Sunteți pe pagina 1din 8

Romania analfabeta ?

Consideratii cu privire la interactiune sociala si preocuparea pentru shimbarea atitudinii


Profesor univ.dr. Nicolae RADU1
E. mail: radovany@yahoo.com

Abstract: in ncercarea de a nelege atitudinea i responsabilitatea pentru prezent, ce revin poporului nostru, apelul la istorie este mai mult dect esenial. Exist alt posibilitate s nelegem cine suntem cu adevrat ? Mecanismele de conformare i obedien ale majoritii, funcionarea controlului social i posibilitile schimbrii atitudinii prin interaciune social sunt aspecte larg dezbtute de cercettori, precum: Doise, Deschamps i Mungny2. Nu o singur dat, intenia noastr de a nelege cum se transform normele sociale, ce reacii induce presiunea pentru uniformitate i cum le induce inovaia, ne mpinge cu gndul spre psihologia mulimilor, respectiv spre Gustave Le Bon. Considernd acestea, conformismul fa de grup i obediena fa de autoritate s nsemne calea cea mai sigura spre succes ? Ce poate s nsemne succesul n astfel de condiii ? Cuvinte - cheie: constiinta, unitate, conformism, adevar social, obedienta

Sa luam aminte!
Discursul Majestatii sale Regele Mihai, in Parlamentul Romaniei, a fost o lectie de demnitate. Simplitatea vorbelor, puterea de a spune lucrurilor pe nume, modestia, dar si grija pentru batrani, toate acestea mi-au adus emotie. Cine este Majestatea sa Regele Mihai ? Este un om care a facut istorie inca de la 6 ani, in 1927.

Romania zilelelor noastre?


Tradare, tradare, tradare?! Frica de intuneric ne inconjoara. Frica de a nu mai plati intretinerea, frica de a nu mai merge la munca, toate ne imping intr-o schema a nebuniei. Specialistii in diversiuni mondiale sunt poate stupefiati de ceea ce se intampla in Romania. Tradare? Cine tradeaza?!
1

Prof. univ. dr. Nicolae Radu este absolvent al Academiei Naionale de Informaii si al Facultii de Istorie, Universitatea Hyperion; deine dou doctorate, unul n psihologie i unul n filologie; in anul 2007 a absolvit Colegiul Naional de Aprare; a scris 10 carti si 123 de articole centrate pe teme de interes desprinse din psihologie, istorie, antropologie social i identitatea organizaiilor teroriste; in prezent este profesor titular in cadrul Facultatii de Sociologie Psihologie, Universitatea Spiru Haret si desfoar activiti didactice, in calitate de profesor invitat, la mai multe universiti din ar.
2

W. Doise, J. -C. Deschamps, G. Mugny, Psihologie social experimental, Editura Polirom, Iai, 1999.

Un om tinut in foame mai are vreme sa gandeasca? Mai gandeste oare la politica Romaniei? Cu un salariu de 6 milioane de lei vechi la ce te mai poti gandi in astfel de vremuri? Educatia este la pamant, cultura este ca si inexistenta. Sanatatea?! Cine mai are nevoie de sanatate? Desi avem o tara frumoasa, cine mai vrea sa traiasca in Romania? Suntem martori tacuti, poate mult prea tacuti a unor fapte ce isi pun amprenta in mod necinstit pe fata Romaniei. Avem servicii de securitate, avem procurori anticoruptie, inca mai avem politie, dar mai avem si interese nationale? Rezervele de aur ale tarii noastre s-au dus! Acum sunt scose la mezat rezervele de curpru in valoare de 10 miliarde de dolari, cu un pret la strigare de 50 milioane dolari! Intamplare sa fie numai? Inexplicabil sau nu, minele de aur motenite de la daci i romani i-au nchis porile, n condiiile n care corporaii strine i fac simit prezena la Roia Montan. Ci in seama, oare, de faptul c n Munii Apuseni, pe lng cea mai mare rezerv de aur i argint din Europa, aur de o calitate ridicat, mult superioar, ar fi i o rezerv uria de wolfram, metal mai scump dect aurul i mult mai preios, greu de gsit, foarte necesar n industria militar i spaial i n economie, n general ? Cum s nelegem c pentru 520 de kilometri ptrai, inima de aur a Apusenilor, statul romn primete o chirie de nimic, concesiunea fiind ncheiat pentu 20 ani ?3. S fie, oare, soluia de progres a Romniei lichidarea economiei productive ? Auzim de lucruri ce se vor demne de urmat. Spun demne pentru ca multe dintre ele sunt departe de a fi si legale. Cine mai vrea sa auda ? Cine vrea sa vada ? Chiar traim in tara orbilor ? Vremurile sunt interesante. Poate mult prea interesante! Minoritatile din Romania au drepturi. Asa si trebuie sa fie. Insa cine se mai gandeste la romanii pierduti prin lume? Cine se mai gandeste la romanii din Ucraina, dar la cei din Ungaria? Cate drepturi mai au acestia? In timp ce limba romana este scoasa din programele scolare, maghiara se vorbeste in inima tarii! Sa ne mai mire faptul ca avem vorbitori de limba romana, dar care nu mai simt romaneste? Tradare, tradare, tradare? Imi place sa cred ca nu! Nu tradarea este in prim plan. Inconstienta unor decidenti, nepasarea fata de o lume aflata in nevoie, dar si prostia ridicata la rang de virtute, toate acestea nu fac decat sa intelegem ca vindem ieftin si cumparam scump. Din nefericire, vom cumpara si mai scump.

Drumul spre Europa ?


Mai are Romania dreptul la speranta? Generatia celor ce sunt legati de pamant se stinge. Incet, dar sigur. Ce ne vom face fara acesti iubitori de tara? Incotro mergem? Ce mai inseamna pamantul romanesc? Cine mai are nevoie de pamant? Pamantul nu mai inseamna aproape nimic. Sa ne mai surprinda faptul ca nu mai putin de 1 milion de hectare de teren arabil si-a gasit drept stapani: arabi, turci, evrei si chiar chinezi? Firesc, pentru cei ce au cumparat pamant in tara noastra nu putem sa avem decat cuvinte de apreciere! Spiritul lor intreprinzator le asigura si profitul. Insa, ce putem sa spunem despre cei ce au permis scoaterea pamantului romanesc la vanzare? Cu bani putini, a fost cumparat mult! Sa fie tot o intamplare?
3

E., Cornea, Rosia Montana rezista !, in, www.napocanews.ro, 2010.

Exista oare si un raspuns? Sunt sigur ca Stefan cel Mare se intoarce in groapa. Si nu este singurul dintre cei care au condus destinele neamului nostru spre o Romanie pana nu demult cu adevarat libera.

Unde se afla Romania ?


Auzim din ce in ce mai des ca anii de dinainte de 1989 sunt ani marcati de comunism. Se spune la fel de des ca cei 50 de ani de comunism au dus Romania la marginea prapastiei? Cine vorbeste?! Comunismul este condamnat tocmai de cei ce beneficiau de privilegiile ce reveneau nomenclaturii comuniste. Sa inteleg ca si-au schimbat deja parul ? Dar naravul nu cumva a ramas acelasi? Cu siguranta ca Romania nu a avut parte de ani usori. Cu jertfe de sange aduse in primul Razboi Mondial, cu tineri cazuti pe campurile de lupta ale celui de-al doilea Razboi Mondial, cu mame indurerate ce asteptau cu ochii in lacrimi intoarcerea fiilor de la razboi, dar si cu oameni care si-au strigat durerea, vremea de 17 ani in temuta inchisoare de la Ramnicul Sarac, precum Seniorii Corneliu Coposu si Ion Diaconescu, Romania a mers mai departe. Si in 1988 in tara era frig. Oamenii inghetati asteptau la rand un pachet de carne. Painea se dadea pe cartela. La fel si laptele. De ce toate acestea? Pentru ca se dorea o Romanie independenta, scoasa din mana creditorilor bancari? Spun acest lucru, cu atat mai mult cu cat nu trebuie sa uitam ca in februarie 1989, Romania lichida datoria externa, in valoare de aproape 12 miliarde dolari. Romania era producatoare de bunuri cu piata de desfacere in intreaga lume. Tractorul romanesc era cautat in toata lumea. La fel de cautate erau si rulmentii fabricati la Inteprinderea de Masini Grele Bucuresti (IMGB). Nu mai vorbim de Republica, apreciata in toata lumea pentru tevile sudate, de Tricodava Bucuresti, de Vulcan Bucuresti, de Kandia Timisoara, de COMTIM Timisoara, de Siderca Calarasi, de Timpuri Noi Bucuresti, de ARO Campulung. Ce s/a ales de toate acestea? Ce a mai ramas din Uzina 23 August? Unele au fost preluate de investitori straini cu intentii declarate de a le face si mai performate. Spun intentii declarate, pentru ca multi dintre investitori aveau alte ganduri cu industria romaneasca. Multe dintre fabrici au ajuns sa fie demolate pentru a face loc unor cartiere exclusivite de locuinte. Criza a impiedicat constructia de locuinte, iar acum in locul fabricilor mai avem doar cladiri sau terenuri in paragina. Cum a fost posbil sa se ajunga la un asemenea jaf? Unde sunt omenii care au muncit in aceste fabrici/ Ce sa ales de ei? Cum a fost posibil ca asemenea investitori sa ajunga in Romania? Serviciile de informatii sunt sigur ca si-au facut datoria, insa cine a tinut seama de rapoartele intocmite? Sidex Galati a fost vandut si el. Inainte de privatizare, se spunea ca numai starea de conservare duce la pierderi de 1 milion de dolari/zi. La nici sase luni, dupa cumparare, fostul Sidex Galati a ridicat Arcelor Mittal de pe locul 4 pe locul 2 in lume la prelucrarea de otel, profitul fiind evident. In noiembrie 2007, Romania avea o datorie externa, pe termen mediu si lung, de 33 miliarde de euro. In 2009, datoria externa creste la 80.2 miliarde de euro. In 2011 , datoria externa se apropie de 100 miliarde euro. Pentru ce toate aceste datorii? Traim mai bine? Imprumutam, dar cum vom plati? Cine va plati? Nu cumva mergem pe ideea dupa noi, potopul? Cu ce au gresit generatiile ce vor veni dupa noi? In mod cert, banii sunt din ce in ce mai putini. Productia in Romania stagneaza. Mai are Romania industrie? La ce ne

mai trebuie industrie? Romania a ajuns din producator, consumator de bunuri. Intereseaza pe cineva? Mai avem industrie textila si de incaltaminte? Mai avem industrie metalurgica? Dar industrie miniera? In decembrie 1989, in Romania nu exista someri. In decembrie 2009, numarul acestora era de 709.383. In 1990, Romania avea 8 milioane de angajati, platitori de taxe si impozite. Potrivit surselor oferite de Adevrul4, n aprilie 2010, la 5,5 milioane de pensionari mai existau doar 4,29 milioane de salariai (figura 1).
Anul Milioane de pensionari Raportul angajai/pensionari Cheltuieli anuale (mliarde $) 2009 4,7 0,9/1 13,0 2008 4,6 0,9/1 7,5 2004 4,4 0,9/1 4,0 1999 4,3 1,05/1 2,1 1996 3,7 1,6/1 1,6 1992 3,2 2,1/1 1,2 1989 2,6 3,4/1 ?

Figura 1: Evoluia numrului de pensionari5 In 2011, Fondul Monetar International cere disponibilizarea a inca 100.000 de angajati, apreciind companiile de stat drept o bila de plumb care trage economia Romaniei in jos, in loc sa contribuie la cresterea economica cum ar fi normal ! Adevarat sa fie? Cine vorbeste despre normalitate? Care sunt interesele FMI in lume? Nu cumva se uita ca valoarea adaugata a companiilor straine din Romania este mai mica decat cea a firmelor locale si cea mai scazuta din Europa Centrala? Potrivit datelor prezentate de Banca Mondiala, cresterea anuala a valorii adaugate produse de firmele straine din Romania a fost intre anii 2003 si 2008 de doar 2,6%, in timp ce pentru companiile locale cresterea a fost de 5,9%, adica mai mult decat dublu. Donato de Rosa, senior economis la Banca Mondiala, atragea atentia asupra faptului ca evolutia din Romania arata ca investitiile straine nu au contribuit prea mult la economia nationala. Despre ce vorbeste Fondul Monetar International? Msurile de austeritate luate ntre 2009 i 2011 i-au obligat pe muli oameni de afaceri s intre n economia subteran. Criza economic nu a fcut dect s agraveze relele care au precedat-o6. Creterea CAS, creterea accizelor, introducerea impozitului minim, mrirea TVA .a. toate la un loc au mrit evaziunea fiscal 7. Cum i aminteam, ne mai surprinde, oare, faptul c, n anul 2009, economia subteran reprezenta circa o treime din produsul intern brut al Romniei, aproape dou treimi din aceste sume provenind din munca la negru, iar restul din nedeclararea veniturilor obinute ? Dupa 21 de ani de false preocupari pentru performanta, Romnia a devenit o pia de import. Nu se cunoate vreun produs romnesc vestit la export 8. Avem Carfoor, exista
4

www.adevarul.ro

5
6

M. Bechir, Decizii care au aruncat n colaps sistemul de pensii, 7 februarie 2010, n, www.adevarul.ro.

Acad. Fl. Constantiniu, Istoria Romniei la rscruce, interviu, pe site-ul http://absentul.blog.com/2010/04/08/istoriaromaniei-la-rascruce/. 7 Cristian Socol, vicepreedintele Asociaiei Generale a Economitilor din Romania, 08.09.2010, n www.standard.money.ro 8 Acad.Fl. Constantiniu, Op. citat.

supermarket Cora, dar produsele romanesti lipsesc. Avem insa gogosari din Argentina, rosii din China, fasole din Columbia. Unde sunt merele romanesti? Unde este grija pentru producatorul intern? De ce este nevoie de importuri, in timp ce productia de lapte este aruncata, in lipsa de cumparatori? Laptele romanesc nu mai este bun sau comisionul adus de importuri este mai gras? In decembrie 1989, Romania avea un produs intern brut de 800 miliarde lei, circa 53,6 miliarde dolari. Cursul de schimb pentru un dolar era de 14.92 lei. In octombrie 2011, rata de schimb pentru acelasi dolar american este de 30.897 lei vechi. Exporturile Romaniei totalizau in 1989 nu mai putin de 5,9 miliarde dolari, iar venitul national era realizat in proportie de circa 58% de industrie si 15% din agricultura. In 2010, cea mai mare parte a veniturilor era realizata din taxe si impozite, iar Rompetrol era prezenta cea mai activa pe piata mondiala, cu exporturi de produse in valoare de 1.6 miliarde dolari. In 1989, Romania era apreciata drept granarul Europei. Unde este Romania acum? Mai are Romania industrie de prelucrare a sfeclei de zahar? Cine este cel mai mare producator de ulei in Romania? Agricultura este privita drept sansa dezvoltarii pentru Romania. Sa fie adevarat ? Ce mai poate face agricultura fara interventii masive din partea statului ? Romania are o suprafata totala de 14, 7 milioane de hectare, din care 10 milioane sunt ocupate cu teren arabil. In 2009/2010, circa 6,8 milioane de hectare erau nelucrate, in timp ce aproximativ 1 milion de hectare era scos la vanzare pentru intreprinzatori straini. Cu toate acestea, romanii sunt considerati cei mai instariti din Europa. Adevarat sa fie si acest lucru? In proportie de circa 90%, detin in proprietate o locuinta primita cu multi ani in urma drept repartitie de la fabricile comuniste. Multi dintre tinerii zilelelor noastre nu au avut insa aceasta sansa. Au indraznit si au luat locuinte cu ajutorul unui imprumut pe 30 de ani la banca. Ce inseamna acest lucru? Un risc major asumat pe viata, cu atat mai mult cu cat reducerea salariilor in sectorul bugetar cu 25%, dar si disponiblizarile masive de personal, toate au dus la situatii crunte. Realitatea este ca sansele de a scapa de datorii cu fata curata este aproape imposibila. Datele prezentate in statisticile Bancii Nationale a Romaniei arata ca in tara noastra sunt peste 730.000 de persoane care au restante mai lungi de 30 de zile la banci. Daca la aceasta cifra mai adaugam alte aproximativ 300.000 de restantieri din zona creditelor doar cu buletinul si daca mai adaugam circa 10.000 de romani care au fost nevoiti sa returneze automobilele catre firmele de leasing, constam ca romanii sunt departe de a fi cei mai instariti din Europa. Potrivit Buletinului lunar al BNR (capital.ro), la 31 august 2011, restantele totale ale populatiei se ridicau la aproape sapte miliarde de lei, dintre care 5,48 miliarde erau restante mai lungi de 90 zile. Cine este cel care nu isi mai poate plati datoriile ? Ponderea majoritara o detin barbatii de 30 de ani cu studii si venituri medii sau sub medie. Pe cine mai intereseaza insa acest lucru? Din ce n ce mai mult, majoritatea romnilor triesc sentimente confuze: un amestec de tristee, decepie, ruine, umilin, furie. Drumul spre democraie s-a soldat cu efecte secundare nebnuite: prietenii dinamitate, familii destrmate, apariia unor postrevoluionari agresivi i lipsii de scrupule, a unor noi specii de oportuniti. Anxietatea, suspiciunea, culpabilizarea, vntoarea de vinovai, msurarea gradului n care suntem ptai macin, din pcate, din ce n ce mai mult contiinele, disponibilitile constructive. Starea de insecuritate individual, declinul demografic i fragilizarea strii de sntate a populaiei, emigraia tineretului instruit i superdotat, diminuarea solidaritii naionale i a responsabilitii civice, diminuarea interesului pentru munc,

insuficienta consacrare, pe toate componentele, a societii civile i absena unei clase de mijloc puternice, nu fac nimic altceva dect s accentueze starea de vulnerabilitate, de anomie social ce cuprinde domeniul social, n ansamblul su. Distinsul Academician Florin Constantiniu sustine ca de aceasta situatie este responsabil poporul roman care confirma ca un popor de oi naste un guvern de lupi. Spiritul de demisie, pasivitatea, resemnarea romanilor au permis clasei politice sa-si bata joc, nepedepsita, de tara. Lipsit de spirit civic, poporul roman nu a fost capabil, in acesti 20 de ani, sa traga la raspundere clasa politica sau sa "tempereze" setea ei de inavutire. Pe roman nu-l intereseaza situatia generala. Daca prin fin, nas, cumnat, amic etc. si-a rezolvat pasul lui, restul duca-se stim noi unde! Mostenirea multiseculara a lui hatar si bacsis a rmas atotputernic. Cum sa indrepti o tara cand cetatenii ei se gndesc fiecare la sine, si nu la binele comun?!.

Se vrea ca Romania sa devina o tara de analfabeti?


Justificat sau nu, examenul de Bacalaureat din anul 2011 a scos in fata o realitate crunta: 57% dintre absolventii de liceu nu au reusit sa promoveze examenul de absolvire. Privim cu furie spre ministru Funeriu si il credem vinovat de toate. Vina nu ii apartine insa. Poate doar indrazneala de a spune lucrurilor pe nume. Raul pleaca de undeva, din urma. Nu cred ca exista un alt domeniu decat cel al invatamantului in care sa fi fost desfasurate atatea experimente. De la an la an, confuzia stapaneste nu numai curricula scolara, dar si mintea profesorilor. Cu manuale alternative, cu criterii de performanta ce nu mai tin pasul cu realitatea, dar si cu salarii de mizerie, profesorii inca mai merg la scoala. In conditiile in care invatamantul romanesc este pus la zid, iar profesorii sunt obligati sa plece din sistem la 65 ani, varsta deplinei maturitati stiintifice, diploma de medic reprezinta un pasaport pentru strainatate. In timp ce in Romania se moare, se moare in spitale, medicii fug din tara, fug de un sistem in care sunt condamnati la plicul bolnavului. In cifre, intre 2007 si 2010, peste 6.500 de medici au plecat sa profeseze in afara tarii. Oare de ce? Circa 63,7?dintre cei care lucreaza in sistemul medical au venituri situate sub 15 milioane de lei vechi, iar 71, 6% au salarii cuprinse intre 10 si 15 milioane lei vechi. Cat de multumiti sunt medicii in raport cu munca depusa? Urmare a unui studiu intreprins (www.cercetare/sociala.ro; de vazut si capital.ro), tot cifrele vorbesc: in timp ce 1, 3% se declara foarte multumiti, 2, 6% multumiti, 3, 9 evita un raspuns, nu mai putin de 37,4% sunt nemultumiti, iar 54, 7% se declara foarte nemultumiti de modul in care sunt apreciati pentru efortul depus. In acest context, ce mai asteapta romanul?

Sa nu uitam niciodata!
Istoria nu va uita, cum nu a uitat niciodata.Imi place sa cred ca Romania are dreptul la sansa. Nu cred in culori politice, cum nu cred prea mult nici in oameni politici. Cred in oameni care gandesc romaneste. Cati mai sunt?! Nu multi. Trebuie sa privim cu mai multa atentie spre resursele din subsoluri. Trebuie sa luam aminte la cei ce iubesc pamantul.Trebuie sa ne trezim si sa ne aducem aminte ca tinerii reprezinta viitorul nostru.

Trebuie sa-i ajutam sa ramana in tara. Multi au plecat si inca mai vor sa plece. Trebuie sa nu uitam ca fara ei, Romania se stinge. Cine mai vrea o Romanie frumoasa?! BIBLIOGRAFIE SELECTIV BULEI, I, O istorie a romanilor, editia a III, Ed. Meronia, Bucuresti, 2007 CONSTANTINESCU, E., La Roumanie, un territoire de lentre-deux? Strotypes historiques et politiques dintgration aprs 1989, in, le Sminaire International Penser lEurope Comment crit-on lhistoire ? Conscience europenne et lhistoire des identits nationales , la IX me dition, Bucarest, lAcadmie Roumaine, 8-9 Octobre 2010 CONSTANTINIU, Fl., Istoria Romniei la rscruce, interviu, in, http://absentul.blog.com/2010/04/08/istoria-romaniei-la-rascruce/. CORNEA, E., De vazut galeriile romane unice in lume, in, http://www.ong-online.eu CUCU, Irina, Rzboiul economic n economia de pia, n, Revista Impact strategic, nr. 1/2006. DOISE, W.; DESCHAMPS, J., C.; Mugny, G., Psihologie Sociala Experimentala, Ed. Polirom, Iasi, 1999 GALLAGHER, T., Democraie i naionalism n Romnia, 1989-1998, Bucureti, 1999. ISAAC, J., C., Democraia n vremuri ntunecate, Ed. Polirom, Iai, 2000 MURGESCU, B., Romnia i Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010), Editura Polirom, Iai, 2010. POP, I., A., La crise de lhistoire ou la crise de la socit contemporaine ?,in , le Sminaire International Penser lEurope Comment crit-on lhistoire ? Conscience europenne et lhistoire des identits nationales , la IX me dition, Bucarest, lAcadmie Roumaine, 8-9 Octobre 2010 RADU, N., Antropologia existenei, Editura FED PRINT, Bucuresti, 2003. SCURTU, I., Istoria contemporan a Romniei, 1918-2001, Bucureti, 2002. SOULET, Fr., J., Istoria comparat a statelor comuniste din 1945 pn n zilele noastre, Iai, 1998. TANASESCU, Florian., RUGINA, Dan., Despre identitatea nationala. Convorbiri, Manuscris, Iulie 2010. ZUB, Al., Discours historique et identit nationale dans lespace cultrel roumain , in, le Sminaire International Penser lEurope Comment crit-on lhistoire ? Conscience europenne et lhistoire des identits nationales , la IX me dition, Bucarest, lAcadmie Roumaine, 8-9 Octobre 2010 XXX Ce va fi n trei ani? Discursul inaugural rostit de Andrei Marga, la primirea titlului de Doctor Honoris Causa al Universitii 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, 6 decembrie 2010 XXX Emisiune Romania te iubesc, emisiune PRO TV, 2011