Context urban: Castelul Pele a fost construit la iniiativa primului Rege al Romniei, Carol I, n afara perimetrului comunei Podul

Neagului, localitate cu o suprafa de 24 de km n anul 1874, an n care, din iniiativa suveranului, comuna primete numele de Sinaia. Un an mai trziu, n centrul localitii sunt construite primele case boiereti, iar n 1876 ncepe construirea cii ferate Ploieti Predeal, care strbate i Sinaia. Concomitent, ntre anii 1873 i 1875 a fost edificat fundaia castelului Pele. Ceremonia de punere a pietrei de temelie a reedinei a avut loc ntr-un cadru festiv la 22 august 1875. Contextul istoric: Castelul Pele a fost construit la iniiativa Regelui Carol I, pentru a-i servi drept reedin de var, investit cu funcii politice, culturale i simbolice. Dup 1914, castelul Pele i-a exersat n continuare funcia de reprezentare i de muzeu, fr a mai fi ns locuit timp 6 luni pe an, aa cum obinuia suveranul fondator. Pn n 1947, devine spaiu aulic pentru vizitele oficiale sau gzduiete ceremonii cu caracter militar. Cel mai important eveniment organizat la Sinaia i gzduit de castelul Pele pn la abdicarea Regelui Mihai, n decembrie 1947, a fost legat de srbtorirea semicentenarului castelului n anul 1933 de ctre Regele Carol al II-lea (1930-1940). n perioada ianuarie martie 1948, castelul este nchis din ordinul autoritilor comuniste, iar bunurile de patrimoniu sunt inventariate. Cea mai mare parte a coleciilor de pictur, mobilier, textile, piese de art decorativ i cri au fost transferate la Muzeul de Art din capital. Caracteristicile arhitecturii exterioare ale Castelului Peles sunt specifice stilului neorenasterii germane: profiluri ascutite, verticale zvelte, forme neregulate, fragmentarea compozitiei fatadelor, asimetria corpurilor, abundenta lemnului sculptat si a elementelor decorative. Ca si la exterior, si in interior se intalnesc elemente ale neorenasterii germane, dar exista si incaperi in diverse alte stiluri, reluari ale renasterii italiene, engleze, barocului german, rococoului, stilului hispano-maur, turcesc etc. Castelul detine: holul de onoare, cea mai somptuoasa sala de receptie a castelului, este amenajat de Karel Liman in anul 1911, pe locul unei foste curti interioare; salile de arme cuprind o bogata colectie de arme, peste 4000 de piese europene si orientale, din secolele XIVXVII; sala de consilii, cabinetul de lucru; sala veche de muzica a fost transformata dupa 1905, la dorinta reginei Elisabeta, in salon pentru serate literare; sala florentina, prima sala de

receptie a castelului, se numeste si "Marele Salon"; sala Maura; sufrageria; salonul turcesc; sala de teatru pastreaza in decoratie elemente ale stilului Ludovic XIV; are 60 de locuri si loja regala; scara de onoare; sala de concerte; dormitorul pentru oaspetii princiari; sufrageria si apartamentul imperial.

Castelul Pelior este un castel de mici dimensiuni construit n parcul castelului Pele pe valea Prahovei. Ridicat ntre 1899 i 1902 de arhitectul ceh Karel Liman i decorat de artistul vienez Bernhardt Ludwig, Castelul Pelior devine, ncepnd cu anul 1903, reedina de var a principilor motenitori.Castelul a fost construit din dorina regelui Carol I, ca reedin a principilor motenitori Ferdinand i Maria. Mobilierul i decoraiunile interioare, realizate n bun msur de ctre Bernhard Ludwig, indic un spaiu rezidenial (hall, cabinete de lucru, capela, "camera de aur"), tributar inovaiilor micrilor artistice de la nceputul secolului al XX-lea. Pelior are doar 99 de ncperi, fa de Castelul Pele cu 160 de ncperi. ntreaga cas a fost decorat pentru a fi o reedin princiar, i poart amprenta unei personaliti puternice: a reginei Maria. Holul de onoare este lambrisat cu lemn de stejar. Dormitorul de aur este decorat dup planurile i desenele reginei cu mobil sculptat n lemn de tei aurit. Tot dup planurile reginei a fost decorat i biroul ei, iar pereii Camerei de aur sunt decorate cu frunze de ciulini, motiv drag reginei ntruct era emblema Scoiei, locul natal al ei. Aici au crescut i copiii lor: Carol (viitorul rege Carol al II-lea), Mrioara (regina Iugoslaviei), Elisabeta (regina Greciei) i Nicolae. Principalele sli sunt: holul de onoare, rafinat prin simplitate, lambrisat cu casetoane din lemn de stejar; biroul regelui Ferdinand; capela integrat apartamentului reginei Maria se afl ntr-un spaiu placat cu marmur; dormitorul de aur; biroul reginei Maria scaunele i masa pentru coresponden sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul i crucea gamat; camera de aur, ncperea pivot a palatului, este insolit ca decoraie.

Castelul Bran - Cetate medievala Tinutul dintre Bucegi si Piatra Craiului au determinat o serie de episoade istorice inca din preistorie si pana in prezent, reliefate de o data geografica si istorica majora: Trecatoarea Branului. Fiind de-a lungul timpului una din cele mai importante legaturi transcarpatice, Trecatoarea Branului a dezvoltat o istorie dinamica formata din cele doua componente majore, activitatile comerciale desfasurate pe drumul ce o strabate si de repetatele invazii militare care foloseau acelasi traseu. Cetatea Bran a fost asadar inzestrata cu un domeniu format din sate ale Tarii Barsei precum: Baciu, Cernatu, Satulung, Turches, Tarlungeni, Zizin, Purcareni, Crizbav, Apata, Zarnesti i Tohan (ultimele doua facand parte din domeniul pana in anul 1395), stapanii domeniului avand drept de folosinta asupra padurilor si apelor, asupra vanatorii si pescuitului, asupra fantanilor si a campurilor commune. Castelul Bran Resedinta regala (1920-1947) Anii tulburi ai primului razboi mondial inscriu n istoria castelului Bran un gest conjunctural al autoritatilor brasovene, care cu ocazia ncoronarii, la 30 decembrie 1916, a mparatului Carol I al Austro-Ungariei ca rege al Ungariei (sub numele de Carol al IV-lea), intentioneaza sa-i ofere drept cadou Resedinta regala. Dracula Dracula asa cum este perceput astazi constituie rezultatul interferentei unor fapte istorice reale, intrate in legenda, legate de domnia lui Vlad Tepes Dracula, al consemnarilor unor cronicari ai vremii, cu intentia de a-l pune pe marele voievod ntr-o lumina nefavorabila, amplificate n secolele urmatoare prin asocierea cu personajul romanului de fictiune Dracula, aparut in Anglia, n 1897, avandu-l ca autor pe scriitorul irlandez Bram Stoker. Adevarul despre domnitorul Tarii Romanesti Vlad Tepes (1456-1462; 1476) este cunoscut din numeroase lucrari apartinand istoricilor romani si straini. Convins ca numai o domnie puternica in interior putea sa asigure ordinea n tara si sa organizeze cu succes apararea ei de primejdiile externe, Vlad Tepes recurge la o domnie autoritara, impune supusilor sai cinstea si harnicia ca virtuti; necinstea (hotia) lenevia si viclenia erau pedepsite cu asprime prin tragerea n teapa, o pedeapsa cruda, dar care poate fi inteleasa doar in raport cu epoca n care a trait.