atac si a unei judecati de recurs (a unei trepte superioare)

% 3 . a d u c e O N O U A E D E V O T V O T U L C U E C A L I F I C A T A E X T I N S L A M A I N I ( p e s t e 3 0 _ i n c a r e p a n a o t u l e r a c u u n a n i m i t a t e C R I Z E L E C O N S T R U C T I E I : I . C R I Z A S C A U N U L U I G O L a t u n c i k n d l a i n c e r c a r e a d e a se trece la votul ku majoritate Franta sa impotrivit.fiind cea mai importanta tara dpdv agricol si impotrivirea acesteia s-a tradus prin faptul ca reprezentantii acestui stat membru si fondator timp de jumatate de an nu s-au mai dus la nici o reuniune . Acestia au lipsit lasand scaunul gol..de aicia si denumirea. Aceasta criza s-a sfarsit /solutionat la Luxemburg care spune urmatoarele: -se acespta trecerea la votul ku majoritate calificata dar atunci knd unele dintre statele membre c o n s i d e r a c a e s t e v b d e o p r o b l e m a d e I m p o r t a n t a v i t a l a p e n t r u t a r a r e s p e c t i v a p o a t e s a s o l i c i t e s i s a i m p u n a v o t u l c u u n a n i m i t a t e % 4 . p r i n A c t u l U n i c E u r o p e a n S - A S T A B I L I T M O D A L I T A T E A D E A S E C R E A M A R E A P I A T A ( p i a t a c o m u n a ) f i x a n d u M M M a L I T A T R I T A T i O M E c i v ! ! ! E U R O P E N E O A U t D J L u A O T n

s e s i u n t e r men respectiv pana in 1992 . ( A fost si definita PIATA COMUNA CA FIIND acel spatiu fara frontiere interne in care actioneaa cele 4 libertati : 1.libera circulatie a persoanelor 2.libera circulatie a bunurilor 3.libera circulatie a serviciiilor 4.libera circulatie a capitalurilor. Ordinea e f importanta pt k ele cam asa sau si realizat . (Conditiile pt ca un stat sa intre in UE: criteriul politic economic si acquis-ul comunitar (forta unui stat de a prelua legislatia europeana) TRATATUL DE LA MAASTRICHT olanda . 1.semnat in 1992 si intrat in vig in 1993 dupa mai bine de un an timp in care a trebuit sa fie ratificat de statele membre ,timp in care Danemarca a organizat 2 referendumuri pentru k la primul acest tratat nu a fost ratificat/acceptat de cetatienii danezi,gandid ca a duce atingere independentei. Tratatul in denumirea lui oficiala este TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE) . 2.Prin acest tratat se face o trecere esentiala de la ceea ce pana la acel moment a insemnat constuctia comunitatilor ,a ceea ce ca urmare a Tratatului de la Maastircht incepe sa fie consturctia U.E. Se trece de la ceea ce a fost o constuctie bazata pe economic la ceea ce insemana constructie bazata pe politic (se trece la o uniune politica). Pt.ex: CE ADUCE NOU IN ACEASTA INTEGRARE TUE TRATATUL UNIUNII EUROPENE? 1.TUE STABILESTE O ARHITECURA A UNIUNII EUROPENE BAZATA PE 3 PILONI /COLOANE Primul pilon este formata din cele 3 comunitati : ->I.CECO(Consiliul European a Carbunelui si otelului, ->II. CEEA(Comunitatea Europeana a Energiei Atomice) -> III. CEE (Comunitatea Economica Europeana)-Acesta este pilonul unde statele membre au fost de acord cu pierderea de suvernitate I. Problematica din acest prim pilon a fost conferita integral Bruxelului pentru luarea deciziilor. In aceste domenii din primul pilon deciziile se iau cu MAJORITATE CALIFICATA /spre deosebire de pilonii 2 si 3 . Urmeaza problematici de care statele nu au vrut sa se lepede,ci au vrut sa le patsreze. II. In cea dea 2 coloana avem de a face cu P.E.S.C. (politica externa si de securitate comuna) aici nu mai avem de a fac cu o comunitate ci cu o politica cu interese Majore diferite . Aceste diferente au iesit in evidenta la conflictele la care UE a fost chemata sa participe (si unde fiind aceasta intrepatrundere in statele membre ale NATO si ale UE .) Nodul dur al UE adica ALIANTA FRANCO GERMANE-motorul UE care s-a opus participarii la razboi.

Al

3 lea pilon unde statele membre au vrut: - sa pastreze si mai mult forta suverana si - deciziile sa nu poata fi luate in afara stetelor membre Acest pilon se numeste JAI ( Justitie si Afaceri Interne ) Aici aveam la momentul respectiv nici macar politica ci avem COOPERARE IN MATERIE DE JUSTITIE SI AFACERI INTERNE(adica abia se puneau bazele pt extradarea mai rapida in cadru UE, ) -se pun bazele cooperarii despre mandatul european de arestare si inca mai este mult de lucru la un cazier European) Se vorbeste din cein ce mai mult despre un Parchet European de un procuror al U.E. .pana atunci avem un embrion al acestei institutii se numeste EUROJUST UNDE SUNT 27 DE PROCURORI Si UNDE SUNT 27 DE STATE MEMBRE. cuprinde cooperare in materie de justitie si de politie ( cu asta s-a incheiat structura pe 3 piloni ai ue ) -modalitatea in care Tratatul U.E.a vazut impartirea CE ADUCE NOU TRATATUL UNIUNII EUROPENE: (Prin tratatul asupra UE sa stability trecerea la moneda unica cu numele de Euro si a fost stabilit k acest lucru sa se intample cel mai tarziu in 2002 , (prin acelasi tratat sau stabilit si criteriile de convergenta adica conditiile ce trebuie sa le indeplineasca un stat pentru a trece la moneda euro (marea britanie puteau de mult sa treaca la moneda euro dar nu au vrut) Sa stabilit sa fie creat un INSTITUT MONETAR EUROPEAN care sa pregateasca trecerea la euro si apoi aparitia unei Banci Centrale Europene care sa asigure politica monetara in zona euro formata din statele care au trecut la moneda unica. PRIN TRATATUL U.E s-a STABILIT ca denumirea institutiilor sa se schimbe si sa nu mai avem de a face cu o Comisie a Comunitatilor Europene SI CU COMISIA UNIUNII EUROPENE ( SAU PARLAMENTUL Ue ) Pt ex! -Prin Tratatul asupra U.E. se insituie PROCEDURA DE CODECIZIE ca procedura ordinara de adoptare a legislatiei europene . Prin aceasta procedura : - Parlamentul European devine COLEGISLATOR alaturi de CONSILIUL MINISTRILOR -iar legislatia adoptata prin aceasta procedura de codecizie poarta semnaturile presedintelui parlamentului European si pe acea a Presedintelui Consiliului Ministrilor Prin aceasta Parlamentul European este institutia careia ia cresut atributiile puterii. !Data viitorare:Tratatul asupra UE a adus cetatenia europeana: ce e ea -ce ne aduce Pt ex: ce aduce nou Tratatul UE (raspuns cetatenia europeana) -care sunt drepturile pe care nu i le da cetatenia europeana

Curs 4 Drepturile omului in Uniunea Europeana !pt examen.(protectia jurisdictional a omului in UE) -O paralela intre drepturile omului aparate prin CEDO si cu Activitatea desfasurata la Curtea de la Strasbourg Si cele prevazute in Carta. Semnat in 1997 si intrat in vigoare in 1999 TRATATUL DE LA AMSTERDAM aduce anumite modificari documentelor de care am vb pana acum: Pt ex: (care sunt noutatile aduse de trata de la Amsterdam???pt examne!!!!! 1.COMUNITARIZAREA ACORDURILOR DE LA SCHENGEN Se numeste acord de la Shengen dar de fapt avem deaface cu -un acord si -cu o conventie de punere in aplicare -a fost semnat in 1985 de tarile Beneluxului(Belgia,Nederland,Luxemburg) impreuna cu Franta si Germania) -1995 Conventia de punere in aplicare a acestui Accord 1.s-a format un sistem integrat de acordare a vizelor (vize shengen) Statele membre ale comunitatii si ale UE au intocmit o lista care se actualizeaza permanent cu tarile ale caror resortisanti au nevoie de o viza pt a intra pe terit UE. Deoarece si in RO se practica lucrul acesta,se faceau niste cereri de viza in lants-a facut un sistem intergat care nu mai permite formularea si depunerea aceleasi cereri de aceiasi persoana.decat o singura data la una din tarile membre care acorda viza. Aceasta tara este raspunzatoare si exercita niste conditii unitare convenite impreuna de statele membre. Cel caruia I se adreseaza cecerea de viza este raspunzator daca acorda viza sua nu.Daca o acorda cetateanul se poate duce oriunde ,deci raspunderea este majora pt acordarea unei astfel de viza a)in momentul refuzului vizei,singurul stat abilitat sa ridice din sistemul informativc acest refuz este statul intai refuzat.,pt a ti ridica aceasta interdictie b)Aceste acorduri au instituit si asa numitul SIS)(system informational shangen)in care sunt -toate pers date in urmarile -masinile care sunt furate ..cu numere cu date de identificare -traficanti de arme,de droguri,trafic de persoane Toate lucrule acestea urmaresc punerea in aplicare acestui system informational shangen. Noi(ro)nu suntem in masura dar nici nu prezentam garantii dpdv al corectitudinii si lipsei corputiei, Austriecii au fost impotriva alaturarii Romaniei la spatial Shengen 2.Prin aceste acorduri s-au infiintat la punctele de intrare in UE(fie frontierele externe fie cele aeriene )ale statelor membre ,puncte de trecere diferite,pe deo parte pt cetatenii UE ,cetatenii elvetiei,cet Islandei,Norvegiei si Lihtenstainului si cetatenii non europeni.

Spatiun shanegen nu corespunde cu teritoriul U.E. <sunt tari(elventia, > Imediat dupa ce au ridicat vizele s-a comis o crima oribila la o frontier elvetiana in care a participat un cetatean roman. (Dr fundam ale omului seintorc chiar impotriva noastra??discutie pt seminar!) Vizele sunt -vize de scurt sejur (pana la 3 luni), -viza de lunga sedere peste 3 luni , -vize pt studii pe cate un an care pot fi prelungite . -vize special care se acorda pt efectuarea unor interventii chirurgicale !!REGATUL Unit al Marii Britanii impreuna cu Irlanda au solicitat sa nu le fie aplicabile prevederile acordurilor de la Shengen .(aceasta se numeste Europe cu mai multe viteze sau cu geometrie variabila (aceste 2 state alegand sa si faca singure politica de control lal frontiera) Danemarca are un statut aparte de asemenea participa la masurile Shengen dar si-a rezervat dreptul de a efectua astfel de controale .. -sunt gradual diferite Statute pe care tarile membre si le iau cu ocazia incheierii acestor acorduri; !!prin tratatul de la Amsterdam sa comunitarizat legislatia shangen adica aceste texte au intrat in REGIMUL PILONULUI 1 (comunitari unde hotararile se iau la bruxele nu se iau interguvernamental ca in pilonu 2 si 3 ) 3. la Amsterdam statele membre au fost de acord sa institutie in UE un spatiu de libertate ,securitate si justitie Acest deziderat a avut in vedere unirea pilonilor PESC (politica externa si de securitate comuna) sau pilorul 3 COOPERAREA IN MATIERIA JAI (JUSTITIEI SI AFACERII INTERNE) Aici vorbim despre o politica externa comuna, o politica de securitate si aparare comuna, vorbim de cooperare in materie de justitie civila si cooperare in materie de justitie penala: 1. s-au pus bazele a ceea ce astazi reprezinta EUROPOL SI EUROJUST,cooperarea in cadrul acestora 2. s-au pus bazele conceputlui de Mandat European de arestare 3. s-au facut pasi importanti spre o politica comuna in materie de vize ,azil si imigratie ,stabilindu se printer altele: ( conditiile in care sunt adminisi imigranti in UE , (conditiile in care se poate acorda azil in statele membre al e UE si nu in ultimul rand (conditiile de extradare ( de extradare a cet europeni intro alta tara membra a UE ) 4.la Amterdam pt prima data UE a capatata o dimensiune sociala : - au fost puse bazele unei politici commune in materie de asigurari sociale -unei politici pentru crearea de locuri de munca, 5. creste rolulu si importanta Parlamentului European si se merge spre o mai mare integrare in toate politicile comune existente (in decembei 2000 are loc Summitul de la Nis pe Coasta de Azur considerat a fi cel mai lung din cadrul istoriei si nu putini sunt cei care scriu carti intregi ca ar fi soft un SEMIESEC sub presedentia frantei asigurata de Jack si Rack aces Samit a incecrat sa resolve problema pregatirii statelor membre ale UE si ale sistemului lor ca sa primeasca noi membri in UE .

UE si-a dat seama ca nu numai tarile candidate sunt nepregatite dar si institutille europene erau nepregatite ca sa primeasca acele 10 state care urmau sa adere si celelelate care mai incerca sia stezi. Atunci la NISS sa incercat pe baza de compromis sa se ajunga la un acord care sa modifice anumite lucruri esentiale in sistemul institutional al UE ,sa poate functiona si sa adere noile state candidate !! DE EXEMPLU:(ei discutau de diferite probleme : -nr comisarilor europeni:statele mari aveau cate 2 comisari ,celelalte mai putin importante aveau cate 1 si problemenle care se puneau erau sa se renunte la un comisar la statele mari iar in viitor sa ramana la 2/3 nr comisarilor fata de statele membre.acest lucru a generat mari probleme -un alt exemplu a fost Alegerea presedintelui UE ;pe cati ani ,de cate ori cum si cine sal aleaga -modalitatea de vot si ponderatia voturilor in consiulu ministrilor -competentele Curtii de justitie de la Luxembrut Toate aceste lucruri au fost pe agenda Summitului de la Nis si Tratatul semnat in decembrie 2000 a ajung sa fie ratificat in 2002 !!LA NIS A FOST SEMNATA CARTA EUROPEANA A DREPTURILOR FUNDAMENTALE -CEDO FUSESE elaboratA de catre o Conventie condusa de presedintele germaniei ROMAN HERZOG care timp d eun an au lucrat pt elaborarea acestei carte Pentru examen: ! ce are CARTA EUROPEANA A DREPTURILOR FUNDAMENTALE diferit de CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI? La Nis dandu-si seama sefii de state si de guverne ca UE nu este pregatita sa primeasca noi tari -au adoptat o declaratie pentru viitorul UE si - au propus infiintarea unei Conventii care sa lucreze la un document pt viitorul uniunii europene. Aceste aspecte au fost apofundate la SUMMITUL DE LA LAEKEN in 2001. Laeken este un cartien marginas a Bruxellului unde este resedinta familiei regale.acolo s-au intalnit sefii de state si de guverne si sa stability k viitoarea extindere a UE se va face in 2 valuri si noi am fost in valu 2 cu Bulgaria . La laeken sa definitivat aceasta ide a unei Conventii care sa lucreze pentru un document al viitorului europei.convetnia a lucrat intre 2002 si 2003 !!!Aceasta conventie nu este un tratat .Conventia are sensul unei INSTITUTII FORMATA DIN 105 CONVENTIONALI care erau reprezentanti ai parlamentelor statelor memebre dar si din parlamentele statelor candidate (de la noi a participat Adrian severin la redactarea documentului. Nu de la inceput sa avut in vedere elaborarea unei constiutii ci a unui document. Presedintelor aceste Comisii a fost Valery Giscard dEstaing fostul presedinte a frantei,a avut 2 vicepresedinti .(un prim ministru Belgian.au fost si 2 reprezentanti ai comisiei europene.ai consiliului econom si sociale.i Cei 105 conventionali erau dublat de 105 supleanti(inlocuitori),a fost convocata si o conventia asa numita tanara. Care sa lucreze acest documentul pt viitorul europei. Acest proiect s-a numit PROIECT DE CONSTITUTIE PENTRU EUROPA (NICI macar a uniunii europene nu era)

O mare dezbatere a fost aceea referitoare la inscrierea in preambul a faptului ca acest document, costitutie s-ar baza pe valorile crestine, dar s-a renuntat deoarece au sarit cei de o alta religie. Acest proiect de constitutie in prima parte vorbea despe valorile/simbolurile UE : -valorile democratiei, -valorile drepturilor omului , - valorile traditiei diveristatii in UE . Simbolurile pe care cineva le-a scris intr-o maniera expresa intr-un document (imn-oda bucuriei,steagul europei, devizauniti in diversitate ,toate aceasta considerate a fi simbolurile U.E. si trecute in prima parte a acestei conventii IN PARTEA A 2 ERA TRECUTA carta drepturilor .. In partea a 3 politicile comune din UE , prevederi tranzitorii la final in partea a 4 (aceste lucruri sunt reluate in tartatul de la lisabona) Proiectul de constituite europeana a fost adoptata in cateva tari dar el s-a lovit de votul negativ la referendumurile din FRANTA SI OLANDA . De aici multe discutii :Pt numele de constitutie pt faptul ca multora le-a fost frica de aceasta federalizare , care facea s a indeparteze ideea de stat suveran. (Polonezii,cehi ungurii au amanat aderarea la moneda euro.),dar ro insista . Acest proiect de constitutie a fost semnat la SUMMITUL DE LA SALONIC IN 2003 de toate statele membre si de statele candidate la aderare iar in 2004 in octombrie proiectul a fost conferit unei conferinte interguvernamentale (CIG)care trebuiau sa conduca la ratificarea .dar cu ce au fost de acord guvernatii nu au mai fost de acord cetatenii. Asa s-a ajuns la reinvirerea acestui proiect de cuplul Merkel si Sarkozi au mers si au semnat Tratatul de la Lisabona pe care functionam ca Unuine europeana. Tratatul de la Lisabona reia in cea mai mare parte prevederile proiectului de constitutie pentru Europa TRATATUL DE LA LISABONA E FORMAT DIN: 1.TRATATUL UNIUNII EUROPENE (TUE) 2.TARRATUL DE FUNCTIONARE A UNIUNII EUROPENE(TFUE) 1. In prima parte se reiau cele desprise in proiectul de constitutie europeana iar 2.in partea a 2 avem politicile comune si functionarea instiutiei !!Traratul de la Lisabona da forta juridica CARTEI DREPTURILOR fundamentale in UE. UE trece de la o faza declarative,neobligatorie la document cu forta juridical . Tratat de la Lisabona pastreaza din proiectul de constitutie europeana dreptul unui stat memru de a se retrage din UE.Acesta retragere are loc tot pe baza de negocieri si chiar daca nu se temrina negoierile cel tarziu in 2 ani de la depunderea cererii statul e considerat k a parasit uniunea europeana. UE.capata PERSONLITATE JURIDICA(capacitatea de a sta in instante a fi subiect activ/pasiv in litigii) .Personalitate juridica nu aveau decat COMUNITATILE . Sunt prevazute competentele in UE,cometente care sunt atribuite prin

tratat : -competente exclusive ale UE : -competente care raman ale statelor membre -competente partajate intre UE si statele membre, Tratatul de la Lisabona prevede un rol crescut Parlamentelor nationale.Parlamentele nationale vor avea posibilitatea sa se opuna adoptarii legislatiei europene atunci cand considera ca s-ar incalca PRINCIPIUL DE SUBSIDIARITATE .Acest principiu reflecta faptul ca deciziile in UE trebuiesc luate de institutia care este cel mai aproape plasata de ceea ce trebuie sa fie legiferat ,adica sa nu se legifereze la Bruxell ceea ce ar fi de competenta statelor membre. Se da posibilitatea Parlamentelor Natinale sa opreasca legiferarea la Bruxell knd considera k sunt incalcate reglementeri CONTROL POST-FACTUM:parlamentele nationale pot sa atace la Luxemburg orice act normativ European care ar incalca principiul subsidiaritatii cu O ACTIUNE IN ANULARE. Tratatul de la Lisabona defineste ceea ce inseamna DEMOCRATIE REPREZENTATIVA SI DEMOCRATIA PARTICIPATIVA . DEMOCRATIA REPREZENTATIVA -semnifica faptul ca statele membre sunt reprezentate in institutiile europene: in consiliu,in parlament DEMOCRATIA PARITCIPATIVA -inseamna ca noi cetatenii europeni participam la luarea deciziilor in UE prin:partied politice,prin asociatiI sau chiar cetattenii europeni atunci cand strang 1 milion de semnaturi din cel putin jumatate din statele k membre si solicita legiferarea intrun anumit domeniu. Avem inscrisa institutia presedintelui UE ales pentru un mandat de 2 ani si jumate ce poate fi reinnoit o singura data . Avem materializata institutia INALTULUI REPREZENTANT PENTRU POLITICA EXTERNA SI SECURITATE COMUNA(MINISTRUL DE EXTERNE AL UE si faptul ca acesta este in acelasi timp si vicepresedintele comisiei europene. Toate aceste lucruri despre functionare le gasim in tratatul de la lisabona -ideeea de baza a fost de a omogeniza toata legislatia europeana. (a terminat primul capitol)

Capitolul 2 INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE (SISTEMUL INSTITUTIONAL AL UE ) (Consiliul European; c.ministrilor ue , comisia europeana, parlamentul eurpean , curtea de conturi,banca centrala europeana ca institutile a u e ,instantele de judecata=organe auxiliare:Europol,eurojust) pt examen evolutia acestor institutii :cum au fost (cum au aparut) cum sunt(cum au evoluat) si cum se prevede modificarea lor

(organizarea,functionare si atributiile lor) CONSILIUL EUROPEAN (cel al sefilor de state si de guverne -cel care nu trebuie sa fie confundat cu CONSILIUL EUROPEI -care este mult mai -are 49 de state, -vizeaza apararea dr omului, -vizeaza statele cu o democratie recunoascuta si in care noi am patruns din 1993 spre deosebire de UE unde am intrat in ian 2007. CONSILIUL EUROPEAN AL CELOR 27 DE STATE a inceput sa functioneze aleatoriu din 1974 (prima runiune la Paris) -ACESTE REUNIUNI S-AU DESFASURAT -a fost institutionalizat prin actul Unic European care a stabilit si organizarea si functionare si a definit si atributiile consiliului European ( aceste reuniuni au avut loc mult timp in cate un oras din statul care detine presedentia semestriala rotativa(samitul de la niss,de la sevilia) (dupa ce UE a ajuns la 27 de state,prin directive s-a luat decizia ca aceste SUMMIT-URI sa aiba loc numai la Bruxel (aceste SUMMIT-URI incep cu o prezentare /raport al presedintelui Parlamentului European, s-a adus intotdeauna in discutie faptul ca Parlamentul European nu este reprezentat la aceste intalniri. Acest lucru se considera un deficit democratic ( A 2 remarca este faptul ca aceste lucrari au loc cu usile inchiase(cu toate ca se vb mult despre transparenta) lucrarile sunt secrete si cei care fac legatura intre sala cu dezbaterea sefilor de state si guverne si cei de afara se numesc ANTICI (de la Masino Antici care a fost primul presedinte a acestui corp de functionari). ( La Consiliu European se evita participarea celor care pana atunci nu au putut rezolva dosarele respective ,aici ajung dosarele blocate , ce nu a u putut fi rezolvate si astfel au ajuns in varful ierarhiei pentru a le rezolva cei mai mari. (au loc asa numitele intalniri la gura sobei (acest Consiliu nu adopta acte cu forta juridical OBLIGATORIE (la finalul Consiliilor Europene se pronunta declaratii (pronuntate fie de presedintele ue-Herman von Rongui Curs 5 Summitul de la Niss cel mai lung de durata Relatia dintr Parlamentul European si Parlamentele nationale(in ce consta,care este raportul dintre aceste institutii,ia intr-un fel parl European din atrinutiile parl nationale? Ce se intampla cu competent parlam.europene in acest joc al puteriolor> continuare CONSILIUL EUROPEAN -diferenta dintre el si consiliul europei -ca urmare a tratat de la lisabona s-a stability ca avem de a face cu o larg,

institutie (sunt liderii acestor 27 de state si ei decid soarta UE, ei decind orientarile politicii viitoare pt continuarea sau stoparea intergrarii -se solutioneaza toate dosarele ce nu aputut fi solutionate la alte nivele mai slabe -acest cons European NU ADOPTA LEGISLATIE EUROPEANA CONSILIUL DE MINISTRI (CONSILIUL) 1.este o institutie traditional(prin faptul ca a aparut odata cu aparitia CECO Dar este o institutie clasica prin faptul ca in component ei cei care se reunesc aparainteresele statelor din care provin(urmaresc interesele fiecarui stat) 2.Tratatelle p[revad ca reprezentantii trimisi in CM sa poata angaja raspunderea statului pe care-l reprezinta.aceasta cerinta a fost inscrisa de o maniera expresa la solicitarea GERMANIEI si are in vedere in primul rand interesul statelor federale .(aici apare problema atunci cand reprezentantul unui astfel de stat nu este ministrul statulu respective ci provinde dintrun stat federat) 3.desi dupa denumireA institutiei este unica ,ea se reuneste astazi in cel putin 10 formatiuni diferite.cele mai importante: 1 CONSILIUL PT AFACERI GENERALE 2.CONSILIUL PT PROBLEME DE POLITICA EXTERNA 4.CONSILIUL MINISTRILOR AGRICULTURII DIN STATELE MEMBRE .Politica agriccola comuna a fost este si ramane una dintre cele mai importante din UE.(stabilirea uunor bariere tarifare venite din afara UE au generat confflicte de multe ori) Formatiunile pot fi simple (ca cele anterioare) sau pot fi asa numitele reuniuniJIUMBO CARE implica mai multi ministry de diferite specialitati .Reuniune implica 2 sau 3 astfel de consilii la un loc atunci cand problematica este diversa. Presedintia CONSILIULUI MINISTRILOR revine pe o perioada de 6 luni ministrului din tara care se afla un fruntea UE pt semenstrul respective.de accea poarta denumirea de PRESEDINTIE SEMESTRIALA ROTATIVA. VOTUL IN CADRUL CONSILIULUI MINISTRILOR se realizeaza fie cu unanimitate , fie cu majoritate calificata .(consens-atunci cand deciziile sunt adoptate in consens-inseamna mai mult decat majoritate dar fara sa atingem unanimitatea) VOTUL CU UNANIMITATE in Consiliul UniuniiEuropene inseamna ca este recunoscuta Institutia ABTINERII CONSTRUCTIVE (pot sa existe situatii in care anumite state sa nu fie de accord cu un anumit proiect dar sa nu si exercite dreptul de veto ,sa nu blochee proiectul respective). De unde la inceput votul ku unanimitate a constitutit regula,el a ramas acu o exceptie si statele membre pot atunci cand considera ca interesele lor sunt lezate sa opuna un drept de veto unui anumit proiect. Vot ku majoritate calificata inseamna ca votul fiecarui ministru are o ponderatie ,reprezinta o anume pondere(de ex:votul ministrilor romani senifica 14 in aceasta ponderatie) .Cf Tratatului de la Niss pentru a se adopta o hotarare in Consiliul Ministrilor era nevoie de o majoritate de 255 de voturi din 345 . Lucrurile au evoluat, iar Cf tratat de la lisabona avem noi regulli care implica ca la luarea unei decizii sa avem o majoritate a statelor

membre ceea ce astazi intr-o europa de 27 de state inseamna 15 state ,deoarece s-a pus problema bataliei dintr statele mari si cele mici se poate cere verificarea factorului demographic,ceea ce inseamna 65 % din polulatia UE.Statele care voteaza pt adoptarea unor hotararai tre sa provina din state care impreuna sa acopere 65 la suta din populatia UE. Este stabilita o minoritate de blocaj care trebuie sa fie formata din 4 state care sase opuna adoptarii unei decizii, s-a ajuns aici trecand prin mai multe etape aceasta institutie a minoritatilor de blocaj tocmai ca si tarile mici sa se impuna la adoptarea unei decizii in consiliul ministrilor. Acest consiliul adopta decizii lunar. Un organism care are grija de aceasta coerenta,care pregateste lucrarile acestui consiliul COMITETUL REPREZENTANTILOR PERMANENTI( COREPER ) ACEST COMITET E IMPARTI IN 2: -COREPERUL 1 care este format din ambasadorii adjuncti ai statelor membre la UE -COREPREUL II care este format din ambasadorii statelor membre pe langa UE. COREPERUL II este un organism politic, analizand problemele care urmeaza a fi supuse CONSILIULUI dpdv al oportunitatii lor politice. COREPERULI este organismul tehnic in care se discuta procedurile de adoptare a actelor normative de catre CONSILIUL MINISTRIOR. La coreper grija cea mai mare e ca tot ce se adopta in consiliul sa nu produca contradictii .din lucrarile coreperelor rezulta o ordine de zi a sedintelor consiliului care cuprinde 2 parti; A)sunt trecute acele probleme care vor fi votate fara discutii(sunt probleme asupra carora reprezentantii permanenti au cazut de accord) B)celelelte probleme care necesita discutii si in care se va vota unanimitate sau cu majoritatea calificata Pt examen:ORGANIZARE FUNCTIONARE SI ATRIBUTIILE CM!!!!!!!!! ATRIBUTIILE CONSILIULUI MINISTRILOR IN cea mai mare parte a perioadei de integrare europeana,CM a avut rolul preponderant de LEGIUITOR ,spre deosebire de CONSILIILE MINISTRILOR DIN STATELE MEMBRE CARE su rolul de EXECUTIV ,IN UE Coonsiliul ministrilor detine rolul de elgiuitor (este cel care adopta legislatia europeana) Cea mai mare parte a timpului aceasta atributie a constituit monopoll CM.a fost singura institutie chemata sa legifereze pana l cand I s-a alaturat si PARLAMENTUL EUROPEAN (cu procedura de codecizie). ROLUL CONSILIULUI MINISSTILOR inafara de acela de a adoptata legislatie europeana este acela de a fixa strategia in domeniul de competent a ministrilor respectiv(fiannte,taxa vama,transportul in UE ) Cm are un rol deosebit si in GESTIONAREA fondurilor europene pe fiecare dintre aceste segmente . FOARTE IMPORTANT ESTE FAPTUL CA In aceste consilii se APARA INTERESELE FIECARUI STAT MEMBRU Importanta consiliului ramane maxima!-se vb despre echilibrul institutional cu referire la triunghiu institutional al ue(consiliul+comisie+parlament)COMISIA EUROPEANA Organizare: Este institutia traditionala prin faptul ca aparitia ei este semnalata

chiar odata cu semnarea primului tratat(de la paris) insa in acelasi timp este o institutie REVOLUTIONALA integrate ,CEA care a adus noutatea in pisajul institutional international.Aici regasim ABANDONUL DE SUVERANITATE ,faptul ca I se confera o putere suprastatala deasupra si in afara intereselor statelor membre. Comisia europeana este formata astazi din 27 de comisari, cate unul din fiecare stat membru. Mandatul comisarilor europeni este de 5 ani iar Sediul comisiei europene este la Bruxelle, Atunci cand UE. Numara 15 state Comisia Europeana era formata din 20 de comisari.5 state considerate mari (ge,fr,it,marea brit,spania) aveau cate 2 comisari iar celelealte 10 state aveau cate un singur comisar. Comisia Europeana lucreaza de o maniera colegiala si de aceea o intalnim si sub denumirea de :COLEGIUL DE LA BRUXELLE. Si aici In comisia europeana hotararile se adopta cu majoritate fara a exista o ponderatie a voturilor si fara ca presedintele sa aiba un vot preponderant. Initial comisarii europeni erau alesi din randul propunerilor facute de guvernele statelor membre , numiti de consiliul European iar apoi ei isi alegeau din randul lor personalitatea care urma sa indeplineasca funtia de PRESEDINTE AL COMISIEI EUROPENE. PT. EXAMEN: Evolutia alegerilor si numirea comisarilor: Lucrurile eu evoluat,- schimbat aceasta modlaitate , iar rolul parlamentului European a crescut . Pentru a se acoperi acel deficit democratic in U E (prapastia intre cetatenii europeni si birocratii de la bruxell) s-au marit si atributiile Parlamentului in c epriveste numirea, alcatuirea comisiei europene. Modalitatea de consitituire a colegilor comisarilor: Sefii de state si guverne(consiliul European) allege personalitatea din cei propusi de guverne care va indeplini functia de presedinte a UE.: Hose manuel baroso??? a fost desemnat sa fie presedinte.cf procedurii actuale el isi allege ceilalti comisari dup ace el a primit un vot prealabil pt el din partea Parlamentului European. Echipa va fi votata in intregul ei. (La anterioara component a comisiei a avut proasta inspiratie sa aleaga de la italiani p eun anume ROCO BUTILIONE care a inceput sad ea niste interviuri in care a vb despre opiniile sale de spre homosexuali,avorturi,divorturi,casatorii,fapt pt care I sa transmis presedintelui ca daca va veni ku asta printer membrii echipei sale comisia in intreul ei va fi respinsa.) Comisia este respeinsa in bloc daca e respins un membru. Prin Tratatul de la Lisabona se stipuneaza faptul ca numarul comisarilor europeni va trebui sa ajunga la 2/3 din nr statelor membre cand acestea vor depasi 27 de tari.(probabil chiar de la anu) iar aceste 2/3 ar trebuie sa fie la 18 comisari. Aceasta prevedere sa adoptat pt ca fiecare organism trebuie sa aiba un numar optim pt k dak sunt prea multi nu se mai pot intelege. Presedntele UE isi desemneaza vicepresedintii dintre care in mod obligatoriu unui este INALTUL REPREZENTANT PT POLITICA EXTERNA SI DE SECURITATE COMUNA (PESC) SAU ALTFEL SPUS MINISTRUL DE EXTERNE AL UNIUNII EUROPENE.

FUNCTIONAREA COMISIEI: ACEASTA LUCREAZA LA BRUXELL SI FIECARE DINTRE COMISARI PRIMESC IN competent una sau mai multe direct generale de care raspund( D.G. pt agricultura ; DG.pt afaceri interne si justitie). Atributii: Comisia europeana este gardianul tratatelor -ea este acea acre are rulul de a urmari respectarea tratatelor europene. Ca o consecinta comisia europeana este aceea care sesizeaza curtea de la Luxemburg atunci cand tratatele sunt inculcate. Comisia europeana are ROLUL de a atentiona statele membre atunci cand acestea incalca traatele. Se trimit acele scrisori care semnaleaza posibila declansare a procedurii de INFRINGEMENT .(ro a fost intentionata ca daca nua junge la taxa de poluare o sa ajunga subiect pe masa de la luxembrug)o alta atributie: -comisia europeana are rolul de a negocia aderarea unor noi membri la ue .exista comisar European pentru ederare care tine legatura cu statele associate (in curs de aderare) ,pregateste raportul de tara referito la stadiu de pregatire in vederea aderarii. Comisia europeana are -rol deosebit in derularea exercitiului bugetar.ea gestioneaza fondurile europene de preaderare precum si fondurile europene structurale (fonduri pt agricultura,pt dezvoltarea zonelor defavorizatemfonduri nerambursalile etc) -comisia auropeana are si o atributie LEGISLATIVA LIMITATA :ea poate sa adopte legislatie europeana in domeniul vamal si in domeniu concurentei. ComisiA europeana a detinut monopolul initiativei legislative.(in cea mai mare parte acestei perioade d eintegrare a fost singura care putea sa sesizeze consiliul cerandui sa legifereze intr-un anumit domeniu) Spunem k a detinut monopululpt k in prezent si un million de catateni europeni pot sa sesizeze legiferarea intr-un anumit domaniu( si parlamentul European poate veni ku o astfel de sesizare) Comisia europeana nu etse infailibila. Comisia santer???(cum e guvernul boc de exemplu) A fost obligate sa demisioneze in bloc prin motiune de cenzura a parlamentului eurpean triunghiu institutional., a trebuit sa demisioneze pt banuieli de frauda , nepotism(cazul edit creson) Comisia europeana apare in litigiile de la Luxemburg Comisia are un secretariat Comisia are o echipa de translator, se ocupa si de traducerea legislatiei europene, de implementarea ei in statele membre. Comisia este EXECUTIVUL U.E. PARLAMENTUL EUROPEAN Organizare+functionare P EUROPEAN A aparut ca institutie unica de la constitutirea comunitatilor europene. Initial deputatii europeni (europerlanmentarii sunt deputati nu senatori) erau desemnati de o maniera indirect idntre membri parlamentelor nationale .Prin directive din 1974 s-a trecut la alegerea directa prin vot direct a europarlamentarilor dupa o procedura uniforma in toate statele membre . Nu exista un regulament comun al acestor alegerei,fiecare stat urmand sa le organizeze conform legislatiei interne nationale insa,alegerile trebuie sa aiba loc in acelasi timp intr-o perioada de o saptamana urmand a fi alesi atatia europarlamentari cat revine fiecarui stat

conform PRINCIPIULUI REPREZENTATIVITATII si pornind de la ponderea demografica pe care statul repectiv o detine in UE . Cei mai numero si euro deputatioi sunt reprezentantii germaniei in nr de 99 ,noi avem 33 insa prevederile tratatului de la lisabona care limiteaza in viitor nr eurodeputatolor la cel mult 750 arata ca nici un stat nu va putea sa aiba mai mult de 96 si fiecareidntre statele membre vor trebuie sa renunte ca sa faca loc si Croatiei sau altora care vor mai intra in ue. Dupa aceasta decizie primele alegeri de acest gen directe au avut loc in 1976 .de atunci asa au fost alegerile . Mandatul parlamentarilor europeni este de 5 ani. (( DE COMPLETAT MAI SUS:*******COMISARII EUROPENI SE BUCURA CA INALTI FUNCTIONARI DE IMUNITATI SI PRIVILEGII ASEMANATOARE PARLAMENTARILOR EUROPENI PE TIMPUL MANDATULUI, EI DEPUN UN JURAMANT IN FATA CURTII DE JUSTITIE DE LA LUXEMBURG SI NU POT FI DEMISI IN CAUZRILE IN CARE GRESESC DECAT PRINTR-O JUDECATA A CURTII.NU AU VOIE SA DETINA ALTE FUNCTII, SA INDEPLINEASCA ALTE ATRIBUTII ,IAR DUPA INCETAREA MANDATULUI AU OBLIGATIE DE REZERVA IN ACTIUNILE, ACTIVITIATILE PE CARE LE DESFASOARA SI CARE NU TREBUIE SA AIBA LEGATURA CU ACTIVITATEA ANTERIOARA DE COMISAR.))) Activitatea prl European se impart eintre:stasbourg,Luxemburg si bruxelles Sediul parl European e la strasborg unde au loc si seisunile plenare.sunt 12 sesiuni plenare de cate o saptamana. Secretariuatul parlamentului European se afla la Luxemburg. iar celelealte reuniuni care au loc pe comisii de lucru se despafoara la bruxelles (s-a incercat o comas are dar nimeni nu vrea sa renunte la parlamentul European) EURODEPUTATII au loc in parlamentul European in functie de partidele pe care le reprezinta sinu de tarile din care provin.se formeaza astfel grupuri politice parlamentare din care clee mai cunoscute sunt:socialistii europeni , si partidul popular democrat European,partied care se succed de cannd exista parlamentul la ocnducerea lui , existand si grupul liberalilor , al verzilor (ecologistilor)etc. Din randul lor europdeputatii isi aleg presedintele pt 2 ani si jumatate cu posibilitate reinnoirii acestui mandat. Parlamentul are 14 vicepresedinti si functioneaza in afara de Adunarile in plen in Comisii de specialitate cu character permantn(cum e comisia pt agricultura,comisia pt aparaare) In afara de cmisiile permanente se pot insituti temporat comisii DE ANCHETA Comisia condusa de ema Nicolson????? Care a ridicat problema adoptiei ce nea obligat sa adoptam o lege de interzicere a adoptiilor internationale .) Drept European ultimul curs Sistemul Jurisdictional : -Curtea traditionala -Actull unic European -1989 incepe sa functioneze Tribunalul de prima instant -2002 Tribunalul pentru functia publica -Camere specializate ; ex. Camera destinata judecarii brevetelor europene.

Curtea Europeana : Are sediul la Luxemburg si in componenta ei intra 27 de judecatori si 8 avocati generali. Mandatul avocatilor este de 6 ani ; dintre ei judecatorii aleg un presedinte pe o perioada de 3 ani. Curtea judeca in formatiuni de catre 3 sau 5 judecatori si o formatiune de 13 judecatori = Marea Camera. Plenul Curtii se reuneste doar intr-o maniera exceptional avand de judecat problem ale situatiei administrative ( incetarea activitatii unui judecator ). Limba de lucru : 23 de limbi oficiale ale celor 27 de state ; insa atunci cand paratul este un stat, limba de lucru este limba oficiala a statului respectiv. Judecata si procedura interna a Curtii se desfasoara in limba franceza; hotararile sunt traduse, publicate si communicate in toate limbile oficiale ale statelor membre. Cei 8 avocati isi exprima un punct de vedere liber referitor la legislatia aplicabila si la solutia pe care o considera legala. Acestia aleg din randul lor un prim avocet pe o perioada de 1 an. Avocatul gen. nu participa la deliberare. Prin grija grefierului se asigura procedurile judiciare si publicarea hotararilor, traducerea lor, comunicarea citattiilor , se ocupa de bliblioteca, de soferi, de timbre, concedii si de functionabilitatea curtii. Pentru fiecare dosar presedintele angajeaza un judecator raportor. Tribunalul : Functioneaza doar 27de judecatori, alesi din listele statelor membre ; acestia trebuie sa fie juristi, sa aiba notorietate in statele din care provin sis a indeplineasca conditia de a fi judecator la Inalta Curte de Justitie si Casatie din statul din care provine. Nu exista avocati generali, dar in anumite situatii in care se impune prezenta unui avocat in proces, presedintele desemneaza pe unul din judecatori sa joace rolul de avocat general. Foloseste impreuna cu Curtea Europeana aceeasi baza electronic si aceeasi biblioteca. Tribunalul pentru functia publica TPFU Este o institutie menita sa degreveze Curtea si Tribu J h i b r O

yk]RRRh~ h CJ aJ h~ h + 5 6 CJ aJ h~ hR 5 6 CJ aJ " h~ h@- 5 6 CJ OJ QJ aJ h~ h@- 5 6 CJ aJ h~ hR CJ aJ h~ h+ CJ aJ h~ h+ 5 CJ aJ h~ hR 5 CJ aJ h~ h 'S CJ aJ h~ h' y 5 CJ aJ h~ h 'S 5 CJ aJ h~ hAKu CJ aJ h~ h' y CJ aJ I J i O

"

L & F & F d $

gd

^gdo " y $

^gd@-   

^gd+ " l

a$ gd'S " $ v

$ a$ gd' y w

J L R laa aJ h~ h4x 5 CJ CJ aJ h~ h4x CJ CJ aJ h~ hR CJ  CJ aJ j h~  @ B N R T * A L T U  -

H  w h~ hJ CJ aJ h~ h@- CJ aJ h~ h@- 5 CJ QJ aJ h~ h@- 5 aJ h~ hR 5 CJ aJ h~ hR 5 6 OJ QJ aJ h~ hR CJ aJ h~ h h- CJ aJ h~ h- CJ aJ ( e h i  0 2

E CJ

tiiiii

h~

h CJ

aJ

j h~ h CJ aJ h~ h 5 6 CJ aJ h~ h OJ QJ aJ h~ h9k CJ aJ h~ h CJ aJ mH sH h~ h4x 5 CJ aJ h~ h 5 CJ aJ h~ h CJ aJ h~ hJ CJ aJ h~ h4x CJ aJ j h~ hJ CJ aJ )e f g h i  T * A E - W- 9 b ! ^gd} $ & F a$ gd hd ^hgd ^gd ^gd+ ^ gd4x B i G N s - W- Z- \- i- - - 8 9 ; vvvvk h~ h@ > CJ aJ h~ hs CJ aJ h~ h4 5 CJ aJ h~ h4 CJ aJ h~ ht j 5 CJ aJ h~ ht j CJ aJ h~ h,s 5 CJ aJ h ~ h,s CJ aJ h~ h } CJ aJ h~ h } 5 CJ aJ h~ h 5 CJ aJ h~ h 5 CJ aJ h~ h CJ aJ ' 3 : _ a b e g ! ! ! G! f! " " " " 2# F# H# tdXK h~ h } CJ ^J aJ h~ hCH 5 CJ aJ h~ h } 5 CJ OJ QJ aJ h~ h6 CJ aJ h~ hCH 6 CJ aJ h~ hCH CJ aJ h~ h 5 CJ aJ h~ h CJ aJ h~ h } CJ aJ h~ h } 5 CJ aJ h~ h@ > 5 CJ aJ h~ ht 5 CJ aJ h~ ht CJ aJ h~ h@ > CJ aJ h~ h@ > 6 CJ aJ ! g! 0# 2# # $ 3$ $ $ $ O% % % % %& |& & ' ' ' ' ' ' '  ^gd+ 8^8gd} 8^8gd} ^gd gd } H# J# b# # # # # $ $ 2$ 9$ :$ O$ ^$ x$ $ $ $ $ $ $ $ $ N% ]% % % % % % % % % $& .& _& {& |& & & & & & & & *' 1' d' ' ' ' ' h~ ht j CJ aJ h~ hs CJ aJ h~ h} 5 CJ aJ h~ hByj CJ aJ h~ h} CJ ^J aJ h~ h} CJ aJ h~ h p CJ aJ h~ h } 5 CJ aJ h~ hCH CJ aJ h~ h } CJ aJ 3' ' ' ' M( f( ~( ( ( ( ) * * * 5 + , , ., <, , 0. 9. p. . 0 0 D0 0 n1 p1 1 1 4 4 4 4 D5 5 5 5 9 9 P9 h9 l9 9 9 : : : !:

j h~ hhs 5 6 CJ aJ h~ j h~ hhs CJ aJ h~ hhs CJ aJ h~ hhs CJ ^J aJ h~ CJ aJ h~ h CJ aJ h~ h4x L( M( ) <* * * * , a. . / 3 25 5 @7 7

hhs 6 >* CJ aJ 6 CJ aJ h~ hhs 5 6 hhs 5 CJ aJ h~ hhs CJ aJ 2' ' ' ' ' N/ / 0 h1 1 42

a$ gdhs

gdhs

9 ?

: : : -; O; ; ; ? 9@ t@ @ @ cA gdhs

"<

#<

=<

F<

u=

>

)?

*?

y?

& F

 a$ gdhs d gdhs !: 5: A: M: : : ; ; #< =< = = *? ? #A aA A A .B 0B VB aB B B C C C C (D )D UD D E &E cE E F F F F F /G G G H H 'H @H H H H H I I I J K K 7K ?K @K gK }K K K K h~ hhs >* CJ aJ h~ hhs 5 6 >* CJ aJ j h~ hhs CJ aJ h~ hhs CJ aJ h~ hhs 5 CJ aJ h~ hhs 5 6 CJ aJ h~ hhs 6 CJ aJ AcA A .B B B C C )D D D &E E UF /G hG G G G G H 8I $ d a$ gdhs d gdhs

$ d d & F d

a$ gdhs ^gdhs

gdhs d gdhs 8I I oJ 7K 8K ?K M M M 5N N N N N N O O d gdhs m$

.L

@M

BM

LZ ]L^Z gdhs & F d gdhs L

gdhs

d gdhs K K L L L L M 5N N N N N 7O =O O O O P gP P P P zQ -R dR T T U EU U V 6W W W $X OX X X X Z Z Z ,[ [ [ 8] -] ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ _ _ _ <_ _ .` A` ` ` ` a !a "a j h~ hhs CJ aJ h~ hhs 6 CJ aJ h~ hhs 5 6 CJ aJ h~ hhs >* CJ aJ h~ h+ CJ aJ h~ hhs 5 CJ aJ h~ hhs CJ aJ CO O P fP gP P P zQ Q -R dR S T T FU U IV fV V V 6W W W W X DY Y

$ d a$ gdhs m$ d gdhs m$ Y Z EZ Z Z _ `` ` Xa Gb b }c d ye Gf i Pi

,[ E\ \ 6] ^ g Pg wh h

<_

d gdhs m$ "a ta ua a a lb b b }c c c c d d d d /d -d d e f !g +g h h i j !j j k 0k 2k k m n Op p p p p p q =q s s s s s s s s t t t t t v v {v v w 0w Ix `x x x x x h~ hR- CJ aJ h~ hhs 5 6 CJ aJ h~ hR- 5 CJ aJ h~ hhs 6 CJ aJ h~ hhs 5 CJ aJ j h~ hhs CJ aJ h~ hhs CJ aJ CPi i j j 2k k k +l ql fm m o jo Mp p p dq /r r r r s s /t [t t t Wu u

d gdhs m$ u Hv w Fx x x x )y y y $z z | | | } :} m} A k h  ; d gdhs m$ x x x @y _y z z z -z &z >z z z | | m} } 7~ S~ 7 Q R i L h } # ; Z x # $ + , ! " W e m n a b j h~ hhs CJ aJ h~ hhs 6 CJ aJ h~ hhs 5 6 CJ aJ h~ hR- CJ aJ h~ hhs CJ aJ h~ hhs 5 CJ aJ h~ hR- 5 CJ aJ B; w x X ! f

$ d a$ gdhs m$ d gdhs m$ f # + m a ? @ H t o z - u c i gdhs d gdhs m$ 1 [ \ - H g & < P # \ ^  l m , . / E F G 7 9 q  - h~ hhs 0J 5 6 CJ aJ h~ hhs 0J 5 CJ aJ h~ h hs 0J 6 CJ aJ h~ hhs 0J CJ aJ U h~ hhs 6 CJ aJ h~ hhs CJ aJ h~ hhs 5 CJ aJ ?i e K a 3 k Z @ ^ T N m : gdhs h [ \ , 9 - -

D {

gdhs O . / 0 u

&

1 R

& F & F ]

# M d &

gdhs < ? m F G Z

gdhs gdhs gdhs ^  . & m P & i j w 8^8gdhs 7 %

gdhs gdh s & F gdhs ^gdhs & F gdhs nalul, in cazul litigiilor de munca. Este format din 7 judecatori, care sunt selectionati de catre un comitet (de intelepti) format din 7 fosti judecatori sau presedinti. Uniunea Europeana este o uniune de drept cladita pe normele de drept iar instantele de drept de la Luxemburg au rolul de a veghea respectarea si aplicarea legislatiei europene. Procedura in fata instantelor de la Luxemburg : Se depune actiunea in lb oficiala. Partile pot sa aleaga de comun accord limba desfasurarii procesului. Se pot face pe rand : replica, duplica,intampinari, pana cand presedintele instantei opreste aeasta prima faza scrisa. In partea orala, partile nu pot sa pledeze singure, trebuie sa fie reprezentate de consilieri, agenti. Se asculta raportul juridic si in final concluziile avocatului general. Instanta se retrage pentru deliberare, care are loc in secret si hotararile de la Lux. se pronunta in numele Curtii fara a exista obligatia motivarii opiniilor separate, spre deosebire de CEDO unde opiniile trebuiesc publicate. Actiuni ce pot fi introduce la Luxemburg : Actiunea in anulare : Are ca scop anularea unor acte normative adoptate de institutiile europene atunci can dele nu sunt conform prevederilor tratatelor. Actiunea trebuie introdusa in termen de 2 luni de la publicarea

tratatului sau de la comunicarea lui. Subiectele in actiunile de la Lux. pot fi privilegiate si ordinare. Cei care au calitatea de sub privilegiat nu trebuie sa faca dovada nici a intentiei de a actiona si nici a existentei vreunei pagube. Sub ordinare sunt societatile comerciale, diverse asociatii, fundatii, persoane particulare. Acestea trebuie sa demonstreze un interes cand depun o actiune si un eventual prejudiciu suferit. Actiunea in carenta : -Este o actiune indreptata impotriva institutiilor europene care nu-si indeplinesc atributiile provenite din competent pe care o au , astefel pot fi invocate in justitie pentru carenta lor Comisia Europeana ; Parlamentul European. Actiunea este formulate fie de o alta instant, fie de catre un stat impotriva unei institutii. -Procedura unei astfel de actiuni are 2 faze : - o prima faza necontencioasa, asimilata unei puneri in intarziere, prin care este somata institutia ca sa faca luarea de pozitie. Trebuie sa fie pusa in termen de 2 luni. - Judecatorul European poate sa pronunte o hotarare prn care sa oblige institutia sa adopte actul normative care ii revine potrivit competentei. Actiunea impotriva statelor care nu-si indeplinesc atributiile provenind din tratate europene: Prin punerea in intarziere atunci cand Comisia Europeana se adreseaza statului respectiv printr-o scrisoare solicitandu-I sa intre in legalitate. Actiunea in despagubiri: Poate sa fie solicitata de cetatenii europeni. Poate sa fie introdusa in termen de 5 ani de la data la care s-a produss prejudiciu si care are ca scop despagubirea pagubitului. Actiunea in interpretare: O actiune prejudiciara, care face legatura intre judecatorul national si cel de la Luxemburg. Ca o conditie prealabila trebuie sa existe un litigiu aflat pe rolul unui judecator dintr-un stat membru. S-a pus problema daca este sau nu obligatorie actiunea : o astfel de actiune este obligatorie pentru instant care se pronunta in ultim grad de jurisdictie. Actiunea poate fi declansata in orice instant. Se urmaresc 2 lucruri : sa se pronunte cu privire la validitatea unui act normativ European si sa se pronnunte referitor la interpretarea unui text European.

 & F & F

. F 8 9 " R   T U o 8^8gdhs

 ^gdhs

gdhs gdhs 8 gdhs ^8gdhs gdhs    S U n o

& F gdhs 6 7

h~ CJ aJ

h' y CJ

aJ

h~

hhs CJ

aJ

h~

h+

h~ 0J

hhs CJ aJ

h~ hhs 0J 7

h~

hhs 0J

6 CJ

aJ

h~

hhs

$ a$ gd' y $^a$gd'y d gdhs m$ & F gdhs ^gd+ gdhs gdhs

2 1h :pAKu / =!

"