Ora 25

N-am citit nimic, n nici o literatur, care s se apropie, ct de departe, de teroarea istoriei pe care o ndur personajele dtale. Mircea Eliade Ora 25 prezinta drama celui de-al doilea razboi mondial din perspective taranului-Johann Moritz (Ion numit de catre mama),al carui nume ironic are mai multe valente in diferite limbi.Crima comisa Johann i-a costat 13 ani de detentie, fiidca avea drept sotie o femeie frumoasa. Astfel jandarmul, caruia ia placut domnisoara,intervine cu un ordin de arest in potriva eroului principal, acuzindul de a fi evreu.Observam cum jandarmul isi indeplinea functiunea, in numele dreptatii. Johann nimereste in lagarul de evrei ,unde ii este pus numele de Iacob.In lagar este nevoit sa sape un canal.El se gindeste ca posibil intr-o zi va reveni cu copii sai pentru a le arata ce a putut face tatal lor.Johann reuseste sa evadeze cu 3 dintre tovarasii sai de lagar si ajunge in Budapesta, dar abandonat de ei, el este prins de autoritatile maghiare si inchis ca spion roman.Dupa zile de tortura este decis ca el si alti 300 000 de mii de straini sa fie vinduti nemtilor.Astfel el ajunge in Germania sub numele de Janos Moritz. In Germania ,Johann era obligat sa mute lazile ce sosesc pe banda. Peste o perioada de timp el devine paznic de lagar, caci este considerat a fi un exemplar desavirsit al Familiei Eroice.Acum Johann decide sa se casatoreasca cu o femeie germana pentru a primi avantaje, cum ar fi un apartament bine amenajat.In scurt timp protagonistul faciliteaza evadarea a unui grup de francezi si singur fugind din Germania.Insa este prins de Americani fiind considerat German si este din nou inchis in lagar. In epilog protagonistul face o confesiune tulburatoare In 1938 am fost in lagarul de evrei din Romania.In 1940 in lagarul de romani din Ungaria.In 1941, in Germanina intr-un lagar de unguri.In 1945 in lagarul American.Alaltaieri am fost eliberat de la Danchau.Treispreceze ani de lagarAm fost liber doar 18 ore Acele 18 ore fiind cele mai fericite.Johann isi regasise prima sotie Suzana cu care petrecusera noaptea intreaga ca si in tineretea lor. Germenele care a condus la sirul de nenorociri traite de Johann este jandarmul, care este asemenea unui bulgare de nea a carui rostogolire antreneaza o avalansa. Johann are un destin cum rar s-a vazut, aceasta fiind unul din motivele succesesului operei. El este un fatalist resemnat care stie ca nu mai poate sa-si schimbe soarta.El devine arhetipul eternului vinovat fara vina. Pe linga linia de subiect a lui Johann se contureaza si cea a lui Traian Koruga si sotia sa Nora. Traian, fiind simbolul intelectualitatii, pe cind Johann al taranimii, care in final au cunoscut aceeasi soarta. Traian isi incepe romanul sub denumirea ora 25 dind cea mai buna explicatie pentru titlul ales-este timpul in care orice incercare de salvarea e prea tirzie.E nu ulti ma ora, ci ora dupa cea din urma ora.Este, cu precizie timpul societatii occidentale.E ora actuala.Ora exacta! O particularitate a romanului lui Traian, faptul ca este scris pe viu, pe masura ce se deruleaza faptele.Astfel asemenea eroilor sai el este nevoit sa fuga pentru a nu fi prins.Sotia sa fiind evreica.In final, ajung amindoi a fi inchisi in lagare,acolo Traian il intilneste pe Johann.

Pe linga tematica raboiului, Virgil Gheorghiu abordeaza pericolul transformarii intro societate mecanizata.O societate in care oamenii sint dezumanizati.Johann Moritz insusi este o victima a acestei transformari.Trebuie sa suporte un lung process al depersonalizarii, cel ce a plecat de acasa, fara sa stie motivul. Nu mai e o societate creata suta la suta dupa neesitatile naturii umane, ci una ridicata pe necesitatile tehnicii. De aici incepe drama.Oamenii se trezesc obligati sa traiasca si sa se comporte dupa legile straine celor umane. Cine nu respecta legile masinii devenite legi ale societatii este sanctionat. Dezumanizarea continua sub diferite forme: renuntarea la sentimente, reducerea relatiilor sociale la ceva categoric, precis si automat, cum sunt relatiile intre piesele unei masini. Oamenii devin papagalii sclavilor tehnici. In clipa asta suntem insa de-abia la inceputul dramei. Apare si un al 3-lea plan in opera care este constituit din petitiile scrise de Traian Koruga.Acum romanul sau va fi constiuit din petitii, care satirizeaza lagarele si regimul lor, conturind tragedia omului care ajunge treptat la o instrainare totala de tot ce il defineste pe el ca om. Train Koruga a scris in total 7 petitii ale carui subiecte erau econimice, militare, justiciare si estetice. Istoria isi continua reprezantatiile.Ieri au fost pe afis Petitiile, adica implorarile omului catre birourile societatii tehnice, spre a fi lasat in viata.Petitia care solicita gratierea omului de la pedeapsa cu moartea a fost respinsa.Nici n-a fost citita:spectacolul nu a placut.N-avea happy end! Traian Koruga se dezamgise, orice tentativa esuase, acum el er a ferm resemnat ca lumea in care traieste nu este doar o iluzie, ci reala, iar romanul sau s-a proiectat asupra vietii sale.Paradoxul operei - ora inexistenta a devenit reala! Traian Koruga decide sa moara, faptul ca inca traia si se misca nu era semn ca este viu. Daca imi pastrez ochelarii,n-as mai avea de vazut decit ruine de orase, ruine de oameni , ruine de tari, ruine de biserici si de credinte.Cu ei mi-as vedea propria mea ruina:ruina ruinelor!Si eu nu sunt un sadic sa le pot privi! afirma Traian. Atunci el decide sa traverseze teritoriul oprit ,astfel fiind impuscat. Ceea ce se intimpla in roman se intampla si in societatea noastra, desi nu ne convine sa recunoastem.Trasind o paralela intre romanul lui Virgil Gheorghiu si Savatie Bastovoi, observam cu claritate ca amindoi au descries problmatica asa numitului sclav tahnic care ne face zilnic mii de servicii. In romanul diavolul este politic corect atentia este centratat a asupra dezumanizarii posibile in viitor, unde toate activitatile omenesti au fost invatate si sunt practicate de sclavii tehnici.De aici provine si drama:ciocnirea dintre cele doua realitati tehnica si umana. Sclavii tehnici vor castiga lupta si vor deveni cetateni ai soietatii noastre. Ora 25 se citeste cu usurinta ,are o redare directa,iar autorul nu imbogateste frazele caci mesajul oricum este suficient de puternic. Un lucru este cert romanul se deosebeste prin ingeniozitatea constructiei.Realitatea prezentata de autor descrie infernul creat de oameni care nu realizeaza pericolul societatii in care traiesc.