Fobia este o teama patologica, obsesiva, de mare intensitate, cu obiect precizat.

Respectiv spre deosebire de anxietate, situatie in care persoana nu poate uneori preciza foarte exact care este frica sa, in fobie persoana se teme in mod exagerat de un anuit lucru: de poduri, sau spatii inchise, sau paianjeni, etc. Exista multe tipuri de fobii. Fobia este o reactie exagerata fata de un stimul si care spre deosebire de frica obisnuita, nu diminueaza in timp.Ea nu poate fi explicata sau rationalizata si scapa controlului voluntar. De multe ori persoanele fobice incearca sa evite situatia sau lucrul producator de fobie. Fobia se manifesta prin frica intensa, reactii vagale, de tipuri transpiratii reci, accelerarea batailor inimii, etc, si reactii emotionale neplacute. Desi de multe ori persoana fobica realizeaza ca fobia sa nu are o baza rationala, sentimentul de frica nu dispare. Tratamentul fobiilor este in primul rand psihoterapeutic. Anxietatea sociala, cunoscuta si sub numele de fobie sociala, se caracterizeaza prin frica intensa de a fi privit si evaluat negativ de catre ceilalti in situatii sociale. Unele persoane cu anxietate sociala se simt foarte rau atunci cand trebuie sa apara sau sa vorbeasca in public. Pentru unii este foarte dificil sa comande mancare la restaurant, sa semneze ceva in public sau sa dea un telefon. Desi persoanele care au anxietate sau fobie sociala stiu ca frica lor este excesiva si nerezonabila, se simt neajutorati in fata sentimentelor de anxietate, de teama. Persoanele cu anxietate sociala se tem ca s-ar putea comporta astfel incat sa fie umiliti sau jenati in fata altora. Anxietatea poate interfera cu rutina zilnica, ocupatia persoanei, sau viata sociala. Poate fi dificil sa termine scoala, sa mearga la un interviu pentru slujba si sa isi gaseasca un partener. Fobia social sau tulburarea de anxietate social vine cu un crd de spaime disproporionate n situaii sociale normale: teama de critic i evaluare negativ, teama de situaii penibile i umilitoare, teama de oameni strini i alte temeri lipsite de mobil concret. Ce este fobia social? Fobia social este o tulburare psihic indus pe teama excesiv i de nestpnit de a fi observat, criticat i umilit de oameni strini care, prin ei nii, nu prezint un pericol real. Teama apare n situaii sociale de genul: vorbit n public, discurs n faa auditoriului, reuniuni mondene, edine, conversaii pe teme sexuale, acces n restaurante i toalete publice, scris, pictat sau cntat n public i alte aciuni expuse privirilor strine. Sentimentele ncercate sunt teama, stnjeneala, penibilul, disconfortul. Peste ele se adaug preocuparea obsesiv de a le ascunde celorlali, preocupare ce bate la ochi i ajunge ntr-adevr s atrag atenia. Manifestri observabile cu ochiul liber Cele mai rspndite manifestri somatice observabile ale fobiei sociale sunt nroirea feei, tremorul, ameeala, blbiala, vocea slab, nmuierea picioarelor, uscarea gurii, palpitaiile, transpiraia rece, miciunile imperioase, nervozitatea, stngcia, senzaia de penibil i disconfort... Manifestri observabile cu ochiul liber Cele mai rspndite manifestri somatice observabile ale fobiei sociale sunt nroirea feei, tremorul, ameeala, blbiala, vocea slab, nmuierea picioarelor, uscarea gurii, palpitaiile, transpiraia rece, miciunile imperioase, nervozitatea, stngcia, senzaia de penibil i disconfort...

Timiditate sau fobie sociala ?

Adesea confundata cu timiditatea in relatiile sociale sau definita ca emotivitate exagerata in situatii in care importanta este performanta (examene, vorbitul in public, etc.), fobia sociala a fost acceptata ca un dat si foarte multa vreme a fost privita ca o trasatura de personalitate. Afirmatii de genul : sunt timid din fire sau sunt foarte emotiv atesta acest lucru. Simptomatologia Pana unde merge timiditatea si de unde incep fobia? Nu este neobisnuit sa fii anxios atunci cand mergi la prima intalnire cu cineva, cand trebuie sa vorbesti in public, cand mergi la o petrecere unde este multa lume necunoscuta sau cand iei masa cu seful. Ceea ce este diferit la fobia sociala, cunoscuta si sub denumirea de anxietate sociala, este teama foarte puternica si persistenta de a fi judecat de alti oameni sau de a te purta intr-un fel nepotrivit, ridicol si in consecinta umilitor in situatiile respective. Gandul ca ai putea fi in centrul atentiei sau ca ai putea atrage privirile tuturor printr-un comportament nepotrivit devine de nesuportat. Manifestarea anxioasa poate atinge cotele unui atac de panica. Este un cerc vicios deoarece intr-o astfel de situatie poti sa rosesti, sa iti tremure mainile, sa transpiri, sa ai ameteli si greata si atunci teama se amplifica deoarece ai impresia ca ceilalti vor observa aceste manifestari si vei sfarsi prin a te face de ras. Fobia sociala se imparte in doua subtipuri: fobie sociala generalizata si fobie sociala de performanta. In primul caz, anxietatea si evitarea apar in mai toate situatiile sociale, inainte de confruntarea cu situatia temuta, persista pe toata durata ei si inca destul timp dupa incheierea acesteia. Analiza retrospectiva a propriilor reactii in situatia tocmai incheiata este un lucru de la care persoana nu se poate abtine iar concluziile asupra prestatiei sale sociale sunt intotdeauna negative. Acest lucru conduce la o conduita de evitare a situatiilor problema. Evitarea se instaleaza insidios iar urmarile ei afecteaza toate aspectele vietii cotidiene : 40% dintre pacienti nu se casatoresc niciodata, nu au prieteni sau au foarte putini, pot abandona studiile in ciuda unor rezultate incurajatoare, refuza avansarile profesionale, etc. Cel de-al doilea subtip, anxietatea de performanta, poate afecta cariera indivizilor a caror activitate ii situeaza in centrul atentiei unei audiente. Aparitie si dezvoltare Fobia sociala apare in copilarie si adolescenta si este a treia tulburare ca frecventa dupa depresie si alcoolism. Desi s-a constatat ca femeile sunt de doua ori mai afectate de fenomen decat barbatii, de cele mai multe ori acestia din solicita cel mai des ajutor, deoarece este social acceptabil si privit ca normal ca o femeie sa fie excesiv de timida. In conditiile unei evolutii nefavorabile a acestei tulburari, printre consecintele negative figureaza alcoolismul, dependenta de droguri si medicamente anxiolitice, depresia si tentativele de suicid. Daca una dintre aceste complicatii este motivul prezentarii la psihiatru, in foarte multe cazuri fobia sociala este ignorata si se trateaza doar complicatiile. Factori de risc

Factorii genetici. O cercetare facuta in 1992 de Kendler si colaboratorii sai pe un lot de peste 2000 de femei gemene a stabilit ca rata de transmitere genetica a fobiei sociale este de 30%. Studiile familiale arata si ele o rata semnificativ crescuta de aparitie a tulburarii la rudele pacientilor, comparativ cu subiectii care nu au fobie sociala. Factorii biologici . Studiile indica disfunctii in metabolizarea serotoninei la pacientii cu fobie sociala, acest lucru fiind sustinut si de eficacitatea unor medicamente care intervin in eglarea serotoninei. Factorii psihologici si educationali . Mostenirea genetica nu reprezinta decat o predispozitie pentru fobia sociala. Experientele de viata timpurii si mediul in care creste individul cu aceasta predispozitie sunt cele pot declansa fobia sociala. De exemplu situatiile umilitoare in care este pus de alti copii sau un mediu de viata traumatizant : modelul parintilor care au fobie sociala, parinti care supraevalueaza opinia altora, care impun standarde ideale, care izoleaza copilul de cei de acceasi varsta sau care, prin pedepse repetate, incurajeaza o imagine de sine auto-depreciativa. Stress-ul. Avand in vedere ca diagnosticarea fobiei sociale este tarzie si precara, evolutia ei urmeaza modelul unei maladii cronice, cu exacerbari si ameliorari. Exacerbarile sunt produse de stress, fie ca el vine sub forma unor evenimente traumatizante, fie ca inseamna responsabilitatile vietii adulte care presupun castigarea si mentinerea unei pozitii sociale. In timp, comportamentul evitant vine cu consecintele lui si face ca bilantul insucceselor sa creasca pe seama oportunitatile ratate prin neprezentare. Acest lucru pune o mare presiune asupra individului, miza fiind insasi justificarea existentei. De aici pana la depresie si celelalte complicatii nu e decat un pas. Tratamentul fobiei sociale se bazeaza pe psihoterapia de tip comportamental-cognitiv si doar secundar pe medicamente. Plecand de la premisa ca disfunctia biologica incriminata in fobia sociala este la nivelul serotoninei, atentia cercetatorilor s-a indreptat asupra acelor medicamente care ii regleaza metabolismul. Dintre toti inhibitorii recaptarii de serotonina (SSRI) numai paroxetina (Seroxat, Paxil, Arketis) si-a dovedit eficacitatea. Efectele ei benefice de ameliorare a anxietatii in situatii sociale sunt evidente doar pe durata tratamentului si se adreseaza mai curand pacientilor care se tem ca simptomele anxietatii vor fi remarcate de cei din jur si ii vor pune in situatii delicate. Psihoterapia comportamental-cognitiva presupune o abordare integrata a tuturor elementelor care constituie tabloul fobiei sociale cu scopul de a produce o schimbare durabila de comportament (partea comportamentala) si de mod de a gandi (partea cognitiva) despre sine si relatiile sociale. Psihoterapia poate fi individuala sau de grup iar frecventa sedintelor este saptamanala. Partea comportamentala presupune o evaluare initiala a abilitatilor sociale ale clientului, urmata de insusirea si/sau exersarea lor in situatiile sociale care-i starnesc teama.Abilitatile sociale se insusesc/exerseaza mai intai in sedintele de terapie individuala sau de grup, iar intre sedinte, in situatiile sociale cu care se confrunta clientul in saptamana ce urmeaza. Clientul are ca tema autoevaluarea reactiilor sale, a nivelului de anxietate si a felului in care gandeste in situatiile prin care trece singur, urmand sa discute

cu terapeutul dificultatile intampinate. Partea cognitiva vizeaza, pentru inceput, recunoasterea de catre client a gandurilor disfunctionale care apar la anticiparea si confruntarea cu situatiile temute ( o sa ma fac de ras , o sa creada ca sunt un prost , nu voi reusi sa fac fata etc.). Aceste ganduri stau la originea nivelului mare al anxietatii, a tendintei de evitare si a consolidarii imaginii de sine proaste. Ceea ce isi imagineaza clientul ca gandesc cei din jur despre el este daca nu fals, cel putin exagerat. In terapie, clientul este invatat cum sa-si verifice convingerile disfunctionale in diverse situatii si sa descopere singur ca sunt exagerate. In timp, in fata unor argumente solide si verificate, aprecierea propriei prestatii devine mult mai adecvata, anxietatea scade iar imaginea de sine se imbunatateste. Pentru ca fobia sociala presupune in multe cazuri o predispozitie genetica si biologica iar stress-ul poate creste oricand in viata fiecaruia dintre noi, exista riscul real al unei recaderi. Terapia comportamental-cognitiva ia in considerare acest risc si are o strategie de prevenire a recaderilor. La finalul terapiei se recapituleaza principiile ei generale si se face bilantul tuturor demersurilor care au ajutat clientul sa-si schimbe modul de reactie si de gandire. Tot materialul scris rezultat din terapie ramane clientului care-l poate revedea oricand se confrunta din nou cu aceeasi problema. Singur, de data aceasta, poate aplica ceea ce a invatat ca il ajuta si poate depasi momentele delicate independent de prezenta terapeutului.

Fobiile se intalnesc sub mai multe forme. O fobie specifica reprezinta teama de un anumit obiect sau situatie. Fobia sociala este teama de a fi victima unei situatii penibile intr-o conjunctura sociala. Iar agorafobia, care insoteste adesea tulburarea de panica, este teama de a fi in oricare situatie favorizanta a unui atac de panica sau din care este dificil de iesit daca atacul a avut loc. FOBIILE SPECIFICE --"Imi este teribil de teama de zbor si nu mai pot merge cu avionul. Senzatia e ingrozitoare cand usa avionului se inchide si ma simt prins in capcana. Inima imi bate cu putere si transpir intens. Daca cineva incepe sa vorbeasca cu mine devin foarte rigid si preocupat. Cand avionul incepe sa se inalte imi confirma din nou senzatia ca nu mai pot scapa. Ma imaginez cum imi pierd controlul, ma inspaimant, imi vine sa ma urc pe pereti, dar niciodata nu trec la actiune. Nu mi-e teama de prabusirea avionului sau turbulente. Este pur si simplu senzatia ca sunt inchis. De fiecare data cand m-am gandit la schimbarea serviciului m-am intrebat obligatoriu: "O sa fiu nevoit sa zbor cu avionul?" Acum merg in deplasari doar daca pot apela la masina sau tren. Prietenii insista ca nici dintr-un tren de mare viteza nu pot cobori, deci de ce nu am probleme si in calatoria cu trenul? Le raspund ca pur si simplu este o teama irationala. " Fobia nu este doar teama excesiva ; este o teama irationala. Poti sa schiezi pe unul din cei mai inalti munti cu usurinta si sa simti panica daca ajungi mai sus de etajul 10 al unei cladiri. Multe persoane au fobii specifice, temeri intense si irationale legate de anumite obiecte sau situatii--caini, spatii inchise, inaltimi, lifturi, tuneluri, calatoria cu masina pe autostrada, apa, zborul cu avionul, rani care implica sangerarea sunt unele din cele mai intalnite fobii. Adultii afectati de fobii sunt constienti ca temerile lor sunt irationale, insa de cele mai multe ori confruntarea sau chiar simplul gand al confruntarii cu obiectul sau situatia temuta da nastere unui atac de panica sau unei anxietati severe. Fobiile specifice afecteaza una din 10

persoane. Nu se poate spune cu exactitate care e cauza lor, acestea intalnindu-se la mai multi membri ai aceleiasi familii si fiind mai frecvente la femei. Fobiile au de obicei debutul in adolescenta sau la maturitate. Acestea debuteaza brusc si sunt de mai mare durata decat cele din copilarie; numai circa 20% din fobiile adultilor dispar de la sine. In cazul in care exista la copii fobii specifice-- de exemplu, teama de animale--aceste fobii dispar cu timpul, desi exista posibilitatea de a se prelungi si la varsta adulta. Nu se stie de ce persista in cazul unor oameni, insa dispar in cazul altora. Daca obiectul fobiei este usor de evitat, persoanele fobice pot sa nu resimta nevoia de a urma un tratament. Cu toatea acestea, uneori pot lua decizii importante in plan personal sau profesional pentru a evita o situatie fobogena. Atunci cand fobiile perturba viata unei persoane, tratamentul poate fi util. Un tratament eficient implica psihoterapie. Trei patrimi din pacienti au beneficii semnificative multumita acestui tip de tratament. In prezent nu exista dovada certa a eficientei unui tratament medicamentos in cazul fobiilor specifice, insa, uneori pot fi prescrise anumite medicamente pentru a ajuta la reducerea intensitatii simptomelor anxietatii inainte ca persoana sa se confrunte cu o situatie fobogena. FOBIA SOCIALA --"Nu eram in stare sa merg la intalniri sau petreceri. O perioada nu am putut merge nici la cursuri. In al doilea an la liceu am fost nevoit sa ma intorc acasa pentru un semestru." --"Teama mea aparea in orice tip de situatie sociala. Eram anxioasa chiar inainte de a iesi din casa si starea se amplifica pe masura ce ma apropiam de clasa, de locul unei petreceri sau ceva asemanator. Simteam stomacul dureros--aproape ca atunci cand am gripa. Inima imi batea cu putere, palmele imi transpira si aveam senzatia ca sunt detasata de propria persoana si de ceilalti." --"Cand intru intr-o camera plina de oameni ma inrosesc si am impresia ca privirile tuturor sunt asupra mea. Sunt prea stanjenita sa stau izolata intr-un colt, insa nu gasesc nimic sa spun cuiva. Ma simt neindemanatica si abia astept sa plec." Fobia sociala este teama intensa de a fi umilit in situatii sociale, mai ales de a fi expus celorlalti intr-o situatie penibila. Deseori se intalneste la membrii aceleiasi familii si poate fi insotita de depresie sau alcoolism. Fobia sociala debuteaza la inceputul adolescentei sau chiar mai devreme. Atunci cand suferi de fobie sociala ai tendinta de a crede despre ceilalti ca sunt foarte abili in public si ca tu nu esti. Micile greseli pe care le faci iti apar mult exagerate. A te imbujora poate fi un motiv de stanjenire si simti ca toate privirile sunt fixate asupra ta. Te poti teme de prezenta unor persoane necunoscute. Sau teama poate fi mai specifica, cum ar fi a te simti anxios la sustinerea unui discurs, cand trebuie sa i te adresezi sefului sau unei alte persoane cu autoritate, sau la intalniri. Cea mai cunoscuta fobie sociala este teama de a vorbi in public. Uneori fobia sociala implica o teama generala de situatii sociale cum sunt petrecerile. In cazuri mai rare se poate manifesta prin teama de a merge la o toaleta publica, a manca in public, a vorbi la telefon sau a scrie in prezenta altor persoane. Cu toate ca deseori aceasta tulburare este considerata sinonima cu timiditatea, acestea sunt diferite. Persoanele timide se pot simti foarte stanjenite in prezenta altora, insa nu resimt anxietate extrema la anticiparea confruntarii cu o situatie sociala si nu evita cu obstinatie circumstantele care ii fac mai constienti de sine. Dimpotriva, cei cu fobie sociala nu sunt in mod obligatoriu si timizi. Acestia se pot simti in general in largul lor alaturi de ceilalti, insa un anumit tip de imprejurare le poate provoca anxietate intensa. Fobia sociala perturba desfasurarea normala a vietii, afectand cariera si relatiile sociale. De exemplu, un angajat poate refuza o promovare din cauza ca nu poate sustine prezentari publice. Teama majora de un eveniment social poate debuta cu cateva saptamani inainte si simptomele ajung sa fie

destul de dizabilitante. Persoanele care sufera de fobie sociala sunt constiente ca trairile lor au o baza irationala. Cu toate acestea, ei resimt o mare anxietate inainte de confruntarea cu o situatie de care se tem si pot ajunge sa faca orice ca sa o evite. Chiar daca reusesc sa se confrunte cu obiectul fobiei lor, acestia se simt foarte anxiosi inainte de confruntare si extrem de tensionati pe parcurs. Dupa aceasta trairile neplacute pot persista daca se preocupa de cum ar putea fi judecati sau ce au observat si gandit ceilalti. In cazul a aproximativ 80% din cei afectati de fobie sociala simptomele sunt inlaturate cu ajutorul tratamentului care consta in psihoterapie sau medicatie, ori o combinare a celor doua

Fobia sociala la adolescenti

Generalitati
Sus

Este firesc ca un adolescent sa se simta nervos, timid sau constient de propria persoana in fata altora, uneori. Oricine poate avea un puls accelerat, palme transpirate sau strangeri ale stomacului cand da probe pentru intrarea intr-un cor, cere o prima intalnire sau sustine o prezentare orala. Majoritatea oamenilor reusesc sa treaca peste aceste momente atunci cand este necesar. Dar pentru unele persoane, anxietatea care insoteste sentimentul de timiditate poate fi extrema. Anxietatea poate fi atat de puternica incat il poate impiedica pe subiect sa raspunda la ore, poate fi incapabil sa stabileasca contact vizual cu colegii in pauze sau evita sa discute cu altii in timpul mesei de pranz. Cand oamenii se simt atat de constienti de propria persoana si atat de anxiosi incat ii impiedica sa vorbeasca sau sa socializeze in majoritatea timpului, probabil este mai mult decat timiditate. Poate fi o tulburare de anxietate numita fobie sociala.
Cuprins articol
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Generalitati Ce este fobia sociala? Reactia de frica De ce se tem oamenii cu fobie sociala? Cum poate afecta fobia sociala viata unei persoane Mutismul electiv De ce dezvolta unii oameni fobie sociala Cum se face fata fobiei sociale Cum se depaseste fobia sociala

Ce este fobia sociala?

Sus

Fobia sociala (numita uneori si anxietate sociala) este un tip de anxietate. Senzatii profunde de timiditate si auto-constientizare determina o teama puternica. Ca rezultat, persoana se simte inconfortabil cand trebuie sa participle la situatiile sociale de fiecare zi. Persoanele cu fobie sociala pot interactiona normal cu membrii familiei si cu cativa prieteni apropiati. Dar intalnirea cu persoane noi, discutarea in cadrul unui grup si sustinerea unei prezentari publice poate cauza aparitia timiditatii extreme. In cazul fobiei sociale, timiditatea extrema a persoanei, autoconstientizarea si teama de a se face de ras interfereaza cu activitatea de fiecare zi. In loc sa se bucure de activitati sociale, persoanele cu fobie sociala pot visa la ele, dar sa le evite partial sau in totalitate.

Reactia de frica
Sus

Ca si in cazul altor fobii, fobia sociala este o reactie de frica la ceva care de fapt nu este periculos - desi corpul si mintea reactioneaza ca si cum pericolul ar fi real. Asta inseamna ca persoana simte senzatii fizice de teama cum ar fi puls rapid si respiratie accelerate. Aceste modificari reprezinta raspunsul de tip lupta fuga al organismului. Sunt determinate de descarcare brusca de adrenalina si alte substante care pregatesc corpul pentru lupta sau pentru o fuga rapida. Acest mecanism biologic apare cand persoanei ii este frica. Este un raspuns al sistemului nervos care alerteaza omul in cazul unui pericol astfel incat acesta sa se poata proteja. In cazul fobiei sociale acest mecanism este activat prea frecvent, prea puternic si in situatii nepotrivite. Deoarece senzatiile fizice care apar alaturi de raspuns sunt reale si uneori destul de puternice pericolul pare, de asemeni, real. Deci persoana va reactiona prin incapacitatea de a interactiona. In timp ce trupul experimenteaza aceste senzatii fizice, mintea trece prin emotii cum ar fi teama si nelinistea. Oamenii cu fobie sociala au tendinta de a interpreta aceste senzatii si emotii intr-un mod care ii determina sa evite asemenea situatii (Oh, imi bate inima atat de tare, probabil e periculos mai bine nu mai fac acest lucru). Alte persoane pot interpreta aceleasi senzatii de nervozitate intr-un mod diferit (Ok, e doar inima mea care bate mai tare. Probabil sunt nervos pentru ca urmeaza sa vorbesc. Nu e mare lucru).

De ce se tem oamenii cu fobie sociala?

Sus

In cazul fobiei sociale, temerile si preocuparile persoanei sunt centrate pe performanta sociala indiferent daca este o prezentare foarte importanta sau o simpla discutie la vestiare. Persoanele cu fobie sociala au tendinta de a se simti inconfortabil gandindu-se ca sunt observate si judecate de altii. Sunt foarte sensibile la teama ca se vor face de ras, se vor inrosi, vor face o greseala, vor fi criticate sau se va rade de ele. Nimeni nu doreste sa experimenteze

aceste lucruri. Dar majoritatea oamenilor nu petrec prea mult timp facandu-si griji pentru aceste lucruri.

Cum poate afecta fobia sociala viata unei persoane

Sus

In cazul fobiei sociale, gandurile si temerile despre ce gandesc ceilalti sunt exagerte in mintea persoanei respective. Persoana se concentreaza mai mult pe lucrurile jenante care ar putea sa se intample, si mai putin pe cele bune. Aceasta face ca situatia sa devina si mai rea decat este in realitate, si determina persoana sa evite acea situatie. Iata cateva cai prin care fobia sociala poate afecta viata pacientului: - Se poate simti singur si dezamagit ca a ratat ocazii de a se imprietenii si a se distra. Fobia sociala poate impiedica persoana sa discute cu prietenii in sala de mese, sa se alature unui club, sa mearga la o petrecere sau sa ceara o intalnire. - Sa nu aiba cele mai bune rezultate la scoala. Fobia sociala poate opri o persoana sa raspunda voluntar la ore, sa citeasca cu glas tare sau sa tina o prezentare. Sau poate fi prea nelinistit pentru a pune intrebari la ore sau sa ceara ajutorul profesorului atunci cand are nevoie. - Rateaza sansa de a-si etala abilitatile si a invata altele noi. Fobia sociala poate impiedica persoana sa dea o proba pentru piesa de teatru a scolii, sau pentru echipa de fotbal a scolii sau sa se alature unor proiecte. Fobia sociala nu doar impiedica o persoana sa incerce lucruri noi, dar o impiedica si sa faca greselile normale, de fiecare zi, care ii ajuta pe oameni sa-si imbunatateasca abilitatile pe viitor.

Mutismul electiv
Sus

Unii copii si tineri sunt atat de timizi si le este atat de teama sa vorbeasca cu ceilalti, incat nu vorbesc deloc cu anumite persoane (cum ar fi profesorii sau colegii pe care nu-i cunosc) sau in anumite locuri (cum ar fi o locuinta straina). Aceasta forma de fobie sociala este uneori numita mutism electiv. Oamenii cu mutism electiv pot vorbi. Ei pot avea conversatii normale cu persoanele pe care le cunosc si in locuri familiare. Dar alte situatii le pot cauza anxietate extrema care ii impiedica sa vorbeasca. Unele persoane pot confunda tacerea lor cu atitudinea trufasa sau proasta crestere. Dar in cazul mutismului electiv si al fobiei sociale tacerea arata sentimentele de teama si nesiguranta si nu faptul ca sunt prost crescuti, lipsiti de respect sau nu vor sa coopereze.

De ce dezvolta unii oameni fobie sociala

Sus

Atat copiii si adolescentii cat si adultii pot avea fobie sociala. De cele mai multe ori debuteaza in tinerete. La fel ca si in cazul altor probleme care au la baza anxietatea, fobia sociala apare datorita unei combinatii a trei factori: 1. Profilul biologic al persoanei. Fobia sociala poate fi partial datorata genelor si temperamentului pe care o persoana le mosteneste. Caracteristicile genetice mostenite de la parinti sau alte rudepot influenta felul in care creierul simte si regleaza anxietatea, timiditatea, nervozitatea si reactia la stres. In acelasi fel, unele persoane se nasc cu un temperament timid si au tendinta de a fi mai precauti si sensibili in situatii noi si prefera lucrurile familiare. Majoritatea persoanelor care dezvolta fobie sociala au avut intotdeauna un temperament timid. Nu orice persoana cu temperament timid dezvolta fobie sociala (de fapt, majoritatea nu dezvolta). Acelasi lucru se intampla si in cazul genelor. Dar persoanele care mostenesc aceste caracteristici au o sansa crescuta de a dezvolta fobie sociala. 2. Comportamente invatate de la modele (in special de la parinti). Daca o persoana are in mod natural un temperament timid pote fi influentat de ce invata de la modelele din viata sa. Daca parintii sau altii reactioneaza prin supraprotejarea copilului timid, acesta nu va avea sansa sa se obisnuiasca cu situatii si oameni noi. In timp, timiditatea se poate transforma in fobie sociala. Parintii timizi pot, de asemenea, neintentionat, sa fie un exemplu prin evitarea anumitor interaciuni sociale. Un copil timid va invata ca socializarea este un lucru inconfortabil, tulburator si care e bine sa fie evitat. 3. Evenimente si experiente de viata. Daca persoanele care se nasc cu o fire precauta au parte de evenimente stresante, acestea ii pot face sa fie si mai precauti si mai timizi. A fi presat sa interactioneze intr-un mod pentru care nu se simte pregatit, a fi criticat sau umilit, sau a avea alte temeri si ingrijorari, poate face si mai probabila aparitia la o persoana timida si tematoare a axietatii sociale. Persoanele care primesc in mod constant reactii critice si dezaprobatoare pot ajunge sa creada ca ceilalti in judeca in mod negativ. Daca o persoana timida este ironizata si umilita, aceasta se va retrage si mai mult in carapacea sa. Vor fi speriate sa faca o greseala sau sa dezamageasca pe cineva, si vor fi mai sensibile la critica. Vestea buna este ca efectele acestor experiente negative pot fi intoarse cu putin efort dar constant. Frica pote fi invatata. Dar poate de asemeni sa fie si dezvatata.

Cum se face fata fobiei sociale

Sus

Persoanele cu fobie sociala pot invata sa se descurce cu frica, sa dezvolte stima de sine si increderea in sine si abilitati de coping si in acest fel sa nu mai evite situatiile care le-ar putea cauza anxietate. Exista profesionisti care pot ajuta o persoana cu fobie sociala: - Terapeutii pot ajuta persoana sa recunoasca senzatiile fizice cauzate de lupta-fuga si sa-i invete sa interpreteze corect aceste senzatii. Terapeutii pot ajuta in crearea unui plan pentru a face fata temerilor sociale fata in fata si pot ajuta la obtinerea de abilitati si incredere pentru a face acest lucru. Acest lucru include si exersarea de noi comportamente. Uneori, nu intotdeauna, medicatia folosita pentru reducerea anxietatii poate fi folosita in tratamentul fobiei sociale.

- Familia si prietenii sunt foarte importanti pentru peroanele care au fobie sociala. Suportul corect din partea unor persoane cheie ii pot ajuta pe cei cu fobie sociala sa aiba curaj sa iasa din zona lor de confort si sa incerce ceva nou. Umilirea, critica, tinerea de predici, cererile de a se schimba nu ajuta doar fac persoana sa se simta prost. A avea fobie sociala nu este vina pacientului si nici ceva ce acesta alege sa aiba. In scimb, prietenii si familia pot incuraja persoana cu fobie sociala sa-si aleaga un scop mic spre care sa tinda, reamintindu-le sa il urmeze, si sa fie suportivi cand pacientul se simte descurajat. Prietenii buni si familia sunt acolo sa sarbatoreasca fiecare mica victorie.

Cum se depaseste fobia sociala

Sus

Tratamentul fobiei sociale necesita rebdare, curaj pentru a face fata temerilor si a incerca lucruri noi, si vointa de a experimenta. Pas cu pas, persoana care decide sa se vindece de timiditatea extrema poate invata sa se simta mai confortabil. Fiecare pas inainte ajuta la construirea increderii pentru a face urmatorul pas. Cand timiditatea si teama incep sa se topeasca, se construiesc increderea si sentimentele pozitive. Curand, persoana va incepe sa se gandeasca mai putin la lucrurile inconfortabile si mai mult la cele distractive.
Ce este fobia sociala? Fobia sociala, numita si anxietate sociala, este o tulburare caracterizata printr-o stare de anxietate coplesitoare si o constienta de sine excesiva, prezenta in situatiile sociale cotidiene. Persoanele care sufera de fobie sociala au o teama persistenta, intensa si cronica de a fi privite si judecate de catre ceilalti si de a se simti jenate sau umilite de propriile lor actiuni. Teama lor poate fi atat de severa incat interactioneaza cu munca sau scoala si cu alte activitati obisnuite. Desi multe persoane care au fobie sociala recunosc ca teama lor de a se afla in preajma altor oameni poate fi excesiva sau nerezonabila, ele nu sunt capabile sa o depaseasca. Aceste persoane se ingrijoreaza cu zile sau saptamani inaintea producerii unei situatii care le inspira teama. Fobia sociala poate fi limitata la un singur tip de situatie cum ar fi teama de a vorbi in public in situatii formale sau informale, sau sau teama de a manca sau de a bea in prezenta altor persoane. Daca forma este severa, teama poate fi atat de pronuntata incat simptomele sunt declansate de simpla prezenta a altor oameni in jur.

Fobia sociala poate fi foarte invalidanta, ea poate chiar impiedica persoanele sa mearga la munca sau la scoala in anumite zile. Pentru multi oameni care sufera de aceasta boala este dificil sa-si faca noi prieteni sau sa-si pastreze prietenii deja existenti.

Simptomele fobiei sociale Simptomele fizice care insotesc adesea anxietatea intensa a fobiei sociale sunt:
y y y y y

imbujorare transpiratie abundenta tremurat dificultati de vorbire greata

alte disconforturi digestive

Aceste simptome vizibile maresc teama de dezaprobare si simptomele in sine pot deveni elemente declansatoare ale fricii. Frica de simptome poate crea un cerc vicios: cu cat persoanele care sufera de fobie sociala se ingrijoreaza in legatura cu experimentarea simptomelor, cu atat mai mult cresc sansele lor de a dezvolta aceste simptome. Deseori fobia sociala este ereditara si poate fi insotita de depresie sau de dependenta de alcool.

Cat de des intalnita este fobia sociala?

y y

Numarul femeilor care sufera de fobie sociala este aproximativ dublu fata de cel al barbatilor, desi un numar mai mare de barbati cer ajutor pentru aceasta tulburare. Tulburarea debuteaza de obicei in copilarie sau in pre-adolescenta si rareori se dezvolta dupa varsta de 25 de ani.

Factori declansatori ai fobiei sociale

Cercetarile cu privire la cauzele fobiei sociale sunt in desfasurare:

y y y

Unele cercetari fac raspunzatoare de simptomele fobiei sociale o structura mica din creier numita amigdala, care se pare ca controleaza raspunsurile la frica. Studiile efectuate pe animale demonstreaza ca fobia sociala poate fi mostenita. Alte cercetari sustin ipoteza ca tulburarea are o baza biochimica. Cercetatorii studiaza teoria conform careia sensibilitatea crescuta la dezaprobare poate avea la baza o tulburare fiziologica sau hormonala. Alti cercetatori studiaza influenta mediului inconjurator asupra dezvoltarii fobiei sociale. Persoanele cu fobie sociala isi pot dobandi teama prin observarea comportamentului si a consecintelor acestuia la alte persoane, printr-un proces numit invatare observationala sau modelare sociala.

Tratamentul fobiei sociale

Unul dintre cele mai eficiente tratamente utilizate in tratarea fobiei sociale este terapia cognitiv-comportamentala. Componenta centrala a acestui tratament este terapia de expunere care consta in ajutarea pacientilor sa se simta din ce in ce mai confortabil in situatiile care le inspira teama. Procesul de expunere, de obicei, implica trei etape. Prima etapa consta in introducerea persoanelor in situatia care le declanseaza frica. A doua etapa se realizeaza prin cresterea riscului de dezaprobare in acea situatie astfel incat persoanele respective sa-si dobandeasca increderea ca pot face fata respingerii sau criticilor. A treia etapa consta in invatarea, de catre aceste persoanele, a unor tehnici care sa-i ajute sa faca fata dezaprobarii celor din jur. In aceasta etapa, persoanele isi imagineaza cele mai mari frici ale lor si sunt incurajate sa dezvolte raspunsuri constructive, raspunsuri la fricile lor si la perceperea dezaprobarii.

Terapia cognitiv comportamentala utilizata in tratarea fobiei sociale, include si antrenarea pacientilor in managementul anxietatii, de exemplu, invatarea tehnicilor de relaxare cum ar fi respiratia profunda, pentru a-si controla nivelul de anxietate. Un alt aspect important al tratamentului il reprezinta restructurarea cognitiva, care implica ajutarea pacientilor in identificarea greselilor lor de judecata si dezvoltarea unor asteptari mai realiste in cea ce priveste riscul de pericol in diverse situatiile sociale. Boli asociate cu fobia sociala

Fobia sociala poate cauza respect de sine scazut si depresie. In incercarea lor de a-si reduce anxietatea si de a-si diminua depresia, oamenii care sufera de fobie sociala pot recurge la alcool sau medicamente, care pot conduce la dependenta. In unele cazuri, fobia sociala poate fi asociata cu alte tulburari de anxietate, cum ar fi tulburarea de panica sau tulburarea obsesiv-compulsiva. traducere realizata de Daniela Bungescu dupa un articol preluat de la Institutul National American de Sanatate Mentala