1Expuneti esenta filosofiei ca conceptie despre lume

Filosofia este un tip de conceptie despre lume,aceasta din urma fiind un ansamblu de viziuni ,evaluari,norme ce determina atitudinea omului fata de lumea i nconjuratoare ,si intr-o masura oarecare reglementeaza comportamentul acestuia.Filosofia,apare ca o conceptie depre lume ce incearca sa explice tot ce exista 2 care este obiectul de studiu al filosofiei Filosofia studiaza concepte generale precum existenta,bunatatea,cunoasterea sau frumusetea.Pune intrebari precumCe este existenta?,Este posibila cunoasterea?.Filosofia este studiul critic ,speculativ,sau analitic al exteriorului si interiorului in plus fata de studiul reflectiv asupra metodei de studiere a unor asemenea subiecte. 3numiti si caracterizati succint domeniile reflectiei filosofice Ontologia-teoria generala a existentei; Gnosiologia-teoria generala a cunoasterii; Antropologia-stiinta despre om; Metodologia-stiinta despre metodele de obtinere a cunostintelor; Logica-stiinta despre formele gindirii si legile gindirii corecte; Axiologia-stiinta despre valori; Etica-stiinta despre morala; Estetica-stiinta despre arta si frumos 4 caracterizati succint esenta conceptuala a religiei Religia-tip de comportament uman ,credinte,ritualuri,referitor la fiinte,forte si puteri supranaturale . 5 in ce consta problema fundamentala a filosofiei Problema fundamentala a filosofiei are 2 laturi:latura ontologica/existentiala(consta in raspunsul la intrebarea:ce este primar:materia sau spiritul?);latura gnoseologica care tine de cognosibilitatea lumii.Tine de cautarea rs.lai ntrebarea :este oare posibila cunoasterea?mai ales a esentei lucrurilor? 6 Functiile: Functia teoretica-ii permite filosofiei sa explice legitatile universale ale dezvoltarii naturii,societatii si cunoasterii in baza acestei functii filosofia este definita ca forma superioara a creatiei spiritului uman Functia ontologica-originea si esenta lumii Functia gnoseologica-abordeaza probleme ale cunoasterii lumii Functia axiologica-principalele orientari valorice Functia praxiologica-investigarea actiunilor umane de pe pozitiile eficacitatii lor Functia hermeneuca-reflectia asupra simbolurilor religioase,motivelor si expresiilor umane Functia metodologica-sistematizeaza cunostintele filosofice.metoda generala-dialectica Functia umanista-problemele cotidiene ale individului Functia conceptuala,sintetica

7caracterizati succint specificul gindirii filosofice oriental antice Filozofia antic care apare n Egiptul, China, India i Grecia antic n sec.VII VI .e.n. i a existat pn n sec. VI a e.n. Ea avea un caracter cosmocentric i se baza ca regul pe tiin.Filozofia antic coincide cronologic cu societatea sclavagist. 8 dati o caracteristica succinta a vedelor primele idei filozofice gsim n literatura religioas Vede (cunotine sacre). Vedele au aprut n sec.XV .e.n. i conin diferite imnuri i cunotine religioase. Rig- Veda ( Veda Imnurilor), Sma-Veda (Veda Melodiilor), Yajur- Veda ( Veda Invocaiilor de sacrificiu), Atharva-Veda. 9 numiti directiile si skolile filosofice din india.budismul Deosebim dou grupe de coli: ortodoxale (care recunosc autoritatea Vedelor) i neortodoxale (ce nu recunosc autoritatea Vedelor). Majoritatea din ele sunt ortodoxale i religioase (colile vedanta, mimansa, yoga, vaieica, nyaya, samkhya). Mai progresive snt colile neortodoxale jainism, buddhism, lokayata Buddhismul apare n sec. VI V .e.n. i era orientat contra brahmanismului, sacerdoilor. Ideile principale snt sistematizate n Tripitaca (trei corzine). Buddhismul este rspndit n India, China, Birma, Ceylon, Tibet, Japonia. Buddhismul este religia supueniei. Coninutul ei snt patru adevruri sfinte. Existena omului este legat de suferine. Cauza suferinelor este c omul are prea multe dorine. Lichidarea suferinelor trebuie s fie n lichidarea dorinelor. Calea spre lichidarea suferinelor trece prin cele opt ci nobile ideile drepte, inteniile drepte, cuvntul drept, aciunea dreapt, viaa dreapt, efortul drept, atenia dreapt i meditaia dreapt. Viaa dreapt cost n respectarea moralitii, a nu duna fiinelor vii, a se reine de la contactele sexsuale interzise, a nu fura, a nu folosi buturi alcoolice. Scopul cunoaterii de a elibera omul de suferine nu i viaa de apoi, ci viaa actual. ntreruperea i lichidarea suferinelor se numete nirvana o linite netulbutat, o abinere de la totul lumesc ce se atinge prin meditare. Nirvana pune capt lanului de venice rencarnri, guvernate de sansara i karma. Morala buddhist predic compasiunea i asceza, pasivitatea i nempotrivirea la ru.
10 descrieti succind esenta confucianismului si a legismului

In China antic se evideniaz coala lui Confucius (Cung Fu-dzi , 551 - 479), creatorul unui sistem original filozofic, etic i
social-politic. El afirma, c cerul ca realitate suprem dicteaz omului voina sa, c viaa oamenilor depinde de soart, iar bogia i nobilitatea depind de cer. In centru filo zofiei lui Confucius st problema educaiei. El afirm c oamenii snt apropriai i seamn unii cu alii dup natura sa, iar se deosebesc dup educaie. Educaia omului trebuie s fie n spiritul atitudunii cu stim i respect fa de mediu i societate. In alt loc Confucius afirm, c pentru a cunoate noul e necesar de a cunoate vachiul. nvtura fr gndire este inutil, iar gndirea fr invtur este oarb. Etica lui Confucius concepe omul in relaii cu funcia lui social, el este personalitate nu pentru sine, ci pentru societate, iar educaia este formarea comportamentului omului pentru executarea cuvenit a acestei funcii. Relaiile sociale trebuie s se formeze dup analogie cu relaiile familiale - crmuitor i supus, sudaltern i ef, aa ca i relaiile dintre fecior i tat, fratelui mai mic ctre cel mai mare. Pentru respectarea subordonrii i ordinii Confucius formuleaz principiul echitii, punctualitii i contiinciozitii. Omul trebuie s procedeza aa cum cere ordinea i situaia. Comportamentul punctual este comportament cu respectarea ordinii i umanitii.

Legism, un curent filosofic, doctrin social i o practic a dreptului reprezentat de doi mari gnditori: Han Feizi i Li Si, Shang Yang suveranitatea legilor in condu cerea statului. Examina problemele de ordin etico-politic, de dirijare a activitatii omului, statului si societatii in ansamblu. Legismul s-a incadrat in lupta impotriva confucianismului timpuriu. Se pronunta impotriva dominatiei aristocreatiei, priveau scaptic ritualurile si traditiile menite sa reglementeze conduita omului. Pledind pt un stat puternic legistii considerau ca el poate fi condos numai datorita legii, acesta fiind unicul factor efficient si necesar in stare de a asigura existenta sociala.

11 expune succinct esenta teoriei daoismului

Daosismul (taoismul) apare n sec. VI .e.n., fondatorul ei este Lao-dzi. In centrul acestei concepii se gsete natura, cosmosul, omul.
Lumea material se gsete ntr -o micare natural legic. Totul se supune DAO (cale, lege) i Dao este izvorul tuturor. Omul trebuie s se contopiasc cu natura, s triasc n conformitate cu legile ei. Rul i nefericirea n viaa oamenilor apare de aceea, c oamenii se implic n mersul natural al lucrurilor i ncalc legea DAO.

12 numiti perioadele dezvoltarii filosofiei in grecia antica -. Etapa presocratica- sec VII-V i.Hr

Etapa socratica (clasica) mij sec. V - sf. Sec. IV i.Hr Perioada elenista - sf sec. IV- sec II i.Hr Perioada romana - sec I i.Hr - sec V d.Hr

13 ce este temeiul ultim in filosofia greaca antica

Pentru prima dat se pune problema elementelor primordiale a ntregii existente, problema esenei lumii de catre reprezentanii Thales, Anaximandros i Anaximene . Temelia lumii ei o concepeau ca un anumit principiu material. Aa principiu Thales socotea apa, Anaximene -aerul, Anaximandros - apeironul. Ei ncercau de pe poziiile materialismului s explice lumea i fenomenele ei, aa orientare poate fi caracterizat ca naturfilozofie. Heraclit sustine ideea unitatii principiului. In viziunea lui Recele devine cald, caldul rece, umedul uscat, uscatul umed" Heraclit v ede peste tot o
coexistenta a contrariilor, fapt ce conduce la armonie. Descopera totusi un temei al lumii, comn tuturor lucrurilor, identificandu -l cu focul. El exista dintotdeauna si are menirea sa fundamenteze unitatea universului. . Lumea este aceeasi pt toti.Stingindu-se focul trece in aer,din aer in apa,din apa in pamint,dar el n u se transforma ca principii ci ramine foc vesnic viu, prin urmare apa aerul pamintul nu sunt forme de instrainare a focului ci modalitati de manifestare a lui.El se aprinde si se stinge dupa masura. Pentru el temeiul este o sinteza a mai multor elemente originare si anume:apa aerul pamintul si focul.Aceasta sinteza o numeste apeiron,care in traducere ar insemna nelimitatul,ndefinitul..

Thales din Milet a trait la cca. 624 -546 i.Hr. si este socotit primul ganditor care incearca intuirea unui principiu originar al tuturor lucrurilor. In urma observatiilor pe care le face, ca tot ce este viu este umed, si tot ce moare se dezhidrateaza, el identifica acest principiu originar cu apa. Thales identific principiul lumii cu apa, ca origine, esen, substrat permanent al ntregului univers n micare, ca i al fiecrui lucru n parte. Astfel, Thales revendica un temei care este inceput al tuturor lucrurilor, dar fara ca el sa aiba un inceput, fiind etern.
Pentru Pythagoras principiul lumii este numarul, care are insa expresie corporala prin punct. Tot ceea ce este in lume este numar, un corp oarecare, o structura a universului sau chiar cosmosul in totalitatea lui sunt niste expresii ale numerelor.

14. in ce consta dialectica lui heraclit?

Reprezentantul dialecticii spontane este Heraclit din Efes. El considera c focul este elementul primordial al existenei. Lumea, cosmosul sunt fr nceput i sfrit,nu-s create de nimeni, nici de zei, nici de oameni, dar a fost, este i va fi foc venic permanent aprinznduse i stngnduse. Nucleul filozofiei heraclitiene este principiul "totul curge"(panta rei). Mersul permanent al dezvoltrii el l compara cu curgerea unui ru n care nu se poate ntra de dou ori. Totul este dirijat de soart ori necesitate. De ultima este legat noiunea lege, legitate, logos. Logosul este tot aa de venic ca i lumea necreabil i indestructibil. Heraclit face deosebire ntre nelepciune i cunotine, cunotinele nc nu-l fac pe om ntlept. Inelepciunea const n a cunoate natura i proceda conform legitilor ei. Dialectica spontan se ntlnete deasemenea la sofiti i Socrate (ca dialog filozofic, discuie, eristic).

15 cum argumenteaza elatii imposibilitatea atit a miscari .... Parmenides face parte dintre acei filosofi care sustin despre Univers ca ar consta dintr -o singura
natura, care considera ca ceea-ce-este este Unu, dar care nu fac sa existe o generare din Unu, pretinzand astfel imobilitatea. Parmenides a abordat Unu conceptual, si de aceea el susine ca este limitat. Parmenide spunea ca lumea in care traim este compusa dintr-o multime de lucruri fiecare dintre acestea"fiind" el insusi,nefiind altul.Aceste"existe"in acelasi timp.multitudinea lucrurilor este doar aparenta si opinie.Zenon dei Elena a elaborat 40 de aporii.prima aporie este impotriva miscarii"pt ca un corp sa ajunga la tinta el trebuie mai intii sa ajung a la jumatatea drumului.dar pt aceasta trebuie sa parcurga jumatati,si asa mai departe pina la infinit" -inseamna ca mobilul sta pe loc.II.a doua aporie se intituleaza Ahilesi broasca testoasa;"zabavnicul nu va fi ajuns nicicind in fuga de al;tul mai iute d e picior,deoarece cel ce urmareste trebuie sa ajunga mai intii in mod obligatoriu acolo unde a aparut cel ce fuge asa ca in mod obligatoriu zabavnicul se va gasi de fiecare data inainte. Eleatii spuneau ca materia e de fapt constanta si nemiscata in esenta sa, doar aparent ea se schimba. In esenta, nimic nu se schimba, doar in aparenta, doar formele. Lumea este vazuta unitar, ca un intreg in care se contopesc unitatea temeiului (ascunsului) si intemeiatelor (dezvaluitelor).

16 care este temeiul ultim in viziunea lui democrit

. Temeiul despre care vorbeste Democrit nu este altceva decit legea mecanica-matematica ce dirijeaza atomii in miscarea lor cu o necesitate inexorabila.
Pentru Democrit (460-370 .e.n.) din Abdera, elementele principale ale lumii, ireductibile, necompuse i deci de nedescompus, sunt atomii, care se deosebesc ntre ei doar prin form, ordine i poziie. Cei de form sferic, "foarte mobili i foarte subtili" alctuiesc "sufletul" omului, singurul capabil s dea via trupului. Att senzaiile, ct i gndirea sunt explicate prin anumite prefaceri ale corpului

17. cui ii apartine expresia omul este masura tuturor lucrurilor

Venirea demos-ului la putere n Atena (443 .e.n.) i formularea de ctre Protagoras, cel mai important dintre sofiti a maximei "Omul este msura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt, precum c sunt, a celor ce nu sunt, precum c nu sunt", tez puternic controversat, dar rmas celebr pentru umanismul ei, confer micrii intelectuale din acea perioad a istoriei ateniene, orientarea ctre un domeniu insuficient explorat pn atunci, dar nu de mai mic importan, - cel al contiinei, al vieii interioare -. Sunt schiate noile

sensuri ale nelepciunii ca i posibilitatea unui alt centru de interes al filosofiei: fiina uman. 18. numiti si caracterizati principiile de baza ale filosofie socratice Formulat de Socrate, prin deviza "cunoate-te pe tine nsui", preluat din templul lui Apollo, calea sophiei, presupune
detaarea total de simpla surprindere a particularitilor lumii, de ansamblul discuiilor despre lucruri i ncercarea de aflare a adevrului prin sondarea insistent a propriei persoane, a simirii i gndirii cu care aceasta este nzestrat. Socrate afirm alctuirea corp-suflet a omului, dar consider drept unic esen uman - sufletul -, singurul care ndeplinete toate condiiile de legitimitate ale principiului, cel care este nenscut i nepieritor, necompus i mereu identic cu sine, necondiionat i nelimitativ.

Principiul-suflet nu invit ns numai la o simpl introspecie de natur psihologic, ci urmrete ntemeierea esenei umane i a procesului, care duce la cunoaterea ei. In ceea ce privete cunoaterea, Socrate, apreciat ca primul logician al civilizaiei europene, formuleaz urmtoarele concluzii: tiina este posibil i necesar pentru viaa omului, pentru c pleac de la uniti stabilite, conceptele diviziunii, sintezei, induciei i se sprijin pe principiul contradiciei, deci pe logic; cutarea adevrului se ndreapt spre lumea interioar, adevrata tiin fiind tiina omului, fiindc i confer cel mai mare bine, att pentru el ct i pentru societate; Inelepciunea socratic se contureaz aadar, n exerciiul sistematic al formrii eu -lui, a contiinei de sine i o dat cu aceasta a autonomiei interioare, pe care filosoful o identific cu temelia libertii veritabile. Realitatea i aciunea logosului nu mai sunt cutate n afara omului, ci, n interioritatea lui, natura recontopindu-se astfel cu fiina uman. Socrate ncearc s dezvluie semnificaiile pozitive ale refleciei: actul svrit de om n afara
refleciei, afirm el, constituie o negare a unitii i realitii eu-lui,iar incoerena interioar este semn i factor de disoluie. Omul care vorbete fr s cread n ceea ce spune, sau care acioneaz ntr-un fel diferit de convingerile sale, se situeaz, prin aceast duplicitate, n afara liniei morale de conduit. Socrate, concepe filosofia, ca fiind studiul omului asupra lui nsui, n scopul de a-i cunoate natura intelectual i moral.

19.prin ce se deosebeshte filosofia lui socrate de filosofia sofista

Intre filosofia lui socrate si fanfaroandele sofistilor exista totusi o deosebire fundamentala.caci in timp sofistii,patrunsi de un scepticim ucigator relativizau si problematizau orice cunoastere si orice moralitate. socrate traieste din convingerea nestramutata ca trebuie sa existe un adevar absolut ce este independent atit de parerile insilor cit si de parerile maselor de oameni.Fata de relativismul sofistilor,dupa care fiecaruia in fiecare moment ii este adevarat ceea ce i se pare,fata de lipsa de convingere, ce nu se fundamenteaza pe argumente,ci cauta sa determine numai prin vorbe,socrate este patruns de intreaga lui flinta de adevarul ca exista un adevar,care are valabilitate peste toate parerile asadar o masura dupa care trebuie judecata si examinata orice afirmatie.Socrate crede in valabilitatea adevarului si dreptul critic al acestuia.Aceasta convingere nu poate fi dovedita din pricina ca ea este conditia oricarei argumentari

20. existenta in viziunea lui platon Delimiteaza dou planuri ale existenei (existena efemer a obiectelor i existena real a Ideilor - esena) Doua lumi: una nevazuta, vesnica, ne-trecatoare si neschimbatoare, - lumea imateriala a Ideilor - si o alta lume vazuta, ce se afla intr-o continua schimbare, o lume de umbre si pareri, amestecata in
existenta ei cu non-existenta ; lumea materiala; a corpurilor si a miscarilor acestora Ca entitate inteligibil, Ideea este, n timp ce fenomenele, lucrurile nu sunt, ci devin i redevin; Ideea este absolut, n timp ce fenomenele depind de altceva; Ideea este imuabil, n timp ce fenomenele sunt supuse curgerii venice.

21.sufletul in opinia lui platon

1.constienta sau rationala(constituind baza intelepciunii) 2.infocata sau volitiva(e virtutea bunei cuviinte) 3.doritoare sau sezoriala

Acestor trei elemente corespund urmtoarele caliti morale: virtutea intelepciunii, virtutea bunei cuviinte, virtutea dreptatii 22.gnoseologia, din perspectiva lui platon
. Gnoseologia, din perspectiva lui Platon, include:
amnezii,dialectica si teoria ideilor

23. existenta in visunea lui aristotel

Existena, n viziunea lui Aristotel o constituie:
denumirile existentei Denumirile de baza a existentei si notiunile logice principale care sunt legate de

24.

Ce este forma n opinia lui aristotel

Forma are acelai neles de concept, ce exprim generalul, esena, totalitatea nsuirilor de structur i funcionale, ce confer specificitate obiectului sau clasei din care acesta face parte. Anume forma confera lucrurilor particularitati specifice si poate fi considerate esenta primara. Este factorul activ,creativ.

25. Ce este materia n viziunea lui aristotel Materia este tot un concept, referitor la substratul comun tuturor lucrurilor, la ceea ce exist n ele ca posibilitate (potent) i care se transform n realitate (n act) sub aciunea formei (esen). 26. Numii i descriei etapele principale ale filosofiei medievale. In spaiul european, ncepnd cu secolele IV-V, evul mediu filosofic este pregtit, chiar dac numai n parte, de dou mari momente, cu puternic coloratur teologic: Apologetica i Patristica. Amndou legitimeaz i sistematizeaz n mod doctrinar cretinismul, printr-o argumentare, menit s-i asigure superioritatea deplin ca religie, filosofie i moral.
APOLOGETIC Sistem(adesea nentemeiat) de a prare sau de justificare a unei idei, doctrine etc. Parte a teologiei care are ca scop aprarea religiei crestine. PATRISTICA Doctrin teologic-filozofic prin care s-au pus bazele dogmaticii si cultului crestin, completnd Biblia si studiind vi ata, opera si conceptia printilor Bisericii

27. Ce este scolastica .Scolastica - filozofia medieval cretin care domina n coli i dependea n ntregime de teologie. Dac patristica avea scopul de a sistematiza
dogmatica cretin din ceea ce se coninea n crile sfinte i a o ntroduce n mase (a duce lupta cu pgnismul), atunci scolastica trebuia s fac aceste dogme accesibile pentru oamenii neinstruii i s duc lupta cu eterodoxia i falsificarea religiei cretine. Scopul scolasticii consta nu n cercetarea i studierea realitii, ci n a gsi ci raionale de a demonstra adevrurile declarate de credin. Filozofiei i se atribuia rolul de slujanc a religiei. Ea nu trebuia s caute adevrul, el era dat deacum n revelaia divin, filozofia trebuia s expun i demonstreze acest adevr cu ajutorul raiunii i limbajul accesibil a ei. Reprezentanii scolasticii au fost Ioan Scot Eriugena (810-877), Ioan Roscelin, Anselm de Canterburi (1033-1109), P. Abelard (1079-1142), Toma d'Aquino (1225-1274), Ioan Duns Scot (1265-1308), Albertus Magnus (12071280), W.Occam (1281-1274) .a. Toi ei argumantau unitatea credinei i raiunii, filozofiei i teologiei, c natura este creat de Dumnezeu, c el este esena suprem, nceputu l i scopul tuturor lucrurilor, c Dumnezeu este nceputul, centrul i sfritul cosmosului. Eriugena considera, c adevrul este ascuns n crile sfinte sub acoperiul imaginilor care trebuie interpretate de raiune. In tlmcirea crilor sfinte raiunea trebuie s se conduc de prerile i concepiile autoritilor bisericeti. Anselm de Canterburi afirma, c credina catolic trebuie s fie denezdruncinat i s se gseasc n afar de orice dubiu, nu de aceea trebuie s nelegi ca s crezi, dar dimpotriv, trebuie s crezi ca s nelegi.

28. explicati de ce filosofia meedievala poate sau nu poate

fi considerata antropocentristica

Antropocentrism, orientarea spre om. In centrul cercetrilor filozofice se gsete omul. Dac filozofia medieval era teocentrist, mai nti se vorbea despre Dumnezeu i peurm despre om, atunci n filozofia Renaterei pe primul plan se pune omul iar apoi se discuta despre Dumnezeu. Se preuiete omul cu capacitile lui individuale, activitatea lui de ntreprinztor, apare necesitatea n munca intelectual. Antropocentrism este o conceptie filosofica idealista potrivut careia omul este centrul si scopul universului.In evul mediu timpuriu s_a petrecut ,realmente, o mare depreciere a valorilor umaniste si a muncii paralel cu
exaltatea virtutilor nobile si a corpului cavaleresc.Institutia bisericeasca avea controlul asupra intregii vieti sociale,economice,politice,spirituale exercitindu -si puterea cu mijloace in cadrul carora violenta ocupa unul din primele locuri.Atunci,ca si mai tirziu,in secolele urmatoare cu toate conflictele dintre papalitate si monarhii,biserica a fost legata de clasele suprapuse ale societatii.Deci,filosofia medievalanu poate fi considerata antropocentrista.

29. Trasaturile caracteristice ale filosofiei renascentriste sunt:-are caracter antiscolasti;-este umanista,orientata spre studiul omului si a naturii;-se
caracterizeaza prin apelul la experienta,care ca,cercetarea naturii sa se faca fara de prejudecati;-se caracterizeaza prin proclamarea libertatii de gindire.

30. care sunt principalele curente gnoseologice din epoca moderna

Filosofia din sec.17-lea are un sporit caracter gnosiologic in legatura cu posibilitatile cunoasterii,metodele cunoasterii in cadrul filosofiei se dezvolta 3 curente si anume:1.empirismul,2.rationalismul,3.sensualismul. 31. in aspect ontologic in filosofoa moderna deosebim urmatoarele curente

Dogmatizmu, ;Relativismul;Irationalismul 32 numiti si caracterizati idolii lui bacon

Un reprezentant de baza al curentului empirism este F.Bacon,filozof englez,ce considera ca principala metoda a cunoasterii este metoda inductiva punind accent mare pe experiment. Cunoasterea empirica presupune obtinerea cunoastintelor in procesul activitatii practice a omului.Studierea lumii insa este impiedicata,considera ca Bacon de 4 fantome sau idoli,care sint:1.idolii pesterii/speciei sint prejudecatile legate de partikularitatile individuale,de dispozitie,ereditate,educatie;2.idolii teatrului-bacon considera ca in acest caz oamenii se bazeaza pe autoritatea cuiva si pt a demonstra ceva nu apeleaza la argumente ci la operele altor savanti faara a se controla;3.idolii pietii-este o neconcordanta a limbajului cu viata reala;4.idolii tribului-acest idol tine de erorile simtului ,de intelectul ,si omul deseori interpreteaza antromorfic lucrurile. Bacon considera ca oamenii trebuie sa descopere prin metoda inductiva cauzele fenomenelor folosind analiza,comparatia,observatia si experimentului. Rationalismul este un curent filosofic,in cadrul caruia se pune accent pe ratiune ca mijloc principal de obtinerea a cunostintelor.Unul dintre reprezentatii acestui curent:R.Descartes,filosof frabcez,care are o privire mecanicista asupra producerii fenomenelor naturii.La fel ca si Bacon,Descartes considera ca primul pas in a cunoaste este de a pune la indoiala toate cunoastintele noastre,de aici si mazima ma indoiesc deci cuget,cuget deci exist.Pt a determina adevarul si obiectivitatea cunostintelor stiintifice trebuie sa le supunem indoielilor.Invatatura lui Descartes despre cunoastere este o invatatura rationalista deoarece toate cunostintele stiintifice considera el ca sint de origine teoretica,iar stiinta experimentala nu poate sa raspunda la toate intrebarile noastre. Sensualismul.Un reprezentant de baza al sensualismului este J.Locke.El considera ca in afara simturilor noastre nu exista cunostinte veridice.El inainteaza urmatoarea idee:in ratiune nu exista nimic ce nar fi existat initial in simturi.Astfel ,el considera ca in afara simturilor cunostintele nu exista,iar ratiunea poate doar sa sistematizeze cunostintele.

33. caracterizati succint principiul de baza al filosofiei lui descartes

Aplicat n filosofie, prima regul a metodei, ntemeiaz ndoiala, mpins deliberat pn unde nu mai poate n nici un chipavansa. "In cutarea adevrului, spune Descartes, m-am gndit s resping ca absolut fals, orice lucru, despre care a fi putut imagina cea mai mic ndoial ... dar mi-am dat ndat seama c n timp ce voiam s gndesc astfel, i anume c totul era fals, trebuia n mod necesar ca eu, care gndeam, s fiu ceva; i remarcnd c acest adevr: gndesc deci exist (cogito ergo sum), era menionat deosebit concept iatude
ferm i sigur, nct toate propunerile cele foarte nalt aprecia tiinaieextravagante ale scepticilor nu erau capabile s-l zdruncine, am socotit, c puteam s-l accept, fr ezitare, ca primul principiu al filosofiei pe care o cutam". Indoiala total, folosit ca tactic, conduce la un adevr etern, care nu ofer cunotine despre lucruri existente, ci reprezint singurul "teren solid", pe care se putea ridica edificiulunui sistem unitar de gndire filosofic, sau altfel spus, prima idee clar i distinct, primul adevr indiscutabil, punctul arhimedic al problemelor care-l frmntau pe filosof: existena eu-lui gnditor.

"Dubito ergo cogito, cogito ergo sum", arat c ne putem ndoi de orice, numai de faptul nsui al ndoielii nu, iar
ndoiala,chiar metodic, fiind un act al gndirii, ntemeiaz existena acesteia. Din ndoial se nate contiina cugetrii, iar din cugetare, certitudinea existenei eu-lui cugettor.

34. cui ii aprtine expresia tabura rasa

Tabula rasa - A nimici totul, a trece cu buretele peste tot ce s-a petrecut.Tabula rasa (din latin -Tabl tears) este caracterizarea intelectului uman la natere, dup empiriti. Originea ajunge la Aristotel care reia o imagine a lui Platon (din Theaetetus) i caracterizeaz psihicul naintea unui act de cunoatere. Expresia este folosit i de Albertus Magnus i Toma d'Aquino. Consacrarea expresiei se produce mai trziu prin dialogul dintre Locke i Leibniz n legtur cu ideile nnscute; se dezvolt teoria conform creia, la natere, mintea este o tabula rasa, n ateptarea ideilor ce provin din experien (n Nouveaux essais). Expresia, provenit din traducerea latin a lucrrii De Anima a lui Aristotel, nu se gsete la Locke, ns teoria poate fi identificat

aici. Prelund de la scolastici ideea asociat c nu exist nimic n intelect care nu a fost mai nti n simuri", Gassendi i Locke au fcut din aceasta o pies important a empirismului lor. Expresia Tabula rasa este folosit i n psihanaliza lui Sigmund Freud. In viaa cotidian, expresia are sensul de stare de ignoran cras, de incultur sau ntr -o locuiune verbal: a terge cu buretele trecutul

35. ce este substanta in filosofia lui spinoza Substana, noiune preluat din filosofia scolastic, nu are o realitate material, ci o esen metafizic, fiind dotat cu atribute infinite, din care inteligena uman nu poate cuprinde dect dou: lumea obiectelor materiale i manifestrile gndirii El susine c nu exist dect o singur substan i aceea este Dumnezeu. Aceast identificare a lui Dumnezeu cu universul fizic I -a ocat profund pe contemporani. Totui, dac substana este, prin definiie, ceea ce e independent de orice alt lucru, atunci a proclama universul creat drept o substan distinct de creatorul lui nseamn s generezi o contradicie. De aceea, subliniaz Spinoza, creatorul i ntreaga sa creaie trebuie s fie o singur substan. Dumnezeu i Natura sunt una; Dumnezeu este imanent i nu transcendent i Dumnezeu ori Natura, ca ntreg, se autocreeaz, ca atare, se bucur de total libertate.

36 statul in viziunea lui Hobbes este rezultatul... .... ca fiind ideea aprrii fericirii omului. Prin intermediul statului se exprim in cel mai inalt grad necesitatea pcii sociale, prin stat se aduce linitea
fiinei umane. Statul este un simplu instrument pe care oamenii si l-au creat asociindu-se, pentru mai buna satisfacere a intereselor individuale ale fiecaruia dintre membrii comunitatii civile, acesta fiind de altfel si singurul motiv pentru care ei consimt sa incheie "contractul social".

37. in ce consta invatatura lui leibniz despre monade Leibniz pune la baza existenei "monadele", elemente spirituale indivizibile, independente unele de altele, nzestrate cu o for activ. In consecin, materia nu este dect manifestarea exterioar a monadelor. Fiecare monad oglindete ntregul univers; concordana dintre activitatea monadelor e ste asigurat de "armonia prestabilit", creat de monada suprem, Dumnezeu. Pe baza acestei teze, Leibniz consider, n spiritul unui optimism conformist, c lumea noastr, creat de Dumnezeu, este "cea mai bun dintre toate lumile posibile"
In conceptia lui Leibniz, monadele sunt unitati simple, fara parti, materiale sau spirituale, care intra in tot ceea ce este compus, adica in alcatuirea lumii. Monadele au inscrise in sine din eternitate ceea ce li se va intampla, sunt programate ca niste veritabile automate sa execute anumite instructiuni. In functie de gradul si felul perceptiei fiecareia, Leibniz a ierarhizat monadele intr-un sistem monadologic al naturii care cuprinde trei mari grupe: monadele pure; monadele sufletului; monadele spirituale.

38. numiti principalii reprezentati ai iluminismului.

Iluminismul are urmatorii reprezentanti:Voltaire,Rousseau,Montesquieu in Franta;Hender,Kant,Goethe in Germania; John Locke,Hume in Anglia;Carlo Coldoni in Italia; Lomonosov in Rusia. Filosofia iluminismului Apare n rile Europei, ale Americii de Nord i ale Americii de Sud i avnd drept scop crearea unei societi raionale", prin rspndirea culturii, a luminilor" n mase

39 reprezentatii filosofiei germane clasice . I.Kant I.Fichte F.Schelling Hegel 5. L.Feuerbach 40 apriorismul lui Kant consta in . ...faptul ca subiectul cunoasterii dispune de anume forme de cunoastere,care s-au stabilit inca pina la
el.Insa apriorismul acesta nu este identic cu notiunea de idei innascute:apriori -nu-s ideile innascute,ci formele insusite de om in procesul deprinderii sale cu formele culturii,care s-au stabilit pina la el. Considera spatiul si timpul ca forme subiective ale sensibilitatii si perceptiunii externe, si anume spatiul ca forma pe care o imbraca senzatiile tactile, musculare si vizuale, iar timpul ca forma subiectiva a tuturor senzatiilor, durata fiind o forma chiar a tuturor modificarilor din constiinta

41. explicati notiunile de fenomen si lukrul in sine la kant

Fenomen - creatie subiectiva si obiect al cunoasterii;

Lucru in sine - lumea exterioara necunoscuta(onticul). Aceste lucruri nu depind de constiinta omului,actioneaza asupra organelor de simt si
trezesc senzatii Prin lucru n sine el nelege lucrurile cum ele exizst de la sine(sau n sine) spre deosebire cum el se prezint pentru noi n cunoaterea noastr. Prin fenomen el nelege aceea ce este dat n senzaiile omului, ce poate fi cunoscut i atunci cnd Kant admite c reprezentrilor le corespunde ceva n afara noastr, anumite lucruri n sine. El este materialist, dar cnd afirm c acest lucru n sine incognoscibil transcendent de cealalt parte a
cunoaterii el se pronun ca agnostic

42. ce este imperativul categoric in opinia lui kant Kant formuleaz principiul "imperativului categoric", considerat ca fundament al moralei: "Acioneaz n aa fel, nct maxima aciunilor tale s poat fi impus ca lege universal". Kant considera ca imperativul categoric orienteaza omul sa procedeze astfel incit faptele sale sa poata servi drept baza si principiul
calauzitor pentru legislatia universala. Imperativul caregoric cuprinde o cerinta ce obliga pe oricine sa actioneze cu neoesitate intr -un anumit fel.Conform adevaratei moralitati trebuie sa vrei sa faci un lucru,fiindca asa iti cere constiinta si atita tot.Prin notiunea"imperativul categoric" kant a sesizat specific ul formal al imperativului moral,forma sub care se exprima datoria,dar,pe de alta parte,el a opus in mod rigid datoria intereselor si a existentei "empirice"a omului.

43. idealismul lui hegel este un idealism absolut

Pentru Hegel filosofia este obligata sa legitimeze existenta absolutului in fata constiintei,sau sa fundamenteze deschiderea constiintei catre cuprinderea lui.Scopul filosofiei este acela de a prinde ideea in adevarata ei forma de generalitate, adica, de a intelege procesul istoric al cunoasterii umane Hegel a creat sistemul idealismului obiectiv original la temelia cruia a pus teza despre identitatea dintre existen i gndire, despre lume ca o manifestare a ideii absolute. Iar aceasta nseamn, c existena este gndire, c tot ce-i real este raional i tot ce -i raional este real. Conform concepiei lui Hegel baza lumii o constituie ideea absolut, spiritul universal care dup natura sa e contradictoriu i de aceea se afl ntr-o permanent automicare, autodezvoltare. Ideea absolut, potrivit lui Hegel , nu-i altceva dect raiunea, gndirea, substana ce formeaz esena i baza primordial a tuturor lucrurilor, ea exist venic i conine n sine n form potenial toate determinrile fenomenelor naturale, sociale i spirituale.

44. ce este dialectica hegeliana si care sunt legile dialecticii lui Hegel
Momentul progresiv n filosofia lui Hegel este metoda dialectic, interpretat de el ca teorie universal a dezvoltrii i conexiunii universale. Hegel a formulat legile cele mai generale ale dezvoltrii, principiile fundamentale i categoriile dialecticii. Dar dialectica lui Hegel purta un caracter idealist, deoarece la te melia dezvoltrii i conexiunii universale, potrivit lui Hegel, se afl ideea absolut. Unul dintre fundamentele lui Hegel in filosofie este dialectica. Ea proclama dezvoltarea generala si la baza ei se afla ideea ca sursa oricarei dezvoltari este autodez voltarea notiunii,adica ca dezvoltarea are natura spirituala.Dialectica notiunilor determina dialecteca lucrurilor. 1.Legea Interdependenteidintre transformarile cantitative si calitative; 2.Legea Negarii care presupune ca teza devine antiteza si peurma are loc sinteza

45. numiti principalele curente ale filosofie conteporane pragmatismul , pozitivismul (Auguste Comte) Arthur Schopenhauer Friedrich Nietzsche Henri Bergson filozofia analitic (Ludwig Wittgenstein) Bertrand Russel fenomenologia (Franz Brentano, Edmund Husserl, Max Scheler, Hannah Arendt, Maurice Merleau-Ponty, Dietrich von Hildebrand, Emmanuel
Levinas.)

Martin Heidegger Ayn Rand existenialismul (Soeren Kierkegaard, Jean-Paul Sartre, Gabriel Marcel, Karl Jaspers) hermeneutica (Paul Ricoeur, Hans-Georg Gadamer) filozofia politic (John Stuart Mill, Friedrich Hayek, Karl Popper, Isaiah Berlin, John Rawls)
teoria critic (coala de la Frankfurt: Theodor W. Adorno, Herbert Marcuse, Walter Benjamin, Erich Fromm, Jiirgen Habermas, Max Horkheimer)

structuralismul i post-structuralismul (Claude Levi-Strauss, Louis Althusser, Gilles Deleuze, Michel Foucault, Pierre Bourdieu)

deconstructivismul (Jacques Derrida) 46. ce este irationalismul Irationalismul este un curent n filozofie care neag posibilitatea de a cunoate realitatea pe cale raional, postulnd primatul intuiiei, instinctului, credinei.Principalii reprezentanti sunt: A.Schopenhauer, S.Kierkegaard, F.Nietzsche 47.in ce consta esenta vointei mondiale in opinia lui shopenhauer
Schopenhauer susine c Voina st la baza reprezentrii lumii, avnd o puternic for lipsit de raiune i de scop. Voina st nu numai la baza aciunilor omului, ci determin ntreaga realitate, organic sau anorganic. Voina se manifest n lumea animal ca for vital i ca impuls spre procreare. Aceast teorie asupra "primatului voinei" reprezint ideea central a filozofiei lui Schopenhauer i a avut, ncepnd cu a doua jumtate a secolului al XIX -lea pn n actualitate, o influen crescnd asupra gndirii filozofice

48. ce este vointa despre putere in opinia lui nietzsche Voina de putere, aa cum apare n concepia lui Nietzsche, are o dublsemnificaie. Mai nti, una ontologic, ntruct voina de putere constituie o for afirmativ intrinsec existenei n ansamblul ei. Exist, apoi, o semnificaie uman, care arat c voina de putere constituie expresia ntregii viei instinctuale i reprezint manifestarea ramificat, n plan intern, a unei forme fundamentale i unice a voinei de putere, care acioneaz la nivelul existenei. Conceptul de "voin de putere" joac un rol central n gndirea lui Nietzsche, n msura n care este pentru el - n sens metafizic - un instrument pentru nelegerea lumii: "esena cea mai intim a existenei este voina de putere". Proiectul lui de reevaluare a conceptelor tradiionale ale metafizicei va antrena abolirea valorilor idealiste, n special ale cretinismului. Voina de putere este analizat ca relaie intern a unui conflict, ca structur intim a devenirii, ca pathos fundamental, i nu numai ca dezvoltare a unei fore. Aceast concepie permite depirea omului, nu eliminarea lui, ci abandonarea vechilor idoli i a speranei ntr-o lume de dincolo, acceptarea vieii n ceea ce comport ea ca aspiraie spre putere. 49 cum este conceptul omului in filosifia existetianolista
In filosofia existentiala omul inseamna libertate pentru a-i construi viaa, el trebuie s opteze, s aleag n permanen, s se angajeze n raport cu destinul su i cu al celorlali. Omul con stat c n realitate nu este singur: el este o fiin alturi de cei cu care e nevoit s existe; fiina uman este fiinampreun

50.caracterizati succint pozitivismul si formele principale ale acestuia

. Pozitivismul este un curent filozofic al crui tez principal este c singura cunoatere autentic este cea tiinific, iar aceasta nu poate veni dect de la afirmarea pozitiv a teoriilor prin aplicarea strict a metodei tiinifice .Se disting 2 forme ale pozitivismului: -pozitivismul social cu caracter predominant practic;-pozitivismul evolutiv cu caracter teoretic.