100.

Modernismul si traditionalismul Perioada Interbelica este atestata intre cele 2 Razboaie Mondiale, o perioada prospera pentru Literatura Romana, pentru ca acum vor publica autorii de valoare:L.Rebreanu, C.Petrescu, M.Sadoveanu, L.Blaga, I.Barbu, T.Arghezii. Aceasta perioada vor nega reciproc traditionalismul si modernismul, avand ca mentori pe Nechifor Crainic cu revista Gandirea si Eugen Lovinecu cu revista Sburatorul. Nechifor Crainic prin revista Gandirea sustine literature de specific national, pe cand Lovinescu prin Sburatorul sustine idea de sincronizare si autonomie a valorilor estetice, considerand esteticul principal functie a artei. Trebuie spus faptul ca au existat exagerari pe ambele parti, ele existand o bucata de timp simultan.Reprezentanti ai traditionalismului: Sadoveanu, Slavici, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, iar ai modernismului:Rebreanu, G.Calinescu, C.Petrescu, Blaga, Barbu si Arghezii. In poezie se trece treptat de la tema satului ortodoxismul din poeziile lui Pillat si Voiculescu, la o filozofie a cunoasterii la Blaga, la o estetica a uratului la Arghezii sau la imbinarea epicului cu dramaticul in poemele lui Barbu. In proza se trece de la romantism ca unica istorie a unui fapt, Sadoveanu, Slavici se trece de la desfasurarea episoadelor simultane la Rebreanu, rasturnari de timp la Camil Petrescu sau la romanele confesive la Eliade. In concluzie se realizeaza o trecere de la o tematica rurala la una urbana, de la obiectiv la subiectiv iar in poezie se prefer libertatea tuturor celorlalte forme.

99.Modernismul In sens restrains este miscarea literara constituita in spatial hispano-american la sf sec XIX in jurul poetilor Ruben Dario si Antonio Macado.Aceasta miscare orienteaza poezia spre o estetica a sinceritatii si rafinamentului.In sens larg, este opusul traditionalismului, si include toate curentele artistice novatoare sip e cele de avangarda:symbolism, futurism, expressionism. Modernismul presupune atitudini anticlasice, antiacademice, antitraditionale si anticonservatoare. Modernismul din dorinta de disociere, impune si alte concept:antiarta, antiliteratura, refuzul ideii de frumos, explicitul, transcrierea sentimentului in favoarea expresiei concentrate, orientate spre relevarea unor adevaruri profunde. Se bazeaza pe idea de rupture fata de trecut si pe aceea de negare a valorilor din etapa anterioara. Trasaturi: -ruptura de traditie; -cautarea unei expresii noi, originale, capabile sa reflecte mentalitatea acestei epoci; -vointa de invoire, dar ea nu se poate implini decat prin raportarea de tehnici, limbajuri si atitudini dj existente.

Poetul modernist refuza facilul, explicitul, transcrierea sentimentului in favoarea expresiei concentrate, orientate, doreste relevarea unor adevaruri profunde. Reprezentanti:I.Barbu, L.Blaga, T.Arghezii.

97=98.Juniminea Junimea este o asociatie cultural infiintata de 5 tineri intorsi de la studii din Franta si Germania, dornici ca si pasoptistii de a contribui la dezvoltarea Literaturii Romane:Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Petru Carp, iachob Negruzzi si Titu Maiorescu. Acestia infiinteaza in 1864 Junimea la Iasi, iar in 1867 aceasta societatea castiga tot mai mult teren si isi infiinteaza o revista: Convorbiri Literare precum si o tipografie proprie. Exista 3 etape a Junimismului: 1.1864-1874: este o etapa de clarificare a principiilor, o etapa polemica in sensul ca junimistii au un spirit critic accentuat. In aceasta etapa se tin asa numitele Prolectiuni Populare:, cu rol de a culturaliza masele de oameni. Revista este condusa de Iacob Negruzzi iar in 1874 Maiorescu se muta la Bucuresti fiind ales ca Ministru al Instructiunii Publice. 2.1874-1885:este o etapa de consolidare a principiilor, a ideilor, fiind cea mai valoroasa etapa, deoarece se atenueaza spiritual critic si apar operele valoroase. 3.1885-1893: revista se muta la Bucuresti, iar Maiorescu se retrage de la conducere. Junimistii erau oameni echilibrati, buni oratori, ei trebuiau sa asustina acel conferinte numite Prelectiuni Populare. Proba de foc de a intra in societatea Junimea era sustinerea unui discurs de 50 de minute fara a plictisi si fara a recurge la obisnuitul pahar cu apa. Deviza lor era intra cine vrea, ramane cine poate. De asemenea sunt critici la adresa non-valorilor, fiind foarte ironici atunci cand e cazul. In cadrul societatii, se fac cunoscuti: Eminescu, Creanga, Slavici, Caragiale, etc. Cel care va publica in revista Convorbiri Literare este Maiorescu, si anume Studiul O cercetare critica asupra poeziei de la 1876, ceea ce reprezinta un ghid in care se precizeaza principiul esteticii in scrierea poeziei.Alte studii ale acestuia sunt: Orator, retor si limbut, Betia de cuvinte, Neologismele, el fiind cunoscut si pentru Teoria Formelor fara fond. Cel mai cunoscut articol ramane O cercetare critica asupra poeziei de la 1876 care are doua parti: conditia materiala a poeziei si conditia ideala. In prima parte autorul face o delimitare clara intre domeniul stiintifi sic el al artei, poezia fiind cea care trebuie sa destepte imagini sensi bile in fantezia auditoriului, iar stiinta trebuie sa se ocupe de adevar. Poezia trebuie sa utilizeze cuvantul cel mai putin abstract, realizand epitete, comparatii, metafore. In partea a doua autorul sustine faptul ca arta este un simtamant, o pasiune si niciodata o cugetare exclusive intelectuala, prin urmare iubirea, ura sunt obiecte poietice, iar politice, invatamantul obiecte ale stiintei. Prin aceasta revista s-a incercat impunerea valorilor in randul celor care nu au ce sa spuna si scriu arta de dragul scrisului.

96.Dacia Literara Este cea mai prestigioasa revista din Epoca Pasoptista, ea aparan in 1840 sub indrumarea lui Mihail Kogalniceanu, care sustine necesitatea unei reviste ce se va ocupa cu Literatura din orice parte a Daciei. Titlul este semnificativ in sensul ca va promova Literatura Nationala, netinand seama de granitele puse intre oameni, ea militand pentru ca Romanii sa aiba o limba si o literature comuna pentru toti. Orientarea revistei este sintetizata in articolul program Introductiune care cuprinde 4 puncte: 1.Crearea unei literature originale, originalitatea fiind insusirea cea mai prestigioasa a unei limbi. Sunt condamnate traducerile, pentru ca se omoara in noi, duhul national Autorul sustine ca este bines a se traduca totusi capodoperele literaturii Universale pentru a se ridica nivelul de cultura. 2.Sursa de inspiratie pe care o considera Kogalniceanu cea mai dornica este in primul rand Istoria Nationala apoi folclorul si natura deoarece si noi avem suficiente subiecte din care autorii se pot inspira. 3.Revista va lupta pentru unitatea Limbii si Literaturii Romne, Telul nostrum este realizarea dorintei ca romanii sa aiba o literature comuna pentru toti. 4.Critica literara sa die una obiectiva: vom critica cartea, iar nu persoana. Indemnul acestei reviste va fi preluat de Vasile Alecsandri in pastelurile sale si in poezii: Hora Unirii sau Oda ostasilor Romani. De asemenea in primul numar al acestei reviste va aparea nuvela istorica de certa valoare Alexandru Lapusneanu de Costache Negruzzi, apoi I.H.Radulescu cultiva folclorul in Sburatorul, sau Vasile Carlova Marsul Ostirii Romane. Deci putem spune ca indemnul acestei reviste a fost preluat atat de poezie, proza cat si de dramaturgie. In proza se cunosc primele incercari descriptive prin relatarea de calatorii la Constache Negruzzi si filozofia satirica de I.H.Radulescu. Operele drmatice apar in scenele scurte cu un character omagial la Gheorghe Asachii sau satirizand situatii comice demne de dispret ale unor tipuri din societatea vremii Ciclul Chisitelor de V.Alecsandri. In concluzie aceasta revista a fost cea mai prestigioasa in Epoca Pasoptista si promovata de Romantism.

95.Simbolismul Simbolismul este o miscare literara care apare in Franta la sf sec XIX ca o reactive impotriva romantismului si parnasianismului. In 1855 Jean Moreas il numeste symbolism in articolul Le Symbilosm, un termen care poate sugera tendinta actualului spirit creator in arta. In epoca se vorbeste de doua scoli simbol iste, cea decadent cu insistent asupra nevoii sic ea simbolista de eenta intelectuala. In Literatura Romana aceasta are urmatoarele etape:

-etapa tatonarilor cu Macedonski si Stefan Petica, pseudosimbolismul reprezentat de Ovid Desusianu si revista Viata noua, in care se cultiva poezia citadina. -simbolismul exterior de granite cu Ion Minulescu; -simbolismul authentic Bacovian in care apare poezia tristetii, a depresiei si a sugestiei. Trasaturile principale ale acestui current literar sunt: valorifica muzicalitatea versurilor, apare refrenul, lait motivul, sugestia, repetitia care dau o muzicalitate superioara poeziei. Apare sugestia in locul numirii concrete a obiectului, sombolul fiind cel care realizeaza sugestia in poezie, el devenind figura de stil iar corespondentele exprima legatura universala dintre lucruri. Motivele simboliste intalnite sunt: viata, timpul, moartea, iubirea, de asemenea apar culorile si instruemtele musicale pentru a exprima stari sufletesti, iar prozodia este libera avand refren obsedat si ritm interior. Teoreticianul curentului inRomania a fost Macedonski fara ca poezia sa fie in totalitate simbilista, in articolul Arta Visului, iar poetul symbolist cel mai important este George Bacovia cu Volumul plumb considerat de Manolescu Singurul poet care a coborat in infern.

94.Romantismul Romantismul este un current literar aparut in prima jumatate a secolului XIX, ca o reactive impotriva clasicismului considerat prea rigid, afirmand libertatea absoluta a creatiei. Romantismul revolutioneaza atat tema cat si forma , descoperirile romantismului sunt istoria, folclorul, natura. Ca forma se impotriveste compozitiei rigide, prin care se respecta regula celor 3 unitati de timp loc si actiune. Trasatuirile generale: -cultiva amestecul de sentimente, de stari contradictorii; -apare conflictul intre ratiune si sentiment cu victoria sentimentuluil -se pune pe prim plan individual; -personajul este luat din toate categoriile sociale; -sensul operei este ca fiinta umana este intotdeauna recuperabila; -personajul romantic este complex, cu trasaturi contradictorii construit din lumini si umbre; -natura participa intens la trairile personajului; -vocabularul este pestrit, prezenta arhaismelor, termenilor populari; -prezenta scenelor violente;

-speciile cultivate sunt amestecurile: meditatia, elegia. Reprezentanti de seama: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, I.H.Radulescu, G.Alexandrescu. Simboluri romantic: -castelul-castelul singuratic sau in ruina este un labirint misterios, un loc de ratacire si de meditatie; -cornul-prin secretul lui sugereaza tristeti neintelese, caci el evoca vanatoarea si prin ea sfarsierea si moartea; -fereastra- un symbol al deschiderii spre lume, reprezinta un loc al visarii si al ispitelor, caci ea imaculeaza dorinta de aventura; -demonul-este unul dintre simbolurile preferate ale romanticilor.El este ingerul alungat din Paradis pentru ca a vrut sa stie. Este revoltatul care imaculeaza finite dorinta de cunoastere sau cum spune Eminescu, demonul este Ingerul de geniu; -ingerul-este un atribut al cerului crestin, sugereaza puritatea, perfectiunea dar si echilibrul. Este simbolul unei idei invesmantate in forme diaforme si este asociat feminitatii.

93.Zoe si Tipatescu

O scrisoare pierduta este o comedie in 4 acte in care sunt suprinse aspect din viata unor politiciei care ajunsi la putere conduc abuziv si in interes personal. Actiunea se desfasoara in capital unui judet de munte, pe fondul unei campaniin electorale. Aici are loc conflictul dintre conducerea locala si NAe Catavencu, ce doreste sa devina deputat. Pentru a avea sustinere politica Catavencu se foloseste de santaj, ameninta cu publicarea unei scrisori de dragoste, pierduta de sotia rezidentului, Zoe Trahanache, iar expeditorul este cel mai bun prieten al acestuia, prefectul Stefan Tipatescu. Relatia amantilor se schimba in momentul in care interesele lor nu mai corescupn. Personajele se transforma din indragostiti in rivali pentru ca apoi dup ace conflictul dramatic a fost anulat cei doi sa revina la relatia de la inceput. -Zoe-Tipatescuamanti Deducerea existentei unei relatii amoroase intre Zoe si Tipatescu in momentul in care Trahanache, sotul Zoei anunta gasirea scrisorii de dragoste. Trahanache este convins ca aceasa este doar o plastografie, insa reactia lui Tipatescu confirma faptul ca relatia lor este una normal;

-Zoe-Tipatescuparteneri in solutionarea problemei Tipatescu o cearta pe Zoe pentru neglijenta ei, iar ea se justifica in fata lui ca un copil. Cand cetateanul turmentat le povesteste cum a gasit scrisoarea si cum apoi a pierdut-o cei doi devin parteneri incercand sa gaseasca incercarea rezolvarea problemei in care sunt amandoi implicate. -Zoe-Tipatescurivali Tipatescu ii propune lui Zoe sa fuga in lume impreuna, dar ea nu vrea sa renunte la pozitia sociala si ofera alternative sustinerii candidaturii lui Catavencu. Dup ace-I cere sprijinul pentru a nu-I pata onoarea, Zoe se hotaraste sa actioneze impotriva partenerului cautand un aliat in sotul ei de care este convinsta ca va fi sprijinita. Cand Tipatescu il aresteaza pe Catavencu, Zoe ii reproseaza lui Fanica faptul ca nu s-a gandit la compromiterea ei publica odata cu aparitia scrisorii in gazeta. -Zoe-Tipatescuse impaca Pentru ca biletul de amor a revenit destinatarului cei doi se comporta ca si cum intre ei nu ar fi existat niciodata un conflict. Finalul este tipic comediei: conflictul dramatic se dovedeste a fi un fals conflict si toata lumea este fericita.

92.Mira si Manole Drama aleasa pentru analiza este Mesterul Manole de Lucian Blaga, o drama expresionista mitica ce are la baza mitul esthetic al creatiei. Drama aleasa are 5 acte fiecare fiind structurat in scene, avand ca personaje pe Manole si Mira. Intre cele 2 personaje exista inca de la incepuitul dramei o relatie de iubire cei doi fiind soti, Mira reprezentand sufletul pereche pentru acest mester nenoroc, cum il numesc ceilalti mesteri. Pentru Mira, Manole reprezinta tu inima fara de odihna, vant treaz, visare fara popas. Cei doi se completeaza reciproc, iar Mira alaturi de Biserica, creatie, formeaza absolutul mesterului.Datorita acestei Biserici in relatia lor isi face simtita prezenta gelozia, Mira considerand ca este mai importanta decat ea, ca-si petrece prea multe zile si nopti incercand sa desluseasca misterul prabusirii zidurilor. Ea nu realizeaza ca de fapt sunt pe acelas picior de egalitate in sufletul creatorului. De aici si neputinta protagonistului de a allege intre cele 2 iubiri: Mira sotia viata si biserica, creatia, dorinta de a alege absolutul in arta, de a invinge provocarea de a ridica manastirea in ciuda tuturor eforturilor. Mira este totusi cea care indirect il va ajuta la ridicarea creatiei, ea devenind femeia altar, pe trupul careia se va ridica manastirea. In momentul in care creatia este infaptuita, Manole nu-si gaseste linistea , deoarece realizeaza pierderea jerfita, nu-si da seama ca fara Mira nu are rost creatia, el nu se poate bucura de succesul sau, deoarece nu are cui impartasii ceea ce simte. Acum il stapaneste sentimental de vinovatie si de pustietate sufleteasca, iar gestul sinuciderii din final este dovada dorintei de a o reintalni pe Mira dincolo in moarte.Mira si Biserica sunt defapt cele 2 jumatati care formeaza integral, iar fara una dintre cele 2, Manole se simte pierdut. Este vorba aici de drama celui ce doreste mai mult, care lupta pentru realizarea visului, pentru atingerea absolutuli in arta prin iubire.

91.Mesterul Manole