Simularea comportamentului cristalelor lichide liotrope in camp magnetic

Pornim de la legile Maxwell: = =0 = = +

(1) (4)

Semnul tilda de deasupra marimilor denota o variatie rapida in timp a acestora. Se considera ca =0 zonele in care se propaga fasciculul nu contin nici sarcini libere nici curenti liberi, deci = 0, De asemenea, consideram neglijabila interactia de ordin magnetic al fasciculului deci = 0 . Din punct de vedere al campului electric, avem + = 0 + (2) 2 + (3) 3 + ) = 0 ( (1) (5)

iar

(6)

Ecuatiei Maxwell (3) i se aplica inca o data operatorul rotor, rezulta = inlocuim ordinea in membrul drept, si avem: =

(7)

2 = 0 0 = 0 2

(8)

Folosim expresia inductiei electrice din ecuatia (5) si obtinem + 0 sau + cu =

0 0 1

2 + = 0 2 0

(9)

1 2 1 2 = 0 2 2 2 2

(10)

Marimile sunt dependente de frecventa astfel:

= 2 . In cazul mediilor izotrope si liniare, = 0, dar chiar si Pe de alta parte, in cazul mediilor anizotrope se poate neglija, deoarece are o influenta foarte mica (conform Nonlinear Optics a R.W. Boyd). Ecuatia se rescrie 1 2 1 2 = 2 2 2 2 2 0 (11)

(, ) = (, )

(12)

unde suma se face pentru toate frecventele campului. Fiecare componenta se scrie (, ) = () + . . (13)

adica exista o descompunere in doua componente, una dependenta de pozitie, variabila lent, si una dependenta de timp, variabila rapid. Deoarece toate celelalte marimi sunt dependente de E, aceleasi descompuneri se aplica. . = (1) + Polarizatia se descompune in doua componente, una liniara si cealalta neliniara: (1) = + . Ecuatia (11) se rescrie: Astfel, din ecuatia (5), rezulta ca 2 1 2 1 2 (1) + = 2 2 0 2 2 1 2 1 2 = 0 2 2 0 2 2 (14)

(1) in stanga, sau trecand

(15)

Daca neglijam efectele polarizatiei de ordinul 1, pentru a evidentia neliniaritatile (conform Nonlinear Optics a R.W.Boyd), se obtine 2 1 (1) 2 1 2 = 2 0 2 2 0 2

(16)

Pentru fiecare componenta de frecventa a campului, se poate scrie: 2 1 (1) 2 1 2 = 2 0 2 0 2 2

(17)

Tinand cont de ecuatia (13) de definire a campului, dupa derivarea in raport cu timpul, avem 2 () + 2 (1) 2 () 2 2 () = 0 2 0 2 2 2

(18) sau 2 () + 2 (1) 2 ( ) = 0 2 0 2

(19)

Sub actiunea campului magnetic, moleculele de cristal se rotesc, schimbandu-si directorul. Daca se considera ca toti fotonii incidenti sunt doar deviati, acestora li se va imprima acelasi comportament rotational. Pentru fotoni, acest comportament este reflectat intr-o dependenta a numarului de unda de unghiul de rotatie (deci de viteza de rotatie si de timp). Pentru a reprezenta caracterul aleator al miscarilor de rotatie, se considera dependenta = 2 =
2

Rezolvand ecuatia diferentiala (19), tinand cont de propagarea unidimensionala a fasciculului

2

= 0 (cos + sin )

(20)

si introducand (20), obtinem solutia

1 cos () + 2 sin ()

(21)

Constantele sunt determinate din conditiile initiale: La intrarea in cristalul lichid (z=0) fasciculul nu este afectat de miscarea de rotatie si punand conditia continuitatii primei derivate obtinem 1 cos ()0 + 2 sin ()0 = 0 (cos 0 + sin 0 )

Derivand si aplicand aceleasi transformari, se obtine:

1 cos + 0 + cos 0 + 22 sin + 0 + sin 0 = 0 (cos 0 + sin 0 ) 2 1 cos + 42 sin = 1 1 2 cos 41 sin = 1 cos 4 tan 1 = cos cos 2 4 sin 1 4+ 1 cos 2 = cos 2 4 sin 4+

(22)

(23)

de unde rezulta constantele

(24)

Se introduc aceste date in Mathematica, si se cauta, pentru valoarea indicelui de refractie (care trebuie stiuta in prealabil) distanta la care apare figura caracter rezonant. De exemplu, pentru indicele de refractie 1.6 se gaseste, pentru distanta de 2.55 metri (distanta intre proba si detector) o

figura asemanatoare experientelor. (fig.1). O posibila explicatie a lipsei celor 3 peakuri de oscilatie este suprapunerea diferitelor prin intermediul lentilei, asa incat ramane sesizabila doar descresterea si apoi cresterea. Am atasat si programul, care este destul de simplu.

I a.u.

25000

20000

15000

10000

5000

t a.u.