1 din 20

PROPRIETTILE GIROSCOPULUI LIBER

n anul 1765 apare lucrarea Teoria miscrii corpurilor solide a savantului
Leonard Euler, n care se analizeaz miscarea unui corp solid n jurul unui punct fix.
Ecuatiile miscrii stabilite de Euler stau la baza teoriei giroscopului.
n anul 1852, renumitul fizician Leon Foucault a inventat acest dispozitiv pe
care l-a numit giroscop de la cuvintele grecesti ghiurius, care nseamn rotatie, si
scopein, care nseamn a urmrii.
Posibilitatea de folosire a giroscopului ca girocompas a fost demonstrat pentru
prima dat de Leon Foucault n anul 1882 dup ce savantii francezi Lagrange (1788) si
Poisson (1834) rezolvaser unele probleme complicate ridicate de teoria girocompasului.
Giroscopul este un corp simetric, masiv, greu, care se roteste cu o vitez foarte
mare n jurul axei de simetrie si este prevzut cu un sistem de suspensie, care permite
schimbarea directiei axei sale n spatiu.
Elementul sensibil este organul principal al girocompasului, este format dintr-un
motor asincron trifazat cu rotorul n scurtcircuit, de constructie invers (rotorul exterior
statorului) prevzut la partea exterioar cu o coroan din otel ce constituie torul
giroscopului.
Ansamblul electromotor si tor se numeste giromotor. (fig. 1)
Fig. 1
2 din 20
Statorul este constituit dintr-un miez magnetic cilindric, cu tole, cu crestturi
n care se afl nfsurarea trifazat (cu trei nfsurri n stea). nfsurarea este din Cu
electro-chimic 99%.
Fig 2.a. Fig 2.b
Rotorul este un pachet de tole, prevzut cu crestturi n care este turnat
nfsurarea din aluminiu. La exteriorul rotorului se afl o coroan de otel torul
giromotorului.
Fig 3.a. Fig 3.b
Giromotorul este introdus ntr-o carcas din silumin, (aliaj Si+Al) nchis ermetic si
vidat. Carcasa constituie inelul cardanic orizontal (fig. 4.a).
3 din 20
Fig 4.a. Fig 4.b.
n fig. 4.a. sunt reprezentate urmtoarele elemente: 1 lagrul bratului vaselor cu
mercur; 2 flansa de fixare a jumttilor de carcas; 3 surub pentru fixarea greuttilor de
echilibrare; 4 nivel; 5 fereastr pentru verificarea sensului de rotatie; 6 locas de bronz
al lagrelor axului principal xx; 7 capacul locasului; 8 rulmentul axului orizontal yy.
n fig. 4.b. sunt reprezentate: 1 inelul vertical; 2 fusurile axului orizontal
yy; 3 lagrul de ghidare inferior; 4 suportii greuttilor de compensare; 5 greuttile
de compensare; 6 adaosuri pentru fixarea rotilor de contact; 7 suporti pentru rotitele de
contact; 8 cablu de suspensie din srm de otel.
Consideraii teoretice
Giroscopul
Elementul principal la un mare numr de aparate moderne, care servesc n scopurile
navigatiei este giroscopul.
Se numeste giroscop corpul simetric care se roteste cu o vitez mare n jurul axei
sale de simetri si este suspendat astfel nct aceast ax poate ocupa orice pozitie n spatiu.
n tehnic, giroscopul reprezint de obicei, un volan greu a crui mas este
distribuit uniform n raport cu axa de simetrie si care se roteste cu o vitez de 6000
30000 rot/min.
Axa n jurul creia se roteste giroscopul se numeste axa propire de rotatie sau axa
principal. Aceast ax este perpendicular pa planul giroscopului si trece prin centrul lui
de greutate.
Pentru ca axa principal s poat lua o directie dorit n spatiu, giroscopul se
monteaz ntr-o suspensie cardanic (fig.5).
Definirea pozitiei giroscopului se face n raport cu 3 axe de coordonate rectangulare
(perpendiculare una pe alta: X-X, Z-Z si Y-Y), care se aleg n asa fel nct punctul lor de
intersectie s coincid cu centrul acestuia (0).
4 din 20
Fig 5
Axa X-X se consider directia de orientare a axei de rotatie a giroscopului. Pe ea se
afl 2 lagre ale inelului cardanic interior (2), n care se monteaz capetele axului
giroscopului.
La rndul su inelul cardanic interior are 2 suporti care se monteaz n 2 lagre
dispuse pe inelul cardanic exterior (3). n acest fel inelul cardanic interior se poate roti n
jurul axei Y-Y.
Inelul cardanic exterior are si el 2 suporti care se monteaz n 2 lagre ale unui cadru
vertical, avnd deci posibilitatea de rotire n jurul axei Z-Z.
Giroscopul din fig. 5 denumit giroscop de laborator, posed 3 grade de libertate,
adic 3 coordonate independente care determin pozitia lui n spatiu.
Prin numrul de grade de libertate se ntelege n mecanic numrul de mrimi
independente care detrmin pozitia corpurilor. n cazul giroscopului, asemenea mrimi
sunt unghiurile de rotatie ale axului su n raport cu directiile celor 3 axe de coordonate: X-
X, Z-Z, Y-Y. Dac va fi exclus posibilitatea de rotire a axului giroscopului n jurul unei
din axele Y-Y sau Z-Z, atunci giroscopul va avea 2 grade de libertate, deoarece pozitia lui
se va determina prin 2 unghiuri de rotire n jurul a numai 2 axe.
Dac se exclude posibilitatea rotirii n jurul axelor Y-Y si Z-Z atunci giroscopul va
avea un singur grad de libertate si va deveni un corp care se va roti n jurul axei principale
X-X.
Giroscopul cu 3 grade de libertate asupra cruia nu actioneaz nici un fel de moment
ale fortelor exterioare, se numeste, n mod conventional, giroscop liber.
5 din 20
Pentru ca giroscopul s fie liber este necesar ca el s aib un punct de suspensie care
s coincid cu centrul su de greutate. n acest caz, momentul fortelor de gravitatie va fi
egal cu 0 pentru orice inertie a axelor.
Punctul de suspensie sau centrul giroscopului este chiar punctulde intersectie a celor
3 axe de coordonate.
n jurul acestui punct se execut:
- miscarea de rotatie a giroscopului n jurul axei principale, sau n jurul axei X-X,
- miscarea axei principale n plan vertical n jurul axei Y-Y;
- miscarea axei principale n plan orizontal n jurul axei Z-Z.
Proprietile giroscopului liber
Giroscopul liber, pus n functiune, are 2 proporietti: inertia si precesia.
I neria giroscopului liber
Dac giroscopulului i se va imprima o miscare de rotatie cu o vitez mare, se va
observa c axul lui principal capt stabilitate, adic si va mentine directia principal n
raport cu spatiul interstelar. n aceast situatie, n timpul rotirii suportul cu suspensia
cardanic ntr-o anumit directie, axul principal si mentine directia principal, iar dac se
aplic o fort de deviere a axului principal de la aceast directie initial se observ c
giroscopul va opune o rezistent nsemnat.
Tendint giroscopului de as pstra n mod constant pozitia lui initial n spatiu este
rezultatul actiunii legii momentelor cantittii de miscare.
Prin definitie, n cazul giroscopului liber, momentul M al fortelor exterioare, inclusiv
momentul produs de forta de gravitatie, trebuie s fie egal cu 0.
n aceast situatie relatia care exprim legea momentelor cantittii de miscare se
noteaz astfel:
dH =M =0
adic viteza extremittii vectorului momentului cinetic este egal cu 0, deci H nu se
modific, rmnnd constant ca mrime si directie.
Acest fenomen reprezint prima proprietate a giroscopului cunoscut sub numele de
inertia giroscopului.
De retinut c aceast directie invariabil a axului giroscopului se mentine fat de
stele si nu fat de pmnt, a crui fort de rotatie nu produce nici un moment al fortelor
exterioare si deci nu influenteaz cu nimic directia axului.
6 din 20
Precesia giroscopului
La un giroscop cu 3 grade de libertate se constat c, dac este supus actiunii mai
multor momente deviatoare, fiecare dintre ele provoac o miscare de deplasare a axei
asupra creia se exercit ntr-o directie perpendicular pe directia fortei care actioneaz
asupra unui din capetele axei.
Miscarea giroscopului datorit actiunii momentului fortei deviatoare exterioare, care
se transmite n directie perpendicular pe directia n care actioneaz forta se numeste
miscarea de precesie sau precesia giroscopului.
Pentru ntelegerea miscrii de precesie a giroscopului cu 3 grade de libertate, al crui
rotor are o vitez unghiular n jurul axei X-X si un moment de rotatie Mr, se presupune c
n punctul A al inelului cardanic interior se exercit o fort exterioar F, al crui moment
deviator Md =FxR, tinde s roteasc axa principal X-X a giroscopului n jurul axei Y-Y
cu o vitez unghiular e
p
. Sub actiunea momentului deviator Md si a momentului de
rotatie Mr se produce miscarea de precesie a giroscopului, adic rotirea inelului cardanic
exterior n jurul axei Z-Z, cu viteza unghiular e. Deci, apare un cuplu care provoac
aceast miscare de precesie si a crui moment se numeste momentul giroscopic (Mg).
Sensul miscrii de precesie (adic al vectorilor e si Mg) se determin, stiind c
giroscopul tinde s-si roteasc axa sa principal n directia miscrii unghiului dintre
vectorul momentului de rotatie Mr si vectorul momentului deviator Md.
Fig 6
7 din 20
Aplicaii tehnice ale giroscopului
Efectul giroscopic n micarea unui tren n curb
Rotile unui vagon formeaz un giroscop cu axa orizontal, avnd o rotatie proprie
cu viteza unghiular:
r
v
=
0
e
unde v este viteza trenului iar r este raza rotii (fig.7). Cnd trenul se afl ntr-o curb de
raz Rrotile vagonului capt si o miscare de precesie de vitez unghiular:
R
v
=
1
e
Momentul giroscopic:
r R
v
J J M
g

= =
2
1 0
e e
are directia si sensul de deplasare al trenului rind presiunea (apsarea) pe sina
exterioar si micornd presiunea (apsarea) pe sina interioar cu aceeasi fort F al crei
scalar este:
d r R
v
J
d
M
F
g

= =
2
unded reprezint ecartamentul cii (distanta ntre sine).
Fig 7
8 din 20
Efecte giroscopice n micarea navelor i aeronavelor
Turbina unei nave avnd axa ei n coincident cu axa longitudinal a vaporului
formeaz un giroscop avnd o rotatie proprie cu viteza unghiular
0
(fig. 8). La giratia
navei, care poate fi considerat o miscare de precesie cu viteza unghiular
1
, se produce
cuplul giroscopic de moment
g
M

avnd directia si sensul indicate n fig. 8, de scalar:

1 0
e e J M
g
=
efectul su fiind dou forte:
d r R
v
J
d
M
F
g

= =
2
care actioneaz asupra lagrelor turbinei imprimnd vaporului o miscare de tangaj (rotatie
n planul longitudinal al navei).
Fig 8
Fenomene analoage se ntmpl si n miscarea aeronavelor (fig.9) influenta
cuplului giroscopic este mai mare dect n cazul unei nave, deoarece la aeronave raportul
dintre greutatea propulsorului sau a motorului rotativ si greutatea total a aeronavei este
mai mare dect raportul dintre greutatea turbinei si greutatea total a navei.
9 din 20
Fig 9
Efectul stabilizator antiruliu al navelor
n figura 10este artat principiul de functionare al giroscopului marin Schlick. n
sectiunea transversal fcut n nav n dreptul giroscopului se observ c giroscopul,
avnd un moment de inertie J
3
foarte mare n jurul axei proprii de rotatie AB, verticale,
este fixat de o cutie care se poate roti n jurul unei axe orizontale CD n raport cu nava. Se
observ c axa giroscopului nu este perturbat n timpul giratiei, axa de rotatie rmnnd n
acest caz vertical. Nici tangajul (rotatia n jurul axei transversale a navei) nu va modifica
directia axei giroscopului, datorit posibilittii cutiei de care este fixat giroscopul, de a se
roti n jurul axei CD a crei directie rmne neschimbat n timpul miscrii de tangaj.
Singura miscare ce perturb axa AB a giroscopului este ruliul (rotirea n jurul
axei longitudinale a navei) si care este cea mai periculoas pentru stabilitatea sa. Datorit
propriettii de stabilitate a axei giroscopului ea nu se va deprta de dect foarte putin de
pozitia vertical, atunci cnd viteza unghiular proprie
0
este foarte mare:
0 3 1
1
0
2 e
c
u

=
J J
J
tg
unde:
0
unghiul cu care se deplaseaz axa principal a giroscopului
10 din 20
J
1
momentul de inertie fat de axa Z-Z
J
3
momentul de inertie fat de axa principal a giroscopului (X-X)
constant de integrare
Fig. 10
Compasul giroscopic
Acest aparat se bazeaz pe pe influenta pe care o are rotatia Pmntului asupra
unui giroscop obligat s se miste ntr-un plan orizontal. Prin metoda coborrii centrului de
greutate sau a vaselor comunicante, giroscopul se comport ca un pendul si axa principal
va executa oscilatii cu perioada:
e e
t
cos
2
0 3
1
t
J
J
T =
unde:
0
viteza unghiular de rotatie a giroscopului n jurul axei principale;

t
viteza unghiular de rotatie a Pmntului n jurul axei proprii;
11 din 20
J
3
momentul de inertie fat de axa principal a giroscopului (X-X)
latitudinea punctului.
Aceast perioad este cu att mai mic, cu ct
0
este mai mare. Deci la turatii
foarte mari n jurul axei proprii a giroscopului el devine foarte stabil si oscileaz rapid n
jurul axei X-X, deci a directiei meridianului respective N-S.
MISCAREA APARENT A AXULUI PRINCIPAL AL
GIROSCOPULUI LIBER
Folosind giroscopul liber se poate observa miscarea de rotatie a Pmntului n
jurul axei sale. Astfel, orientnd axa principal a giroscopului liber spre un astru, axa
giroscopului, pstrnd neschimbat pozitia spre astru datorit stabilittii pe directie a
acesteia (inertiei), si va schimba azimutul si nltimea fat de planul meridianului si planul
orizontului. Aceste dou plane se rotesc n spatiu solidar cu Pmntul. Schimbarea de
pozitie ale axei principale a giroscopului n raport cu meridianul si orizontul se numeste
miscare aparent.
Planul meridianului are urmtoarele caracteristici:
- contine tot timpul axa polilor P
N
-P
S
si se roteste n jurul acesteia cu viteza unghiular de
rotatie
t
, solidar cu Pmntul;
- este perpendicular pe planul orizontului n orice punct de pe suprafata Pmntului.
Planul orizontului are urmtoarele caracteristici:
- este tangential la suprafata Pmntului si se roteste n jurul axei polilor P
N
-P
S
cu viteza
unghiular de rotatie
t
, solidar cu Pmntul;
- este perpendicular pe planul meridianului n orice punct de pe suprafata Pmntului.
Pentru a ntelege mai bine aceast proprietate, vom considera giroscopul dispus
n diferite puncte de pe glob.
Giroscopul liber dispus la unul din poli cu axa principal n planul
orizontului
Considerm la orele 00.00 axa giroscopului orientat pe directia punctului b de
pe glob si a astrului A n spatiu (fig. 11).
Dup 3 ore punctul b se va deplasa fat de axa principal care continu s
rmn orientat pe directia punctului A.
Observatorul va constata c n decurs de 24 de ore axa giroscopului rmne n
planul orizontului, dar execut o rotatie complet n sensul acelor de ceasornic. n
concluzie axa principal a giroscopului execut miscare aparent doar fat de planul
12 din 20
meridianului, n raport cu planul orizontului nu execut miscare aparent deoarece axa
principal a giroscopului rmne n plan pe timpul rotatiei complete a Pmntului.
Fig. 11
Giroscopul liber dispus la unul din poli cu axa principal n prelungirea axei
de rotaie a Pmntului
Observatorul nu constat miscarea axei giroscopului care rmne n aceeasi
pozitie fat de obiectele nconjurtoare si fat de planele orizontului si meridianului. n 24
de ore giroscopul se va roti cu o tur mai mult sau mai putin (n functie de sensul de rotatie
al torului) fapt ce va trece neobservat (fig. 12).
n realitate, n ambele cazuri giroscopul se comport astfel datorit faptului c la
pol, planul orizontului rmne fix, iar planul meridianului se roteste n jurul axei P
N
-P
S
cu
viteza unghiular
t
, solidar cu Pmntul.
13 din 20
Fig. 12
Giroscopul liber dispus la Ecuator cu axa principal n planul orizontului pe
direcia E-W
La orele 00.00 axa principal este perpendicular pe planul meridianului si este
paralel cu planul orizontului corespunztor punctului 1 din fig. 13. Datorit miscrii de
rotatie a Pmntului si a stabilittii giroscopului liber, captul axei supus observatiei nu va
rmne n planul orizontului, ci va ncepe s se ridice (punctul 2).
Dup 6 ore axa principal va fi perpendicular pe planul orizontului (adic
captul supus observatiei va ndreptat ctre Zenit) moment n care ncepe coborrea.
Dup 12 ore captul supus observatiei coboar pn n planul orizontului, ns
orientarea lui este invers spre vest. Din acest moment urmeaz o nou iesire din planul
orizontului, captul supus observatiei coboar. Aceast coborre continu pn la orele
14 din 20
18.00 cnd din nou axa principal este perpendicular pe planul orizontului, ns captul
supus observatiei este ndreptat spre Nadir.
ncepnd cu orele 18.00 urmeaz ridicarea captului supus observatiei spre planul
orizontului, astfel c dup 24 de ore axa principal revine n pozitia initial.
n concluzie, n acest caz axa principal a giroscopului execut miscare aparent
att fat de planul meridianului, ct si n raport cu planul orizontului pe timpul rotatiei
complete a Pmntului
Fig. 13
Giroscopul liber dispus la Ecuator cu axa principal n planul orizontului pe
direcia N-S
Giroscopul este dispus cu axa principal inclus n planul meridianului si este
paralel cu planul orizontului corespunztor punctului 1 din fig. 14. Se observ c pe
timpul miscrii de rotatie complete a Pmntului, axa principal a giroscopului si
pstreaz pozitia constant fat de cele dou plane, al meridianului si al orizontului.
15 din 20
n 24 de ore giroscopul execut o rotatie mai mult sau mai putin (functie de
sensul de rotatie), fapt ce trece neobservat.
n realitate, n ambele cazuri, giroscopul se comport astfel datorit faptului c la
Ecuator planul orizontului se roteste n jurul liniei N-S cu viteza unghiular de rotatie a
Pmntului, iar planul meridianului rmne fix, fat de linia vertical si de linia N-S.
Fig. 14
Giroscopul liber dispus la o latitudine oarecare cu axa principal n planul
orizontului pe direcia N-S
Giroscopul este dispus cu axa principal inclus n planul meridianului si este
paralel cu planul orizontului corespunztor punctului 1 din fig. 15. Datorit miscrii de
rotatie a Pmntului, captul supus observatiei se va ridica fat de planul orizontului si se
va deplasa spre est iesind din meridian.
Dup 12 ore axa revine n meridian dar unghiul fat de planul orizontului este
maxim,
max
. Din acest moment captul supus observatiei iese din nou din meridian, ns
spre vest si n acelasi timp ncepe s coboare spre planul orizontului. Dup 18 ore se va
constata iesirea maxim din meridian spre vest si o continu coborre a axei spre orizont.
Dup o rotatie complet se revine la pozitia initial.
Exist si un caz particular, atunci cnd axa giroscopului liber instalat la o
latitudine oarecare este orientat pe directia stelei Polare (adic axa principal a
16 din 20
giroscopului este paralel cu axa de rotatie a Pmntului). n acest caz nu se observ
miscarea aparent a giroscopului liber.
Fig. 15
n concluzie miscarea aparent, diurn a axei principale a giroscopului liber este
o consecint a miscrii diurne a Pmntului si a propriettii de inertie a axei principale a
giroscopului liber.
Componentele vitezei unghiulare de rotaie a Pmntului
Pentru a ntelege miscarea aparent, diurn a axei principale a giroscopului liber
ca o consecint a miscrii diurne a Pmntului terbuie s ntelegem influenta miscrii
diurne a Pmntului asupra axei principale a giroscopului liber.
Pmntul execut o miscare de rotatie diurn n jurul axei polilor cu viteza
unghiular
t
(fig. 16).
Conform dinamicii corpului solid orice punct de pe suprafata Pmntului are
aceeasi vitez unghiular de rotatie
t
dispus pe o ax paralel cu axa Pmntului n
punctul de latitudine.
Vectorul
t
e

se descompune n dou componente: una orizontal

0
e

dispus pe
directia N-S si una vertical
v
e

dispus pe verticala locului.

17 din 20
Miscarea de rotatie diurn poate fi studiat si utiliznd sistemul de coordonate
orizontale ONEZ
n
legat de Pmnt si care este reprezentat fat de sfera cereasc pentru un
observator aflat la latitudinea nordic.
Fig. 16
Vectorul vitezei unghiulare de rotatie al Pmntului
t
e

dispu pe axa lumii P

N
-P
S
.
Sistemul de axe ONEZ
n
execut o miscare de rotatie n spatiu mpreun cu Pmntul cu
viteza
t
e

.
Aceast miscare de rotatie poate fi considerat ca miscare compus format din:
- miscarea de rotatie a axelor Z
n
N
d
si EW mpreun cu planele meridianului si orizontului
n jurul axei NS cu viteza unghiular
0
e

;
- miscarea de rotatie a axelor NS si EW mpreun cu planele meridianului si primului
vertical n jurul axei Z
n
N
d
cu viteza unghiular
v
e

.
Din figura 17reiese c
0
=
t
cos si
v
=
t
sin.
Componenta orizontal
0
e

de rotatie a Pmntului reprezint viteza unghiular

de rotatie a planului orizontului n jurul directiei N-S (estul coboar, vestul se ridic).
Componenta orizontal
v
e

de rotatie a Pmntului reprezint viteza unghiular

de rotatie a planului meridianului n jurul directiei Z
n
N
d
(nordul se deplaseaz spre vest).
18 din 20
Fig. 17
Micarea aparent a axului principal al giroscopului liber
n figura 18 este prezentat miscarea aparent a axului giroscopului liber dispus
pe sfera terestr la o latitudine nordic, cu axa principal n planul orizontului si nclinat
cu un unghi fat de meridian.
Proiectm vectorii
0
e

si
v
e

ai vitezelor unghiulare de rotatie a planelor

orizontului si meridianului, pe axele OY si OZ, obtinem:
1
sin cos sin V
oy t o
= = = e o e o e |

2
sin V
vz t v
= = = e e e o
unde este unghiul de deviere a axului principal a giroscopului din planul meridianului,
respectiv este unghiul de ridicare (coborre) a axului principal a giroscopului din planul
orizontului.
Expresiile anterioare determin vitezele unghiulare ale rotirii adevrate a
planurilor orizontului si meridianului n raport cu axa principal fix n spatiu a
19 din 20
giroscopului liber si reprezint vitezele unghiulare a variatiei aparente ale nltimii si
azimutului polului giroscopic.
Ca urmare axa principal a giroscopului liber va executa o miscare aparent fat
de planul orizontului cu viteza
1
V

dat de viteza unghiular

oy
e

si una fat de planul

meridianului cu viteza
2
V

dat de viteza unghiular

vz
e

.
Fig. 18
Viteza liniar aparent
1
V

a axului giroscopului are sensul de ridicare pentru

nclinarea axului spre est fat de meridian si sens de coborre cnd axa este nclinat spre
vest, viteza de nclinare fat de planul orizontului depinde de unghiul (azimut).
Viteza liniar aparent
2
V

a axului giroscopului are sensul spre est pentru

latitudine nordic si spre vest pentru latitudine sudic, viteza de nclinare fat de planul
meridianului este constant pentru o anumit latitudine.
n figura 19 giroscopul este dispus la latitudinea nordic, n momentul initial
avnd axa principal (n planul orizontului) si pe directia nord (n planul meridianului).
Giroscopul, datorit miscrii aparente
2
V

, nu va rmne n planul meridianului ci

se va deplasa spre est, imediat ce axa a iesit din meridian apare miscarea aparent
1
V

de
nclinare fat de planul orizontului si axa se va ridica, astfel c dup 6 ore axa va fi
nclinat spre est cu unghiul si ridicat fat de planul orizontului cu unghiul .
Dup 12 ore axa revine n planul meridianului, dar este ridicat cu unghiul
fat de planul orizontului, dup 18 ore axa se deplaseaz spre vest fat de meridian cu
20 din 20
unghiul si coboar spre planul orizontului fiind ridicat cu unghiul fat de orizont.
Dup 24 de ore axa revine n pozitia initial.
n concluzie chiar dac initial giroscopul a fost cu axa n planul meridianului si
planul orizontului, acesta a executat oscilatii att fat de planul orizontului ct si fat de
planul meridianului, oscilatii cu durata de 24 de ore.
Fig. 19