UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

Facultatea de Management Turistic si Comercial

Valorificarea potentialului turistic al judetului Sibiu

1.Localizarea si caracterizarea judetului

Judetul Sibiu este situat in partea central-sudica a Transilvaniei,la poalele de nord ale Carpatilor Meridionali.Se invecineaza la nord si la nord-est cu judetul Mures,iar la est cu judetul Brasov,la sud-est cu judetul Arges,la sud cu Valcea,iar la vest si sud-vest cu judetul Alba. Relieful este unul variat,principalele vai pe care s-au dezvoltat numeroase asezari cu istorie si traditie indelungata au determinat conturarea in interiorul judetului a mai multor zone turistice:zona montana ,Tara Oltului,Depresiunea Sibiului si Marginimea Sibiului,Podisul Secaselor si Valea Hartibaciului,Podisul Tarnavelor si Valea Tarnavei Mari.

1.1. Scurt istoric al Sibiului

Prima mentiune documentara referitoare la tinuturile sibiene dateaza din 20 decembrie 1191,cand papa Celestin al III-lea confirma existenta prepoziturii libere a germanilor din Transilvania,prepozitura care si-a avut sediul la Sibiu.Mentionat inca sub numele de Hermannsdorf in 1321,inn a doua jumatate a secolului Sibiul obtine calitatea de civitas intr-un documentar din 1366 fiind pomenit numele localitatii prima data sub forma Hermannsdorf.Spre sfarsitul secolului XV-lea se formeaza institutia numita Universitatea saseasca,aflata in fruntea ierarhiei administrative a tuturor sasilor,condusa de un jude regale.Perioada medievala se caracterizeaza in Sibiu printr-o dezvoltare economica continua marcata de activitatea breslelor. Primele statuete ale acestora (1376) enumera 19 bresle cu 25 de meserii,numarul breslelor a crescut treptat in a doua jumatate a secolului al XVI lea,existand 29 bresle,iar spre 1780 erau atestate 40,intr-o perioada in care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.Sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul celui urmator au fost marcate de conflictele militare care vor influenta si evolutia vietii economice si sociale din Sibiu. Legenda unui obiect turistic din Sibiu Biserica din groapa sau cunoscuta si ca Biserica Buna Vestire,este o biserica ortodoxa construita in perioada 1778-1779 in orasul Sibiu.A fost refacuta in anii 1802-1803 de bogatul negustor Hagi Constantin Popp.Biserica se afla situata pe strada Justitiei,nr. 5. Ansamblul bisericii Buna Vestire (din Groapa) din Sibiu a fost inclus pe lista monumentelor istorice in anul 2004,fiind format din 3 obiective.
2

 Biserica Buna Vestire dateaza din perioada 1778-1779,cu refaceri in anul 1802. Casa parorhiala dateaza de la sfarsitul sec al XVIII-lea. Cimitirul bisericii Buna Vestire dateaza din secolele XVIII-XX. Biserica Buna Vestire este una din primele biserici ortodoxe ale Sibiului,lacasul de cult a fost ctitorit de Stana,vaduva lui Hagi Petru Luca.Ea a fost amplasata in valea raului Steaza,de aici provenind denumirea de Biserica din Groapa. Biserica este incadrata intre 2 cladiri-monument istoric ridicate tot de Hagi Constantin Popp si anume Casa Parorhiala (la nord) si Scoala veche romaneasca (la sud ).Incepand cu anul 1991,s-au efectuat lucrari de reparatii si de modernizare a bisericii.Dupa finalizarea acestor lucrari,biserica Buna Vestire a fost reinfiintata in 1998 de Antonie Plamadeala,arhiepiscop al Sibiului si mitropolit al Ardealului,si de Visarion Rasinareanul episcop al Arhiepiscopiei Sibiului. Biserica din Groapa este o biserica-sala (formata dintr-un singur corp) cu absida semicirculara si cu un turn cu 3 nivele deasupra pridvorului .Are fatade simple,singurele elemente decorativ fiind pilastrii cu capiteluri dorice.Accesul in lacasul de cult se face printr-un pridvor deasupra caruia se inalta turnul clopotnita.Interiorul bisericii se remarca prin sobrietate.Nava nu are cupola.In interiorul bisericii se afla o lespede funerara cu o inscriptie indescifrabila.

1.2. Asezarea geografica

Situat in partea de sud Transilvaniei,judetul Sibiu cuprinde intre limitele sale un teritoriu pe care urmele de foarte veche locuire si dovezile prezentei omului in colectivitati bine organizate sunt tot atat de numeroase si semnificative ca in multe dintre tinuturile carpatice romanesti.Ele se refera,in egala masura,la epoca de inflorire a regatului dac,ca si la cea care a urmat cuceririi acestuia de catre romani. Dovezile scrise,desi mult mai tarzii,dezvaluie in suficienta masura nu numai prezenta in permanenta a unei populatii autohtone,dar si forme de organizare specifice acesteia,devenite traditionale in primele secole ale celui de-al doilea mileniu.

1.3.Cai de acces
Configuratia retelei cailor de comunicatie a fost influentata de dispunerea unitatii de relief si de fragmentarea lor,de existenta unor trasee
3

milenare mentinute pana in zilele noastre si mai cu seama de cuvintele functionale,dezvoltate continuu,ale asezarilor omenesti pe care le leaga. Reteaua feroviara actuala a inceput sa se formeze prin construirea succesiva,din deceniul al VIII-lea al secolului trecut,a liniilor care puneau principalul centru,Sibiul,in legatura cu orasele si satele din Transilvania apoi in intreaga tara si de peste hotare. Cronologic au fost construite liniile: Sibiu-Copsa Mica (1872) Sibiu-Fagaras (1892) Sibiu-Cisnadie (1894) Podu Olt-Turnu Rosu (1897) Sibiu-Agnita-Sighisoara (1989)-linie ingusta Reteaua de drumuri din judet totalizeaza 1469 km din care sunt modernizate 248 km (peste 16%).Drumurile nationale,in lungime totala de 221 km sunt modernizate in proportie sw 92%,iar din cele judetene si comunale,care masoara 1248 km,numai 3,4%. Dezvoltarea in continuare a retelei de cai de comunicatie si mai ales a drumurilor modernizate,va contribui la punerea in valoare pe o treapta superioara a resurselor judetului,inclusiv a potentialului turistic de care dispune.

1.4.Nivelul de dezvoltare economico-sociala

Repartizarea populatiei pe sexe si medii de provenienta
Tabel nr.1
Anii Total nr persoane Ambel e sexe 423125 423606 425134 M 20559 8 20580 3 20657 6 F 217 527 217 803 218 558 Urban-nr persoane Ambele sexe 285380 283832 285020 M 1366 16 1358 85 1364 08 F 148764 147947 148612 Rural-nr persoane Ambele sexe 137745 139774 140114 M 68982 69912 70168 F 68763 69856 69946 77,9% 78,0% 78,3% Locuit ori pe kmp

2007 2008 2009

Sursa: www.INSEE.ro Structura populatiei pe sexe Tabel nr.2

Structura pe sexe Nr. persoanelor Sibiu 143433 4 Cisnadie 141287 Paltinis 271

inregistrate in gospodarie pe total Masculin Feminin

63218 80215

72342 68945

174 97

Sursa: www.INSSE.ro

Populatia stabilita dupa etnie

Tabel nr.3
Municipiul Sibiu 1288 34 118 92 6 1 1540 Sursa: www.INSEE.ro Atel 193 3 2 32 0 1 231 Cisnadioara 1095 31 116 60 6 2 1309 Populatia stabilita dupa etnie Romani Maghiari Rromi Germani Slovaci Alta etnie Populatia stabilita-total

Populatia stabilita dupa religie

Tabel nr.4
RomanoGrecoCatolica Catolica 40132 89,2 5406 1,2% 8750 1,7 1 % % Sursa: www.insse.ro Ortodoxa Reformanta 7540 Altele 6% Total 452368 100% 1,9% 29351

Populatia stabilita dupa varsta Tabel nr.5

Pe grupe de varsta 0-12 ani 13-55 ani 66804 284019 66719 283279 66858 283183 Sursa: www.INSEE.ro Total 56 ani si peste 72333 73608 75093 423156 423606 425134 Ani 2007 2008 2009

2.Prezentarea potentialului turistic

2.1. Resurse turistice naturale Varietatea si pitorescul peisajelor intalnite pe cuprinsul judetului Sibiureprezinta realitati inca de mult consemnate in pagini dintre cele mai atragatoare.Ceea ce admiram astazi este rezultatul schimbarilor multiple de la o epoca la alta pentru ca din momentul schitarii muntilor inca din mijlocul perioadei cretacice,modificarile au fost necontenite si treptat lantul carpatic s-a diferentiat in masivele actuale. Muntii Fagaras-reprezinta cel mai inalt masiv si au aspectul cel mai pronuntat alpin dintre toti muntii Romaniei.Acestia patrund pe teritoriul Sibiului numai cu jumatatea vestica a fatadei sale nordice,incepand de la Valea Arpasului Mare. Imaginea de creasta zimtata se profileaza si de jos din Depresiunea Fagaras pe care daca o urmarim mai indeaproape,profilata pe azurul boltii,ne putem explica de unde a putut sa provina numele de Alpii Transilvaniei sub care intreg lantul Carpatilor Meridionali a intrat in literatura geografica. Intr-adevar, este un masiv alungit, cu o ceasta pe care se insira multe piscuri de peste 2500-2700 m(Vartopul-2459 m,Vanatoarea lui Buteanu2525 m,Paltinu-2397 m,Laita-2390 m,Negoiu-2535 m,Ciortea-2426 m,Scara2246,Suru-2282) toate dominand pereti infricosator de abrupti ai caldarilor glaciere. Muntii Cindrel si al Lotrului-in mod obisnuit acesti munti sunt prezentati ca formand 2 grupe aparte,dar prin asemanarile caracterelor,mergand in unele privinte pana la identitate,ei au fost uneori considerati ca apartinand unei singure grupe de munti denumita Muntii Sibiului,asa cum sunt in mod asemanator denumiti muntii de la est de Olt ,ai Fagarasului. Scheletul muntilor Sibiu este format din cele 2 culmi principale orientate est-vest (si despartite de vaile Sadului si Frumoasei dar legate prin curmatura adanca a Steflestilor),din care se ramifica culmi secundare prelungite.La sud este culmea Lotrului sau a Steflestilor pe care se insira varfurile de peste 2000 m dintre Varful Mare-2065 m,Steflesti-2258 m,Largul-1926 m,urmarite indeaproape de limita sudica a judetului.La nord de aceasta ,culmea usor arcuita spre sud a Cindrelului,alcatuita din Muntii Oncesti-1717 m,Besineul-1962 m,Razdesti-1954,Neculesti-2036 m. Raurile principale,Sebesul sau Frumoasa,Cibinul si Sadul cu toti afluentii lor formeaza o retea cu caracter dendritic,ce fragmenteaza regiunea in asa mod incat culmile prelungi dintre vai sunt orientate aproape transversal pe cele cateva ondulatii largi ale masei de roci cristaline,metamorfice din care sunt construiti acesti munti. Depresiunea Fagarasului-cunoscuta si sub numele de Tara Oltului reprezinta o individualitate geografica bine conturata intre muntii de la sud si podisul de la nord,dar care numai prin treimea sa vestica apartine
6

judetului Sibiu.Partea cea mai coborata a depresiunii se afla la altitudinea de 350-400 m si se desfasoara in largul Oltului ca o fasie lata de 3-4 km.Catre munte terenul se inalta treptat prin gruiuri prelungi care ajung sa se transforme intr-o rama deluroasa,submontana,cu inaltimi in jur de 500m. Depresiunea Sibiului-pe masura ce cursul Oltului se arcuieste catre munte spre a parasii depresiunea Fagarasului,inaltimile din dreapta acestuia inainteaza spre sud sub forma unui pinten deluros care separa Tara Oltului de aceea a Cibinului sau cum este cunoscuta de Depresiunea Sibiului. Cum foarte usor se poate banui,numele acesteia este dat dupa vechiul oras Sibiu situat chiar in mijlocul sesului aluvial,neted si larg care constituie si partea cea mai intinsa a depresiunii.Numeroase din caracterele Depresiunii Fagarasului le intalnim si aici,dar cele 2 depresiunii nu ajung pana la o identitate a tuturor trasaturilor geografice vecine formeaza ceea ce se cheama Marginile Sibiului atat de vestita prin satele mai intai amintite,toate pastratoare ale unor stavechi traditii. Depresiunea Salistei- atat sunt de evidente asemanarile cu depresiunea Sibiului,incat este considerata, ca reprezentand o parte a acesteia.Asimetria generala,prezenta sesurilor aluvionare in trepte,asezarea satelor si integrarea lor in aceeasi zona de marginea Sibiului in sine ramane ca o mica individualitate cu un specific local propriu. Depresiunea Apoldului-reprezinta de fapt,partea centrala a bazinului Secaselor deschisa catre Valea Sebesului,din care numai partea dinspre obarsie apartine judetului Sibiu.Legatura cu depresiunea Salistei se fac printr-o zona deluroasa mai joasa,o inseuare ceva mai greu de definit,in care se intalnesc obarsiile vailor Acilului si Amnasului. Intru-cat paraul Secasuluii manifesta tendinta de a se departa de munte fiind atras,ca si Sebesul,spre zona joasa a Muresului,depresiunea din bazinul sau nu s-a putut adanci chiar la marginea muntilor asa cum este in depresiunea Sibiului.Eroziunea fiind nevoita sa se adapteze reliefului,structurii lui si tendintelor generale de drenaj. Elemnte hidrografice-rin asezarea si modul de desfasurare a teritoriului sau,judetul Sibiu este impartit in 2 bazine hidrografice,si anume: in proportie de aproximativde 2\3 apartine bazinului Oltului iar cealalta treime bazinului Muresului Sebesul-cel care formeaza hotarul vestic al judetului,face parte din bazinul Muresului.De accea cumpana de apa dintre aceasta si bazinul Oltului porneste de la obarsia Tartararului (afluent al Sebesului) urmarind culmea Steflestilor pana in varful cu acelasi nume.Din Steflesti trece prin saua dintre obarsiile Frumoasei si Sadului si pana in Cindrel de unde se mentine cu directia nord pe culmea care ajunge la Jina peste Guga Mare7

1388 m si Captan.In continuare se indreapta spre est si apoi spre nord-est traversand dealurile Amnasului si depresiunea Sibiului (printre Ocna Sibiului si Sura Mica si pe la nord de Sura Mare) printr-o portiune in care sunt evidente schimbarile recente care s-au petrecut,bineinteles,in defavoarea bazinului Oltului. Cibinul-porneste sub numele de Raul Mare de pe fata nordica a Cindrelului prin 2 ramuri ,cu obarsia in cele 2 caldari glaciare cu lacuri: Iezerul Mare si Iezerul Mic.Prin regiunea de munte (pana la Gura Raului) curge cca 28 km,iar in lungul depresiunii Sibiului,pana la varsare inca 30 km. Cei mai multi afluenti ii primeste din regiunea de munte :Paraul Negru (sau Salistei) avand izvoarele la Jina si cativa afluenti marunti ca paraiele Drojdia,Tilisca,Tiliscuta,Sibielul si Orlatul,Sebesul,raul cu o importanta economica deosebita in ansamblul retelei hidrografice ,a carei vale desparte 2 dintre culmile principale ale muntilor de la vest de Olt (la nord culmea Cindrelului,iar la sud aceea a Lotrului sau a Steflestilor). Hartibaciul-cu o lungime de aproape 90 km ce curge printr-o vale larga care strabate aproape diagonal podisul care-i poarta numele .El aduna afluentii de pe ambele partii,dar mai numerosi sunt cei cu obarsiile in dealurile dinspre Tarnava Mare.Cei mai multi dintre afluentii,avand in general infatisarea de paraie scurte si anemice ,poarta numele satului sau unuia dintre satele fixate in valea sau in bazinul sau de obarsie: paraiele Cavnic ,Cores,Apos,Pelisor,Zlagna,Ghijasa. Clima-Sibiu se afla in zona temperat-continentala cu influente termice datorate muntilor din vecinatate,insa ferita de excese.Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm cu valori minime in luna februarie. TMA-este de 8,9 C. Elementele principale ce caracterizeaza din punct de vedere climatic in zona Sibiului sunt urmatoarele: temperatura medie multianuala: 8,8 C temperatura maxima absoluta: 37,4 C temperatura minima absoluta: -31 C Cantitatea medie anuala a precipitatiilor-662 mm cu valori minime in februarie si maxime in iunie,iar numarul zilelor de inghet de cca 120 pe an. Umiditatea relativa a aerului atmosferic-valoarea medie multianuala este de 75%.Recordurile de temperaturi inregistrate sunt 37,6 C-la Borta1949 si -34,4 C la Sibiu in 1988. Vegetatia si flora-o caracterizare oricat de sumara a invelisului vegetal nu poate incepe decat prin a arat ca aceasta apartine provinciei dacice,caracterizata printr-o flora si o fauna central-europeana,dar cu unu numar foarte mare de elemente endemice,adica specifice numai acestei
8

provincii.Prin despunerea reliefului in trepte etajate de la 2500m pana la sub 400m,vegetatia este repartizata in cele 4 mari etaje ,ordonate de la pajistile alpine pana la etajul stejeretelor. Pe culmile netede ale muntilor Lotrului si Cindrelului,pasiunile coboara mai mult decat pe fatada nordica a Fagarasului,iar etajul sub-alpin al jnepenisului se intalneste numai in petice pe versanti. Fauna-limitarea suprafetelor impadurite si extinderea celor cultivate,pasunatul si circulatia din ce in ce mai intensa au contribuit la rarirea treptata a faunei si in special a celei de interes vanatoresc atat in tinutul inalt carpatic cat si in cel al dealurilor.Datorita masurilor de protectie luate si urmarite cu perseverenta,in ultimii ani apare evidenta cresterea generala a numarului de animale,inclusiv in limitele judetului Sibiu. Pe creasta Fagarasului si pe contraforturile ei principale haladuiesc cioparele de capre negre,acestea putand fi intalnite si in muntii Lotrului. Etajul alpin este un domeniu mai mult al pasarilor pentru ca aici se intalnesc pasari mici care vin din etajele padurii sau cuibaresc in pasunea alpina,ca fasa de munte sau cele care se adapostesc printre stanci,plesuvebrumarita,mierla gulerata,ciocarlia de munte,potarnichea. Mamiferele de intres vanatoresc,specifice padurilor de munte,sunt mai numeroase in muntii Lotrului si ai Fagarasului,decat in muntii mult umblati ai Cindrelului.Alaturi de ursii care se pripasesc chiar in desisul jnepenilor,in numar mai redus poate fi intalnit rasul urcand catre partea superioara a etajului. Rezervatiile naturale Calcare eocene de la Turnu Rosu-monument al naturii ce cuprinde elemente de valoare paleontologica deosebite,numeroase element minerale,rocile sedimentare fiind alcatuite din corpurile fosile ale mai multor specii de plante si animale.Cele mai interesante fosile sunt reprezentate de fragmentele de pesti,reptile,oase decrocodili si rechini. Dealul Zakel-rezervatia naturala Dealul Zakel s-a format in urma evolutiei milenare a actiunilor factorilor geomaorfologici si climatologici se afla in apropierea localitatii Slimnic si se inalta cu cca 100 m deasupra Vaii Sarba,ocupand o suprafata de 11ha. Aceasta rezervatie reprezinta o varietate prin prezenta unei flore si faune caracteristice zonei de stepa eurosiberiana.Acest habitat gazduieste o serie de specii de animale,aici existand peste 400 specii de insecte. Parcul natural Cindrel-aceasta reprezinta o zona complexa de flora,fauna geomorfologica si hidrografica cuprinzand culmi netede si circuri glaciare.Parcul se afla la limita sud-vestica a teritoriului administrativ al judetului Sibiu,avand o suprafata de 9,043 ha.Arealul conferit acestei zone
9

este delimitat de varful Piatra Alba-2178m in sud,varful Iujbita-1989m continuand cu varful Serbota Mare-2016m in spre vest. Canionul de la Mihaileni-este situat in apropierea comunei Mihaileni pe o suprafata de 15 ha.Canionul incepe din locul cunoscut sub numele de Mestecenii lui Dragan.Desfasurati pe o suprafata de jumatate de km de-a lungul malului stang al paraului Calva,peretii laterali ating 20 m inaltime ceea ce-i confera un aspect spectaculos cu valoare-geologica. 2.2. Resurse turistice antropice 1. Monumente si ansambluri de arhitectura a)Cetati Localitatea Slimnic-este situata in sud-vestul podisului Transilvaniei fiind strabatuta de raul Sarba.Satul se afla aproape in centrul judetului Sibiu,pe drumul national DN14 intre Medias si Sibiu,la o distanta de cca 18 km spre nord de orasul resedinta Sibiu. a )Biserici-fortificate Cetatea de la Slimnic mentionata in documente de la 1282 si 1309 comuna Slimnic adaposteste unul dintre obiectivaele turistice cele mai importante din judetul Sibiu.Cetatea taraneasca a fost construita pe un deal din comuna Slimnic unde astazi se mai obsera resturile unor fortificatii feudale.Lucrarile de reparatii si conservare s-au facut in 1959.Biserica gotica a fost compusa din nava,cor si absida. c) Cule Casa Haller- este cea mai importanta casa de locuit din piata pricipala a Sibiului,construita in stil gotic si renascentist.Cladirea actuala pastreaza multe elemente din cladirea originala din sec.15-16 cum ar fi portalul cu blazon,intrarea in arcade si decoratiuni. Casa Haller a apartinut pe rand mai multor persoane.In 1537 Michael Altemberger o vinde lui Petrus Haller care a pastrat-o in familie timp de 354.Petrus Haller este cel care transformat cladirea gotica anterioara,dandu-i aspectul actual renascentist. d) Ansambluri urbane Podul Minciunilor-este considerat un loc romantic unde isi dadeau intalnire indragostitii desi,pe seama acestuia circula cel putin patru lgende. Podul Minciunilor a fost construit pe locul unui turn de poarta al celei de-a doua incinte de fortificatii.Acesta leaga cele doua sectoare ale pietei Mici permitand legatura dintre Orasul de Jos si Orasul de Sus,este fara indoiala locul cel mai incarcat de legenda din Sibiu. e) Biserici de lemn Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului-a fost construita in 1766.Din traditie aflam ca in apropiere acestei bisericii a existat o alta
10

biserica tot din lemn.Este construita in intregime din lemn de brad,grinzi lungi ce fonrmeaza peretii naosului si pronaosului. Temelia bisericii este din piatra,iar acoperisul din sindrila.Inaintea pronaosului biserica are o tinda asezata sub clopotnita,iar aceasta (turnul)este putin ridicata peste acoperisul bisericii. Forma bisericii este de corabie cu altarul rotunjit si de proportii mai mici,stilul este cel bizantin,caracterizat prin bolta arcuita ca un leagan.Pictura pe peretii interiori ai bisericii este aproape in intregime stearsa sau deteriorata.Pictura a fost realizata de mai multi zugravi printre care amintim pe Simion Zugravul care a pictat naosul(1771),Vasile Munteanu care a pictat iconostasul (1801) si Constantin Zugravul care a pictat altarul (1791). f) Muzee etnografice Casa artelor-functioneaza in fosta hala a breslei macelarilor,mentionata pentru prima data in documnete in anul 1370.Pe fatada de sud se observa stema orasului,care a fost realizata in anul 1789.Cladirea a fost restaurata intre anii 1962-1967,de atunci fiind data in circuitul cultural. g) Biserici rupestre Biserica evanghelica din Darlos-in prima jumatate a sec. XV lea a fost ridicata biserica-sala. Biserica Evanghelica-Luterana,frumos exemplar de arhitectura gotica tarzie (sec XVI lea),cu o singura nava si un singur cor cu doua travee sprijinite de contaforti,a fost construita in stil gotic si este lipsita de turn.In interiorul corului au fost degajate in 1975 picturi in benzi ornamentale si figurile a doi sfintii pictate la inceputul sec. XVI lea. 2.Monumente si situri arheologice Turnul sfatului Sibiu- reprezinta unul dintre cele mai cunoscute monumente ale orasului,reconstruit in 1588,ele face legatura intre Piata Mica si Piata Mare.Isi trage numele de la faptul ca era asezat langa Sfatul Orasenesc.A fost ridicat in sec al XII lea si era poarta de intrare in cetate in cadrul celei de-a doua centuri de fortificatie.Din turnul initial s-a pastrat doar nucleul ridicat pana la nivelul primului etaj.

2.3.Principalele trasee turistice in zona Trasee montane in Sibiu Rasinari-Vf. Plaiului-Apa Cumpanita-Vf. Ghihan-Poiana Tomnaticu-Gradina Onasti-Saua Batrana-Vf. Razdesti-Vf. Niculesti-Vf. Cindrel-Saua Steflesti Trasee de patrundere in masiv 1)Cisnadie-Vf.Magura-Cabana Valea Sadului
11

2) Cisnadioara-Vf. Magura-Poiana Trandafirilor-Catunul Prislop-Rasinari 3)Halta Sibiel-localitatea Fantanele-dealul Lapusel Trasee etno-folclorice Pe cuprinsul judetului Sibiu pot fi identificate cinci zone etnofolclorice,caracteristica principala fiind intrepatrunderea culturii sasesti cu cea romaneasca in ansamblul judetului:Marginimea Sibiului,Valea Tarnavelor,Tara Oltului,Valea Hartibaciului si Podisul secaselor. Asezata la poalele muntilor,Marginimea Sibiului este leaganul pastrarii obiceiurilor stavechi romanesti si locul de desfasurare a unor festivaluri si targuri de traditie populara,precum si practicarii mestesugurilor si ocupatiilor ancestrale.Gastronomia zonei este deasemenea recunoscuta,atat produselor agricole traditionale,cat si prin ineditul usoarelor influente sasesti in bucataria romaneasca. Podisul Tarnavelor reprezinta o zona de concentrare a unor obiecte turistice din categoria bisericilor fortificate,resurse datorate paginilor de istorie scrise de populatia saseasca in zona.Deasemenea acest podis este si o renumita zona viticola,insa exploatarea acestei resurse ramane limitata injudetul Sibiu. Podisul Hartibaciului reprezinta o zona cu potential in exploatarea turistica a multiculturalismului (de la bisericile sasesti fortificate la meseriile romanilor). Podisul Secaselor se distinge ca fiind o zona viticola cu traditie,insa al carui potential ramane in mare masura neexploatat.
Tara Oltului reprezinta in mod similar cu Marginimea Sibiului,un spatiu al culturii romanesti,insa cu o influenta saseasca mai puternica,respectiv cu un element specific (daca Marginimea Sibiului este recunoscuta pentru cresterea bovinelor, in Tara Oltului se cresc cu succes ovine)

3.Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de serviciu

Unitati de cazare in Sibiu intre anii 2007-2009 Tabel nr.6

Anii Unitati de

2006 431

2007 403
12

2008 489

2009 471

cazare Hoteluri Hoteluri pt tineret Hanuri si Moteluri Vile turistice Pensiuni urbane Pensiuni rurale Pensiuni agroturistic e Campinguri Tabere elevi

37 4 6 43 82 104 107 2 3

42 3 11 46 107 155 2 1

52 4 11 51 135 193 2 1

50 4 9 42 137 200 2 1

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Sibiu Se poate observa o revigorare in ceea ce priveste construirea si amenajarea de noi unitati de cazare in Sibiu,insa aceasta sporire este insotita de o crestere a locurilor diponibile. Capacitatea si activitatea de cazare turistica
Capacitate de cazare Existente In functiune 10549 3681,9 10276 3670,3 9528 3297,1 9611 3650,0 11380 3900,5 12037 42190 13883 4527,0 Sosiri 326,4 328,0 290,3 324,8 421,8 448,1 484,0 Innoptari 890,7 884,6 779,3 823,4 960,8 1000,3 1054,9 Indici de utilizare a capacitatii in functiune-% 24,2 24,1 23,6 22,6 24,6 23,7 23,3 Tabel nr.7 Anii 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Sursa:www.INSEE.ro Se observa clar o revigorare in turism a capacitatii de cazare aflata in functiune in Sibiu in aceasta perioada. Structura pe categorii de confort-2009 Structuri de cazare Total 5* 4* 3* 2* 1* Tabel nr.7 Neclasificate

13

Total 850 41 118 450 164 77 Hoteluri 88 6 24 40 16 2 Hotel 3 1 1 1 tineret Hosteuri Moteluri 17 2 11 4 Hanuri 1 1 Pensiuni 113 8 28 55 22 urbane Pensiuni 170 11 21 113 25 rurale Pensiuni 174 15 132 25 agroturistice Campinguri 6 2 1 2 1 Popasuri 8 1 7 turisrice Sate de 1 1 vacanta Bungalou13 13 uri Tabere 40 40 scolari Casute 1 1 turistice Spatii de cazare pe nave Cabane 77 6 14 29 28 turistice Sursa: Anuarul statistic al judetului Sibiu Conform datelor prezentate in tabelul de mai sus,se observa faptul ca unitatile predominante sunt cele de 2*. Restaurantul este unitatea de alimentatie publica care prepara in bucataria proprie mancaruri si le desface contra cost impreuna cu bauturi,in Sali de mese special amenajate,localul in care se afla o astfel de unitate. Cocosul Rosu-cu o capacitate de 200 locuri,unde se serveste mancare taditional romaneasca,si bauturi fine,alcoolice si non-alcoolice. Gala

14

Crama reprezinta cladirea la o vie unde se tescuiesc strugurii,se prepara vinul si se depoziteaza uneltele de lucru.De asemenea aici se pot consuma bauturi alcoolice,preparate culinare intr-un cadru rustic. Crama Tohani Crama Sibiana Unitati de agrement Parcul Arini- unul dintre cele mai vechi parcuri din Romania,fiind infiintat in 1856.In prezent parcul are 22 ha pe care cresc 68 specii lemnoase,dintre care 30 exotice si 38 autohtone.Unele sunt originale din Japonia,China,Himalaya,Asia Mica,America de Nord sau din zona Alpilor.De o deosebita valoare stiintifica si decorativa sunt speciile exotice,atat cele din Extremul Orient cat si cele din America de Nord (molid ntepator,pin,tuie,chiparos de California,stejar rosu si de balta,nuc negru,roscov de Canada).In acest decor isi gasesc adapostul aproximativ 95 specii pasari. Unitati de tratament Statiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului a devenit renumita si este din ce in ce mai solicitata,datorita factorilor terapeutici naturali pe care ii ofera: - Apele sarate de mare concentratie ale lacurilor - Apa minerala si izvorul Horea - Namolul sapropeli Ocna Sibiului este cunoscuta si datorita namolului fosilic format din microorganisme ce este indicat la combaterea bolilor aparatului locomotor si mai ales pentru vindecarea reumatismului. Cele mai importante lacuri sunt: - Lacul Brancoveanu,Lacul Rosu si Lacul Negru-cele mai sarate din Europa - Lacul Avram Iancu-cel mai adanc lac sarat de ocna din Romania - Lacul fara fund-declarat monument al naturii prin fenomenul sau unic de heliotermie.

4.Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare Sosiri ale turistilor in perioada 2007-2011
Tabel nr.8
Anii Romani Straini Total 2007 143211 43560 186771 2008 134780 40100 174880 2009 130188 38765 168953 15 2010 119240 35124 154364 2011 100521 30211 130732

Sursa:www.insse.ro

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica

Tabel nr.9

Tipul de primire Hotel Hotel tineret Hanuri si moteluri Vile turistice Pensiuni turistice rurale Pensiuni turistice urbane Cabane Tabere Campinguri

Total sosiri 72500 10190 23920 19865 11454 7970 5503 250 33

Romani 52418 6780 13720 10715 7236 5170 3576 240 28

Straini 20082 3410 10200 9150 4218 2800 1927 10 5

Sursa:www.INSEE.ro Din datele statistice prezentate mai sus se observa ca turistii straini s-au cazat intr-un numar destul de mic in tabere si campinguri,acestia avand preferinte mai mari. Innoptari in unitatile de cazare turistica in perioada 2002-2009 Anii Unitati de cazare straini Hotel straini Hotel tineret straini Han si motel 2002 89071 2 70878 5 71612 6 54978 6 4208 2003 88464 6 71026 2 68763 0 53517 1 5503 2004 77929 6 59554 5 59138 0 42618 2 5488 2005 83066 1 65442 7 55603 9 42176 1 Tabel nr.10 2006 2007 2008 2009 96083 100031 105492 119146 6 8 2 9 74872 794386 855503 947783 7 57120 622709 652725 709472 7 41157 479114 512635 533458 3 25616 11945 27312 34242 21890 34351 26783 39301

20471 7463 26780 39148 44765

16

straini 3294 5001 5001 22945 34103 38945 34351 35428 Vile 50365 48354 48675 53745 67424 70150 77636 81201 turistice straini 14320 46384 46206 52043 62541 64148 70492 73804 Cabane 38106 37011 31220 25982 28545 25056 25276 26216 staini 37548 36028 30401 25229 27251 24303 23885 25178 Pens 21779 58528 09881 119197 147933 182671 urbane straini 16168 38758 66522 91694 114733 144525 Pens 10279 23694 48960 76662 72622 99728 rurale straini 10028 23136 47177 67957 66068 92585 Pens 31811 40817 49717 agroturisti ce staini 28987 37571 47090 Campingu 10465 16777 11117 15188 17710 1310 ri straini 7704 11272 9053 9276 11986 523 Tabere 42197 38349 16649 16921 13652 6116 3777 5760 elevi straini 42197 38349 16649 16921 13652 6116 3777 5879 Sursa:CNS,Directia judeteana de statistica a Sibiului Per total innoptarii turistilor straini se produce o crestere semnificativa a acestui numar in 2009 fata de 2002,crestere datorata consolidarii pozitiei Sibiu in preferinta petrecerii timpului liber de catre turisti precum si datorita sporirii calitatii serviciilor ofertei de catre organizatorii de turism. Innoptari ale turistilor -2009 Tabel nr.11

Tipul de primire Hotel Hotel tineret Motel Vila turistica Pensiune urbana Pensiune rurala Pensiune agroturistica

Total innoptari 247967 6959 24415 24372 75646 11675 806

Romani 147650 6214 19170 19850 75400 8520 681

Straini 100317 745 5245 4522 246 3155 125

17

Camping 6633 Casuta turistica 220 Tabere elevi 819 Total 399512 Sursa: www.primariesibiu.ro

4873 215 819 283392

1760 5 116120

Fata de anii precedenti ,numarul turistilor starini a scazut treptat,in schimb creste considerabil numarul innoptarilor. Sejurul mediu Sm=nr. Innoptarilor (nr.zile turist)/nr.turist sositi (nr. turisti cazati) Sejurul mediu inregistrat in Sibiu Tabel nr.12 Anii 2003 2004 2005 2006 2007 SM (zile) 1,6801 1,7138 1,6141 1,7119 1,6166 Sursa: www.INSEE.ro Densitatea turistica Dt. In raport Cu populatia=turisti sositi/nr.locuitori Dt. In raport Cu suprafata=turisti sositi/suprafata Evolutia densitatii turistice in Sibiu Anii 2003 2004 2005 2006 2007 Sursa:www.INSEE.ro Dt.in rap Cu pop (turist/locuitor) 0,446 0,509 0,542 0,599 0,777 Tabel nr.13 Dt. In rap Cu suprafata (turist/kmp) 34,710 39,634 42,161 46,606 60,475

Ritmul de evolutie a densitatii turistice in Sibiu Anii 2004/2003 2005/2004 2006/2005 2007/2006 Sursa.www.INSEE.ro 1,14 1,06 1,10 1,29 Ritmul de evolutie al densitatii turistice in raport cu populatia 2,01 1,19 1,17 1,02 Tabel nr.14 Ritmul de evolutie al densitatii turistice in raport cu suprafata

Gradul de utilizare a capacitatii de cazare 2003-2007

18

Anii 2003 2004 2005 2006 Gradul de 18,12% 17,65% 15,44% 22,89% ocupare Sursa: www.INSEE.ro In tabel se observa cresterea gradului de ocupare de la 18,12% in anul 2003,la 25,17% in anul 2007.

Tabel nr.15 2007 25,17%

5.Propuneri de valorificare
In scopul unei valorificari superioare a potentialului turistic al judetului Sibiu este necesara luarea unor masuri concrete: Modernizarea si diversificarea produsului turistic local cu accente pe elementele de specificitate. Modernizarea infrastructurii turistice (ai cailor de comunicatie,a retelei de telecomunicatii,a unitatilor comerciale,sanitare de prestari servicii,a echipamentelor tehnice-edilitare,a mijloacelor de transport in comun). Amenajarea la standardele turistice europene pentru turismul balnear,montan si cultural. Dezvoltarea si cresterea calitatii activitatii de markenting si promovarea produsului turistic. Sustinerea investitiilor in agrement turistic de catre autoritatile locale dar si prin atragerea investitorilor straini. Dezvoltarea turismului de afaceri. Atragerea de fonduri externe. Realizarea si amortizarea standardelor din turism cu standardele U.E. Ridicarea calitatii fortei de munca din turism la standardele pietei internationale. Marcarea turismului rural prin imaginea acestuia.

6.Evaluarea eforturilor investitionale,posibilitatile de realizare si efectele scontate in plan economic

Principalele obiective sunt suprijinirea dezvoltarii economico-sociale a judetului Sibiu;protejarea si valorificarea mediului natural;protejarea,promovarea si dezvoltarea patrimoniului istoric,arheologic si cultural;promovarea si dezvoltarea turismului in Sibiu.

19

Un rol foarte important pentru protejarea si promovarea patrimoniului cultural,etno-grafic il are bineinteles,Muzeul de Etnografie din Sibiu. Prin proiectele si actiunile lor culturale,prin cercetarile pe care le fac in diferite zone,prin programele lor de salvare a patrimoniului entologic.

7.Harta turistica a judetului Sibiu

Sursa:www.sibiuprimarie.ro 8.Pliant publicitar

20