Cutremurul produs in China, in 2008, creat artificial? utremurul produs in China, in 2008, creat artificial?

Rezervorul de apa al barajul construit recent in provincia chineza Sichuan ar putea fi catalizatorul care a declansat cutremurul devastator ce a avut loc anul trecut in China, sunt de parere oamenii de stiinta, dar si unii oficiali guvernamentali. Cercetatorii chinezi ai Institutului de Geologie din Sichuan considera ca presiunea exercitata asupra unei zone seismice, de apa comasata in rezervorul barajului Zipingpu din sud-vestul provinciei Sichuan, ar putea fi cauza dezastrului tectonic ce a dus la uciderea si disparitia a peste 87.000 de cetateni chinezi, in 2008. Zipingpu, un baraj inalt de 155 metri si rezervorul sau, cu o capacitate de stocare de pana la 38.5 milioane metri cubi de apa, sunt localizate la numai 5 kilometri de epicentrul cutremurului de anul trecut. Rezervorul Zipingpu a fost construit chiar deasupra unei regiuni cu mare potential seismic, deci este foarte probabil ca el sa fi avut un impact puternic asupra acestei falii, a declarat Fan Xiao, inginer-sef al Biroului Public de Geologie si Minerale din Sichuan. Fenomenul, bine cunoscut in cadrul comunitatilor stiintifice, poarta numele de seismicitate indusa prin rezerva de apa, iar rezervoarele de apa din unele parti ale lumii au mai declansat cutremure, insa cel din Sichuan se deosebeste de toate celelalte printr-o magnitudine foarte mare. Acesta este si motivul pentru care unii expertii privesc cu scepticism teoria conform careia rezervorul ar sta la baza fenomenului. De aceea, ei privesc dezastrul de anul trecut ca pe un fenomen in totalitate natural, acuzand faptul ca niciun seism provocat vreodata de un rezervor de apa nu a depasit nivelul de 6 grade pe scara

Richter. Totusi, daca seismul din 2008, consumat in China, se va dovedi unul de factura artificiala, el va fi cel mai puternic cutremur de pamant din aceasta categorie, inregistrat vreodata. Sursa: Discovery Seismul din Sichuan, provocat artificial? 6 Februarie 2009 Rezervorul de apa al barajul din provincia chineza Sichuan ar putea fi catalizatorul care a declansat cutremurul devastator ce a avut loc anul trecut in China, sunt de parere oamenii de stiinta, dar si unii oficiali guvernamentali. Zipingpu, un baraj inalt de 155 metri, si rezervorul sau, cu o capacitate de stocare de pana la 38.5 milioane metri cubi de apa, sunt localizate la numai 5 kilometri de epicentrul cutremurului de anul trecut. Potrivit Discovery, cercetatorii chinezi ai Institutului de Geologie din Sichuan considera ca presiunea exercitata asupra unei zone seismice, de apa comasata in rezervorul barajului Zipingpu din sud-vestul provinciei Sichuan, ar putea fi cauza dezastrului tectonic ce a dus la moartea si disparitia a peste 87.000 de cetateni chinezi, in 2008. Fenomenul, cunoscut oamenilor de stiinta, este numit "seismicitate indusa" de un lac de acumulare si a fost inregistrat in mai multe zone din lume, dar cutremurele provocate astfel nu au fost niciodata atat de puternice. Ar fi prima oara cand un lac de acumulare a provocat un seism de o asemenea amploare, de 8 grade pe scara magnitudinii de moment. "Rezervorul Zipingpu a fost construit chiar deasupra unei regiuni cu mare potential seismic, deci este foarte probabil ca el sa fi avut un impact puternic asupra acestei falii", a declarat pentru AFP Fan Xiao, inginer-sef al Biroului Public de Geologie si Minerale din Sichuan. Expertul citat considera ca amplasarea este un factor important, ca si faptul ca seismul s-a produs intr-un moment anume, cand apa din lac era evacuata intr-un ritm rapid. "Perioada cea mai periculoasa este momentul cand nivelul apei din lac scade brusc, dupa ce fusese mai ridicat", spune el. "Aceasta schimbare brusca poate fi destabilizatoare intr-o zona seismica". Ori, potrivit lui Fan Xiao, "nivelul apelor de la Zipingpu a inceput sa varieze si sa coboare rapid exact inainte de cutremur". Un alt expert, Lei Xinglin, geofizician la Administratia chineza de seismologie, a publicat un raport in decembrie, potrivit caruia acumularea apei la Zipingpu ar fi putut avea un impact asupra faliilor din aceasta regiune. Alti specialisti resping insa aceasta teorie si afirma ca seismul a fost un fenomen provocat de cauze naturale.

Wu Faquan, cercetator la Institutul de Geologie si Geofizica de la Academia de Stiinte chineza, considera ca seismul a fost provocat de forte naturale subterane. "Dupa mai multe studii si cercetari, majoritatea oamenilor de stiinta chinezi au conchis ca seismul a fost declansat in primul rand de miscarile telurice", a spus el. Pan Jiazheng, inginer hidraulic reputat, care a participat la construirea Barajului Celor Trei Guri (centru), a respins si el teoria intr-un articol publicat de revista chineza Science Times, in decembrie. "Nu a existat niciodata in lume seismicitate indusa de un lac de acumulare de magnitudine 8,0", a declarat el. Pana in prezent, cel putin patru cutremure de magnitudine 6 sau mai mare au fost explicate ca fenomene de seismicitate indusa de un lac de acumulare, dintre care unul in provincia Guangdong din sud. Unul dintre sustinatorii aceleiasi ipoteze in cazul seismului din Sichuan subliniaza ca cele patru cazuri au fost semnalate in zone cu activitate seismica mai mica, in timp ce regiunea Zipingpu cunoscuse deja cutremure de 6,5 grade. "Pentru ca activitatea seismica de acolo era atat de puternica, este posibil ca barajul sa fi provocat un seism mai puternic" decat cazurile cunoscute, a spus Fan Xiao. Cercetatorul vrea ca prevenirea seismelor sa fie luata in calcul la reconstructia numeroaselor baraje afectate de seismul din 12 mai. El considera ca unele dintre baraje nici nu ar mai trebui reconstruite, desi operatiunile au inceput deja in cazul multora

Riscul producerii de cutremure cauzate de exploatarea gazelor de sist prin fracturare hidraulica 26 Aug 2012

Riscul producerii de cutremure cauzate de exploatarea gazelor de sist prin fracturare hidraulica Cauza si efect Cel mai mare si cel mai cunoscut seism ca urmare a injectarii de lichide a fost la Rocky Mountain Arsenal langa Denver, Colorado in 1967. Un cutremur demagnitudine 5,5

a fost urmat de o serie de cutremure mai miri. Potrivit armatei SUA, in zona Rocky Mountain Arsenal (RMA) a fost forat in 1961 un put adanc pentru eliminarea deseurilor lichide, avand o adancime de 12,045 de metri. intre 1962-1966 au fost injectate in acest put 165 de milioane de litri de deseuri lichide. Injectia a fost intrerupta in putul respectiv dupa ce a fost stabilita legatura dintre injectia de fluid si o serie de cutremure consemneaza un Raport al Agentei pentru Protectia Mediului SUA (EPA), intitulat Pericolele de cutremure asociate cu injectarea la adancime. in 2001, Agentia de Protectie a Mediului consemneaza, la pagina 87 a studiului intitulat Prezentare generala a programului tehnic: Reglementari privind controlul injectarii subterane EPA 816-R- 02-025; in 1967, un grup de ingineri ai US Army si US Geological Survey (USGS) au stabilit ca o descarcare profunda a deseurilor periculoase la putul din Rocky Mountain Arsenal a fost cauza evenimentelor seismice importante in apropiere de Denver, Colorado. Potrivit site-ului USGS (US Geological Survey), sub titlul nedatat Putem produce cutremure? Nu exista metode de a preveni cutremure?, agentia noteaza: cutremurele induse de activitatea umana au fost documentate in cateva locuri din Statele Unite, Japonia si Canada. Cele mai multe dintre aceste cutremure au fost minore. Deci, atat Armata Statelor Unite, cat si US Geological Survey, avand o experienta de peste cincizeci de ani de cercetare, confirma la nivel federal ca injectarea de fluide sub presiune in subteran la mare adancime produce cresterea activitatii seismice regionale sl poate provoca seisme. In Marea Brltanle, Cuadrilla Resources a anuntat ca a descoperit depozite imense de pana la 200 de trilioane de metri cubi de gaze, in Lancashlre. Compania a admis in toamna anului trecut ca este foarte probabil ca fracturarea hidraulica a fost responsabila pentru doua cutremure care au lovit Lancashlre: 1,5 si 2,3 magnitudine din aprilie si mal 2011 si posibil alte cincizeci de seisme mici. Intitulat Preese Hali Shale Gas Fracturing: Reviews and Recommendations for Induced Seismic Mitigation raportul a concluzionat ca ambele cutremure au avut legatura cu activitatea de forare. In plus, raportul a dezvaluit o alta ingrijorare, aratand ca al doilea cutremur, cel din luna mai, a cauzat si deformarea structurii putului. British Geological Survey (BGS) confirma de asemenea ca seria de cutremure mai mici in zona Blackpool sunt legate de fracking. Dr. Brian Baptie, BGS, a spus: Pare destul de probabil ca ele sunt legate notand: Am avut o serie de instrumente in apropiere de site-ul de explorare, care arata ca ambele evenimente au avut loc in apropierea lucrarilor si la o adancime redusa. Oklahoma. Un raport efectuat de Austin Holland in urma studiului a 43 de cutremure care au avut loc pe 18 ianuarie, variind in intensitate 1,0-2,8 MD [miliDarcles], Intitulat Examinarea posibilitatii de seismicitate indusa de fracturarea hidraulica in zona Eola, Garvin County, Oklahoma, Oklahoma Geological Survey OF1-2011, a fost dat publicitatii in august 2011. in timp ce concluziile raportului sunt precaute, ceea ce este de inteles, se precizeaza ca: Analiza noastra a aratat ca la scurt timp dupa fracturare hidraulica mici cutremure au inceput sa apara; au fost identificate mai mult de 50, dintre care 43 au fost suficient de mari pentru a fl localizate. Pana cu doi ani in urma, Oldahoma a avut aproximativ 50 de cutremure pe an, dar in 2010,1.047 cutremure au zguduit acest stat De ce? In Lincoln County, unde s-au produs cele mal multe Incidente seismice, exista 181 de sonde de Injectie, conform declaratiilor lui Matt Sklnner, un oficial al Comisiei Oldahoma Corporation, agentia care se ocupa de productia de petrol sl gaze naturale. Din declaratiile recente ale cercetatorilor de la U.S. Geologlcal Survey reiese o intensificare a activitatilor seismice semnificative in ultimele decenii, avand in vedere ca in cele trei decenii pana in anul 2000, evenimentele seismice de intensitate medie

Inregistrau in medie 21 pe an, dar au sarit la 50 in 2009, 87 in 2010 si 134 in 2011, activitate care ar putea avea legatura cu dezvoltarea exploatarilor. AndyAtkins, director executiv al ONG-ului Friends of the Harth, a declarat pentru Guardian ca nu avem nevoie de cutremure de pamant cauzate de fracturare pentru a ne satisface necesitatile noastre de energie avem nevoie de o schimbare seismica in politica energetica. Trebuie sa exista o evaluare stiintifica a impactului fracturarii, Iar (doar) o scurta consultare asupra uneia dintre probleme este complet Inadecvata. Zona Barladului, aflata in apropierea celebrei zone seismice Vrancea, va resimti din plin aceste miscari. Este grav, deoarece toata zona de extractie prin fracturare hidraulica este sensibilizata semnificativ la nivel seismic. In Romania, potrivit seismologilor, suntem intr-o perioada de maxima probabilitate a producerii unui cutremur puternic. La prima vedere, o exploatare la trei kilometri adancime n-ar produce mari efecte. Amplitudinea oricarei unde seismice care trece prin acea zona, este insa semnificativ crescuta. Rocile de adancime nu sunt compacte, ditr-o bucata iar fracturile sl foliile existente, aflate la circa 3.000 m adancime, sunt capabile sa acumuleze la randul lor energie tectonica, cu fiecare cutremur produs si sa genereze, la randul lor, noi mini-cutremure. La un moment dat, acesta retea se incarca atat de puternic incat starea de echilibru nu mal poate fi pastrata si energia se disipeaza. Ca urmare, zona de exploatare devine, in totalitatea el, un nou front de falie, capabil sa aiba propriile cutremure pe perioade de sute si mii de ani. Cutremurele produse sunt de suprafata, de energie mica spre medie, dar energice la epicentru, ce pot provoca distrugeri prin miscari scurte si dure ale pamantului. Microseismele produse prin fracturare, detoneaza practic acumularile energetice din regiune. Este vorba de zone care au deja un potential seismic propriu cum este cel din Vrancea si Dobrogea (care se afla pe microplaca Moesica a Marii Negre, aflata intr-o stare metastabila din punct de vedere tectonic). Recent in cadrul unei dezbateri publice televizate, Prof. Dr. Academician Mircea Sandulescu atragea atentia asupra riscului seismic pe care il implica o asemenea tehnologie de exploatare in sudul Dobrogel, avertizand asupra faliei seismice Vldraru -Snagov- Shabla, care s-a reactivat in zona Vrancea, cutremurele se produc la adancimi mari, de peste 100 de kilometri. Exista, insa, o multime de alte focare de suprafata, dispuse pe aproape tot cuprinsul tarii, din Banat pana in Dobrogea si din Satu Mare pana la Giurgiu. In cazul acestora, seismele se produc intre 5 si 70 de kilometri adancime si au efecte zonale devastatoare. Conform datelor seismologilor romani, aceste zone seismice de suprafata se activeaza o data la 50 sau 100 de ani. Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului Gazele de sist: o noua provocare, derulat de Asociatia ALMA-RO si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat. Autor: Georgeta Elisabeta Ionescu

Ce sunt gazele de sist? 26 Aug 2012 Comenteaza pe Forum

Un esantion de sist argilos, gazeifer Gazele de sist sunt formatiunile geologice de hidrocarburi, ce se formeaza din sedimente marine, bogate in compusi organici, pe masura ce acestea ajung in anumite conditii de temperatura, presiune si intr-un interval de timp corespunzator. Gazele de sist (gaze din sisturi gazeifore) se incadreaza in categoria resurselor de gaze naturale neconventionale, fiind cantonate in formatiuni de roca dura din categoria sisturilor, avand porozitate si permeabilitate reduse. In unele cazuri, aceste sisturi reprezinta chiar roca de origine pentru gazul si titeiul conventional care, ulterior, s-au desprins si au migrat in depozitele de roci rezervor (roci mai poroase si permeabile), formand zacamintele de petrol si gaze conventionale. Aceste zacaminte conventionale au continuturi relativ mai ridicate, se pozitioneaza mai aproape de suprafata si prezinta un acces mai facil, care permite extragerea lor relativ usoara prin forarea de puturi. Comparativ cu resursele conventionale, depozitele neconventionale au continuturi mici de hidrocarburi, raportat la volumul de roca si sunt dispersate pe o suprafata considerabila, fiind plasate la adancimi mari, de 2-3 km (mult sub nivelul zacamintelor conventionale de hidrocarburi), in rod cu o permeabilitate foarte scazuta. Pentru a fi extrase, depozitele neconventionale necesita lucrari suplimentare speciale, in primul rand fracturarea rocilor pentru a le creste permeabilitatea, dar si injectarea unor cantitati insemnate de fluide de fracturare, pentru a forta gazele sa se elibereze din roci si a le dirija catre suprafata.

Fracturarea hidraulica cu forajul pe orizontala Procedeul este cunoscut sub denumirea de fracturare hidraulica. Este un procedeu care presupune folosirea unor cantitati foarte mari de apa (cu aditivi chimici), Injectata sub

presiuni foarte mari in roci care, odata fisurate, elibereaza moleculele de hidrocarburi. Fracturarea hidraulica reprezinta deocamdata singura metoda de exploatare utilizata pentru extragerea gazelor neconventionale, fiind insa controversata, deoarece prezinta o serie de riscuri pentru mediu. Mai trebuie spus ca rezervele trebuie sa fie foarte mari pentru a aplica metoda la scara industriala (a intregului rezervor), avand in vedere ca factorul de recuperare este mic, undeva intre 3-10%. in practica se foloseste otehnologie sofisticata, ce combina fracturarea hidraulica cu forajul pe orizontala Chiar si asa, continuturile reduse sl dispersarea in volum mare de rod cu permeabilitate scazuta sl pe suprafete de ordinul a zed de mii de kilometri patrati a zacamantului, fac ca volumul de extractie pe flecare put sa fle inferior in raport cu cele conventionale, ceea ce le face mai putin rentabile. Mai trebuie precizat ca din cauza costurilor foarte mari ale acestei tehnologii, in statele care exploateaza aceste gaze se acorda facilitati, ca de exemplu reduceri la plata impozitelor (SUA pana in 2002), sau subventionarea de catre stat a activitatii de cercetare, care sa faca rentabila exploatarea. Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului Gazele de sist: o noua provocare, derulat de Asociatia ALMA-RO si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat. Autor: Georgeta Elisabeta Ionescu Potentialul de gaze neconventionale este cunoscut de decenii, primele puturi in sisturi bituminoase fiind forate in secolul al XlX-lea. Cu toate acestea, abia spre sfarsitul secolului al XX-lea, combinatia celor doua tehnologii forajul orizontal si fracturarea hidraulica a facut ca productia de gaze neconventionale sa poata sa devina aplicabila la scara larga. Se afirma ca resursele de gaze neconventionale ar putea juca un rol important in asigurarea securitatii aprovizionarii cu energie la nivel mondial pentru anii care vor veni. Primele experiente de exploatare la scara comercialal a gazelor de sist dateaza din anii 80 -90, initial rezultatele fiind modeste. Marea inovatie a venit insa in 2005, cand Devon Energy a combinat cele doua tehnici: forajul pe orizontala cu fracturarea hidraulica pentru extractia gazului neconventional din zacamantul Barnett, procedeul fiind ulterior imbunatatit prin asa-numita fracturare in mai multe etape Dezvoltarea acestor exploatari in SUA s-a facut mai intai prin extinderi in vecinatatea zacamintelor conventionale, pentru ca ulterior, pe fondul unei tranzitii progresive, sa se abordeze formatiuni tot mai putin permeabile, o abordare posibila prin progresele tehnologice inregistrate in materie de foraj. Mai trebuie insa precizat ca, in SUA, activitatile de extractie a hidrocarburilor neconventionale au beneficiat si de o politica de scutiri, fiind exceptate de la cerintei de protectie a mediului din Safe Drinklng Water Act (Legea privind siguranta apel potabile), asa cum a stabilit Legea pentru politica energetica (Energy PolicyAct) in 2005. In toata aceasta perioada, efectele secundare asupra mediului s-au facutinsa simtite, mai ales pentru cetateni si responsabilii de politici regionale. Dezvoltarea zacamantului Marcellus a facut obiectul a numeroase discutii, deoarece el acopera o mare parte a statului New York, si potrivit unor opinii are un impact negativ asupra alimentarii cu apa a orasului New York. in prezent, agentia americana pentru protectia mediului (EPA) are in lucru un amplu studiu privind riscurile asociate fracturarii hidraulice, ale carui rezultate urmeaza a fi date publicitatii in acest an (2012).

Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului Gazele de sist: o noua provocare, derulat de Asociatia ALMA-RO si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat.

Fracturare Hidraulica Ce este? Tehnologia pe intelesul tuturor 26 Aug 2012 Comenteaza pe Forum

Zacamintele conventionale de gaze si petrol se gasesc in formatiuni geologice cu o porozitate si permeabilitate bune. Adica exista pori si goluri in care hidrocarburile se pot acumula si mici canale prin care acestea pot curge. Sisturile sunt roci foarte compacte si dure, lipsite de permeabilitate care sa permita curgerea hidrocarburilor. Pentru a creste aceasta permeabilitate, se creeaza fisuri in roca rezervor alcatuita din sisturi, adica niste canale artificiale. Adesea se utilizeaza detonari de mici dimensiuni. Se pompeaza un fluid, sub o presiune atat de mare, incat face ca aceasta roca sa se fisureze, imbunatatind permeabilitatea rocii, iar hidrocarburile pot astfel circula. Fluidul de fracturare hidraulica Ulterior saparii forajelor, pentru a extrage gazele de sist, se utilizeaza un procedeu suplimentar, numit fracturare hidraulica, sau fracking, o tehnica in care se foloseste un fluid de fracturare.

Cum opereazafracturarea hidraulica, cum sunt create si menpnute fisurile Fluidul de fracturare este alcatuit; in principal, dintr-un amestec de apa (cca 90-95%) si nisip sau particule ceramice denumite propanti (cca. 4,5 9%) cu rol de a mentine deschise fisurile create, la care se adauga o serie de substante chimice intre 0,5% 2%. Chiar daca in procentul substantelor chimice adaugate pare redus, date fiind cantitatile foarte mari de fluid utilizate la fiecare foraj, rezulta ca si cantitatea substantelor chimice devine insemnata. Astfel, la fiecare 10.000 de metri cubi de fluid se utilizeaza o cantitate de peste 50 de metri cubi de substante chimice, unele extrem de toxice chiar si in cantitati reduse. Acest amestec special (adesea compozitia sa fiind tinuta secreta), este adus cu ajutorul cisternelor la locul de forare. Cantitatea si compozitia fluidului de fracturare difera de la o companie la alta, in functie de echipamentele utilizate si de caracteristicile substratului geologic, respectiv al rocilor fracturate. in medie, se apreciaza ca se folosesc cca. 60 de milioane de litri la fiecare foraj. Mai trebuie mentionat ca procedura de fracturare hidraulica cu astfel de fluide se

repeta, conform datelor furnizate de industrie, de pana la 8 -10 ori la fiecare dintre sonde, de fiecare data fiind necesara cantitatea de apa mentionata mai sus. Descrierea metodei de fracturare hidraulica Se sapa mai intai un foraj vertical, dupa care, la intrarea in nivelul de sisturi continand zacaminte de gaze, forajul se continua in plan orizontal, pentru a maximiza contactul cu punga de gaz. Adancimile la care se lucreaza in mod obisnuit sunt de peste 2.000 de metri, ajungand pana la 3.500-4.000 de metri. Peste aceasta adancime extractia devine nerentabila economic. La randul lor, forajele orizontale se sapa pe distante semnificative, de cativa kilometri. O singura platforma de extractie inseamna: un foraj vertical de 2-3-4 km si si 4-68 foraje orizontale de 1 pana la 6 km in stratul de sist. Cu totul, se efectueaza zeci de kilometri de foraj pentru fiecare platforma. Sondele in zacamintele de sist au un profil de productie cu totul diferit de cele pentru gazele conventionale, astfel productia scade dramatic pe parcursul unul singur an de zile, si sunt necesare fracturari secundare, cca. 2-3 pe an. In vreme ce o sonda forata Intr-un zacamant clasic este productiva vreme de 20-30 de ani, durata de viata a unul put e de circa 5 ani, dupa care e epuizat. Dupa saparea gaurii de sonda (combinat in plan vertical sl orizontal), dispozitivul de forare este retras complet, iar gaura de sonda este tubata cu tevi concentrice si cimentata pentru a o separa de rocile din subteran sl de apele din acviferele subterane pe care le intersecteaza si a nu permite lichidului de fracturare sa polueze accidental panzele freatice. Pe portiunea din interiorul stratului de argile gazeifere, sunt utilizati explozibili, care sa creeze mici fisuri prin perforarea coloanei de tubaj, fisuri care vor fi largite apoi artificial cu ajutorul fluidelor sub presiune (fig.4). Numarul fracturilor artificiale, lungimea si dispunerea acestora in strat distanta dintre puturi, dar si cantitatea de fluid folosita depind de caracteristicile formatiunii geologice.

Fracturarea hidraulica; modul tn care actioneaza fluidul de fracturare tn sisturi, curgerea gazului din zacamant Sursa: ProPublicq, graf. Al Cranberg Fracturarea hidraulica se executa pe sectoare. Fluidul de fracturare se introduce in nivelul sisturilor gazeifere, unde se injecteaza sub presiuni care ajung la peste 1.000 atmosfere tehnice. Fluidul de fracturare sparge realmente rocile si elibereaza gazul. Fisurile produse raman deschise datorita nisipului din compozitia fluidului de fracturare. Din cauza presiunii si compusilor chimici pe care ii contine, acest fluid are atat rol de antrenare, cat si de solvent dislocand si dizolvand gazele. Substantele chimice, reprezentand 0,5% din masa lichidului de fracturare, catalizeaza, emulsioneaza si reactioneaza cu partile hidrocarbonate din

zacamant, pentru a fluidiza extragerea de gaz de sist si pentru buna functionare a instalatiei de extractie. Fluidul de fracturare se incarca cu gaze naturale emulsionate din zacamant, pentru ca, ulterior, in momentul reducerii presiunii, sa fie impins la suprafata. Din fluidul de fracturare injectat in sonda, in jur de 30 40 % revine astfel la suprafata prin gaura de foraj, se recupereaza, restul ramanand in formatiunea gazeifera fracturata. Pe traseul de intoarcere la suprafata, fluidul uzat antreneaza si continuturi de metale grele sau/si elemente radioactive, din formatiunile de roca. Fluidul intors la suprafata (reflux,flow-back) se depoziteaza in batale sau iazuri special amenajate sau se stocheaza in rezervoare. Ce se intampla cu fluidul ramas in zacamant? Din zecile sau chiar sutele de mii de metn cubi de fluid (apa + nisip + chimicale) injectate in subteran pe parcursul vietii sondei, doar o parte este recuperata, restul ramanand sub presiune in subteran. Acest fluid, adica 60-70% din cel folosit, va mentine initial presiunile apropiate celor la care a fost injectat, direct influentate si de presiunea litostatica a coloanei de roci de deasupra al carei gradient creste cu adancimea. De exemplu, la nivelul de 2000 m adancime, avem o presiune data de greutatea rocilor de deasupra, care depaseste 1.200 at. Este greu de imaginat, asa cum incearca sa acrediteze sustinatorii acestei industrii, ca acea parte din fluidul de fracturare, ramasa initial in zacamant in cantitati si la presiuni enorme, se va cantona strict in zona in care a fost injectat. Spre deosebire de apele petroliere care sunt uneori utilizate la stimularea zacamintelor in exploatarile conventionale de petrol (in cantitati de cca. 1000 de ori mal mici decat la fracturarea gazelor de sist), lichidul de fracturare ramas in masa zacamintelor de gaze de sist e total diferit tocmai datorita acestor presiuni (presiunea de injectare cca.1000 bari si cea a coloanei rocilor de deasupra), dar si compozitiei. In ceea ce priveste substratul, sa nu uitam ca insusi procesul de fracturare presupune crearea de noi fracturi in depozitele de roci, care dobandesc o permeabilitate crescuta. Iar in ceea ce priveste fluidul de fracturare, spre deosebire de apa obisnuita, acesta are un continut in anumite substante, care 11 fac mult mai activ pe plan chimic, si mai coroziv. Altfel spus, chiar acolo unde exista posibile bariere pentru o apa obisnuita, aceasta solutie ar putea trece, pentru ca a fost proiectata sa treaca prin zacamintele sistoase, bituminoase, greu permisive si va ajunge inevitabil in straturile succesive de ape freatice de adancime mare, medie si chiar de suprafata. Ramane doar o chestiune de timp si de structura geologica favorabila deplasarii, adica prezenta unor falii si fracturi in straturile respective, ca procentul de 60- 70% din masa totala a fluidului de fracturare remanent in zacamant sa ajunga mai aproape de suprafata. Procesul se poate produce in ani de zile, sub efectul permanent al unei diferente de presiune AP de cateva sute de atmosfere si prin infiltrari succesive, cucerind astfel fiecare strat din subsol in parte, si toti cei 2-3.000 m de litosfera, pana la suprafata. Ce se intampla cu apele reziduale care sunt recuperate din zacamant? In SUA metodele de gestionare a fluidelor uzate difera atat de la o companie la alta, cat si de la un stat la altul (in functie de reglementarile existente). Doar o parte din ceea ce se recupereaza se recicleaza, fiind utilizata la urmatoarele operatiuni de fracturare (dupa unele estimari, cca 25%). Nu exista o solutie clara, sigura, ecologica, pentru volumul care trebuie in continuare eliminat care poate insemna multe mii de metri cubi, echivalentul a mii de asterne auto, zeci sau sute de trenuri, pentru fiecare foraj.

O metoda frecvent utilizata este ca aceste fluide sa fie pompate in puturi de injectare special aprobate, unde sunt depozitate ca deseuri toxice. Exista in practica acestor companii procedeul injectarii apelor reziduale, chiar si pe falii profunde, in ideea dispersarii lor pe planul feliei. Desi intentia companiilor in acest demers era de a trimite si stoca in adancime aceste ape uzate, ele pot circula ulterior pe planul feliei si apoi ascendent. Procedura injectarii de fluide sub presiune in formatiuni geologice din profunzime poate induce in anumite conditii si miscari seismice potrivit publicatiei Earth Magazine si studiilor Serviciului Geologic al USA (United States Geologlcal Survey, v. capitolul riscuri seismice]) Prezenta in proximitate a unor felii poate furniza acestora exact lubricantul de care au nevoie, pentru ca formatiunile geologice aflate in tensiune sa se deplasaze de-a lungul acestor felii, in special in zonele unde exista deja un risc seismic. O alta posibilitate este ca fluidele de fracturare recuperate din sonda se fie transportate la statii de epurare pentru a fl tratate. Costurile acestui procedeu sunt insa extrem de mari. insusi transportul cu cisterne speciale, de gabarit foarte mare, este unul costisitor sl poluant prin consumul de carburanti, energie, dar sl din cauza producerii de noxe sl zgomot. Substante chimice folosite in procesul de fracturare hidraulica Sub o presiune imensa (1000 at) o medie de 60 de milioane de litri de apa sunt injectati la flecare lovitura in sol, apa amestecata cu substante chimice. Este de mentionat ca in Statele Unite, in majoritatea statelor, legea permite companiilor sa pastreze secrete informatiile privind compozitia amestecului, din motive legate de concurenta. O lucrare din aprilie 2011, elaborata pentru Comisia pentru Energie si Comert a Camerei Reprezentantilor din SUA, mentioneaza 750 de compusi chimici utilizati in fracturarea hidraulica in SUA, in perioada de referinta 2005- 2009. Conform raportului Impacts of shale gas and shale oll extractlon on the environment and on human health al Directiei de Mediu,Sanatate Publica sl Siguranta Alimentara din Parlamentul European, compozitia aditivilor folositi in timpul forarilor nu este pe deplin facuta publica din cauza secretelor comerciale, dar potrivit unei liste oferite de New York State, aceasta lista contine 260 de substante, dintre care unele sunt cunoscute pentru toxicitatea lor sau pentru efectele cancerigene sau mutagene pe care le au asupra organismului uman (incluzand benzen si etilena). Costurile fracturarii hidraulice Costurile tehnologice mari ale acestor lucrari speciale au determinat ca exploatarea gazelor neconventionale sa fe nerentabila pentru multi ani. Costurile de mediu asociate au inceput sa fie discutate abia recent, si nu exista momentan evaluari disponibile. Costurile de mediu privesc mai multe aspecte: poluarea apei, a solului si poluarea atmosferica. Costul tehnologic asociat cu exploatarea gazului de sist in SUA este in medie de cca. 4 milioane USD/sonda. Costurile de forare pot fi mai mari decat cele de fracturare, asadar adancimea de la care incep formatiunile de sist conteaza in ecuatia economica. Potrivit unor declaratii din 2010 ale reprezentantului OMV, Helmut Langanger, pentru blogul FT (Financial Times), principala diferenta in termeni de cost de productie intre SUA si Europa s-ar rezuma la urmatorul aspect: gazul de sist din America e situat in general mai aproape de suprafata (3-4 km adancime) in comparatie cu Europa (5-6 km adancime in bazinul Vienei, spre exemplu). in cazul formatiunii din Austria, doar acest aspect s-ar traduce intr-o diferenta de cost de pana la 20-50 milioane USD/sonda in Europa. Cu toate acestea, desi la nivelul formatiunilor din Europa se pot observa anumite tendinte comune (bazine mal mici

sl mal variate ca varsta geologica decat in SUA), o generalizare ar fi improprie. Date mal recente par sa confirme costurile mari asociate exploatarii resurselor tn Europa. La sfarsitul anului trecut, cheltuielile pentru o sonda de gaz de sist in Polonia erau aproape triple comparativ cu Statele Unite. Costul de forare a unei sonde orizontale de 2.000 m in Statele Unite este in medie 3,9 milioane $, in timp ce in Polonia se ridica la 11 milioane $, a afirmat Peter Richter, manager pentru tehnologie neconventionala la Schlumberger in cadrul unei conferinte din Varsovia pe 29 noiembrie 2011. Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului Gazele de sist: o noua provocare, derulat de Asociatia ALMA-RO si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat. Autor: Georgeta Elisabeta Ionescu

Riscurile metodei de fracturare hidraulica Impactul asupra mediului 26 Aug 2012 Comenteaza pe Forum

Lucrarile de exploatare prin fracturare la o instalatie de foraj in Sisturile Barnett, timp de 3 luni au acelasi impact ca cele ale unui oras cu 4.000 de locuitori in ce priveste consumul de apa, generarea de deseuri solide, emisiile atmosferice si traficul. (David Bumett, Director al Institutului de Cercetare Global Petroleum] Constatari principale referitoare la impactul metodei de fracturare hidraulica: Gradul ridicat de ocupare a terenurilor; Cantitatea mare de apa utilizata In detrimentul altor activitati; Emisiile de poluanti, contaminarea panzei freatice datorita scaparilor necontrolate de gaz sau fluide, scurgeri de fluid de fracturare, evacuarile necontrolate de ape uzate; Fluidele de fracturare pot contine substante periculoase, iar lichidele restrase din zacamant contin, in plus, metale grele si substante radioactive provenite din depozite; Experienta americana arata ca sunt frecvente accidentele, cu consecinte atat asupra mediului, cat si a sanatatii oamenilor;\ Posibila contaminare a apelor subterane cu metan si dorura de potasiu, in apropierea puturilor de extractie; Posibilitatea inducerii unor cutremure; Afectarea biodiversitatii; Poluarea atmosferica si fonica; Gradul de ocupare al terenurilor Un impact inevitabil al extractiei de gaze de sist si de petrol din formatiuni compacte este gradul ridicat de ocupare al terenurilor si modificarile importante aduse peisajului.

Fotografie aeriana a unei platforme de fracking in Washington County, (Hickory, PA August 7,2010) Aceste terenuri sunt necesare amplasarii instalatiilor de foraj, spatiilor de stocare a materialului tehnic, compresoarelor, echipamentului, substantelor chimice, apei, spatiilor de parcare si stationare a camioanelor, infrastructurilor de prelucrare si transport al gazului, precum si containerelor sau bazinelor pentru ape reziduale si cai de acces pentru camioane. In Pennsylvania, o platforma medie cu mai multe puturi in faza de forare si fracturare, ocupa aprox. 10.000 de metri patrati. Prin comparatie, o suprafata similara este ocupata de o centrala solara care poate genera 400.000 de kWh de electricitate pe an, care poate produce pentru o perioada mai mare de 20 de ani si ulterior poate fi inlocuita. Este necesara, de asemenea, o densitate foarte ridicata a sondelor; astfel, in Statele Unite sunt 6 platforme pe km2 care trebuie pregatite, dezvoltate si conectate prin cai de acces pentru vehicule de transport de mare tonaj. Puturile de productie trebuie apoi conectate prin conducte colectoare, dar si prin unitati de epurare, care sa separe apa si produsele chimice, metalele grele sau ingredientele radioactive de gazul extras inainte ca acesta sa fe injectat in reteaua de distributie existenta. O alta problema care necesita atentie este reteaua de conducte de transport. in comparatie cu SUA, unde exista de mult timp o infrastructura bine dezvoltata chiar si la nivel local, in Europa aceste retele sunt mult mai reduse, iar dezvoltarea lor va determina scoaterea din circuit a unor terenuri suplimentare. Referitor la terenuri, mai trebuie adaugat ca in SUA, detinatorii de terenuri au si drepturile comerciale asupra resurselor din subsolul acestora, spre deosebire de Europa si de Romania, unde aceste drepturi sunt detinute de stat. Desi, initial, unii fermieri americani au realizat profituri din concesionarea terenurilor lor pe care s-au descoperit gaze de sist; nu isi pot mentine ulterior proprietatile a caror valoare scade dramatic, mai ales daca terenul a fost contaminat. Sunt de asemenea tot mai numerosi cei care refuza sa cumpere produse provenite de la ferme din zone in care se permite fracking-ul.

Fotografie aeriana platforma de extragere a gazelor de sist in Colorado Problemele care ii afecteaza pe fermieri apar in mai multe moduri: studiile mentioneaza pierderi de cherestea, dar si de soluri de inalta calitate, acolo unde contaminarea face ravagii, ca de exemplu West Virginia. in Louisiana, rapoartele privind calitatea produselor lactate i-au speriat pe unii oameni, demonstrand ca laptele mai multor vaci a suferit modificari in urma unor accidente de contaminare a apei. in Australia, de exemplu, dar si in alte state, se iau in considerare doar zone nelocuite cand se dau asemenea aprobari. Consumul de apa si riscuri Unul dintre neajunsurile majore ale acestei tehnologii este legat de consumul urias de apa. Operatiunile de fracturare hidraulica asociate unul singur put necesita un volum de apa ce poate varia intre 9.000 mc sl 29.000 mc sau, potrivit altor studii sl estimari, 60 de milioane de litri de fluid la un foraj. Estimarile consumului mediu Indica valori de 15.000 mc pe sonda pentru zacamantul Bamett, potrivit companiei Chesapeake Energy In 2011, 13.000 mc pentru zacamantul Utica, potrivit Questerre Energy In 2010, intre 15 45.000 mc pentru zacamantul Marcellus, potrivit NYCDEP in 2009, samd. Aproximativ echivalentul a 10 piscine olimpice sau 2.000 de cisterne auto, pentru o singura platforma de extractie. Aceste valori pun sub semnul intrebarii sustenabilitatea folosirii resurselor de apa chiar si in tari din zona temperata. Apa utilizata cu aceasta destinatie este practic restrictionata de la alte activitati: consum, agricultura, alte industrii locale (ex. imbuteliere, preparare bauturi racoritoare sau bere, turism etc.), afectand astfel functionarea si dezvoltarea comunitatilor locale. Nu in ultimul rand, acest consum de apa restrange necesarul pentru dezvoltarea si existenta plantelor si animalelor din zona, cu riscuri in ceea ce priveste biodiversitatea. Desi licentele acordate in Romania firmelor implicate nu foc referire in mod explicit la sursa acestor sute de mii sau (zeci de) milioane de metri cubi de apa, se prevede pentru contractant dreptul Sa foloseasca, cu respectarea prevederilor locale din domeniu l gospodaririi apelor si al protectiei mediului, surse de apa de suprafata sau subterane, necesare desfasurarii operatiunilor petroliere este deci posbil ca firmele respective sa extraga aceasta apa din foraje de adancime, secatuind astfel acviforele regionale chestiune absolut critica pentru comunitatile locale din zone relativ aride, cum sunt cele din Dobrogea si chiar blocul Barlad. Pe termen scurt, efectul ar putea fi devastator pentru comunitati, dar si pentru biodiversitate, iar pe termen lung ar putea produce efecte sociale cum ar fi stramutari masive de populatie. Contaminarea panzelor de apa freatica In principal, se poate produce prin pierderea integritatii putului, sau din cauza unei contaminari pe seama circulatiei fluidelor spre suprafata, pe diverse cai. Asa cum aratam anterior, legislatia americana a exclus activitatea de fracturare hidraulica din prevederile legislatiei privind Calitatea Apei/Qean Water Act, ceea ce a impiedicat monitorizarile sistematice si studiile pe termen lung si a lipsit populatia afectata de temeiul legal pentru a adresa plangeri si sesizari privind modul in care aceasta industrie ii afecteaza. Studii recente exprima ingrijorarea cu privire la siguranta surselor de apa in zacamantul Marcellus Shale, concluzionand ca substantele chimice Injectate in sol prin fracking ar putea migra spre aprovizionarea cu apa potabila mult mal repede decat au prezis anterior expertii. in Marcellus au fost forate peste 5.000 de sonde, intre 2009 sl mijlocul anului 2010, potrivit studiului, care a fost publicat recent in Revista apelor subterane. Operatorii injectau pana la 4 milioane de litri de lichid in fiecare put. Experienta nord-americana arata ca pot exista contaminari ca urmare a unor:

 Deversari din bazinele de colectare sau din rezervoarele de reziduuri; Scurgeri din conducte, accidente provocate de activitatile de suprafata, manipulare gresita, echipamente invechite; Cimentarea incorecta a puturilor; Scurgeri prin structurile geologice, facilitate de existenta fisurilor sau pasajelor naturale sau artificiale. Analiza facuta de Colorado Oil and Gas Conservation Commission a documentat aparitia, intre ianuarie 2003-martie 2008, a 1.549 de asemenea deversari pe teritoriul statului Colorado. Dintre acestea, 20% au produs contaminari ale apelor, Iar trendul a fost crescator de la un an la altul. Cercetarile efectuate asupra sistului Marcellus in 2011 arata o crestere a concentratiilor de metan in puturile de apa potabila din zonele active de extractie a gazului, care ating valori ce prezinta risc de explozie. Departamentul de Protectie a Mediului din Pennsylvania a inregistrat peste 1.000 de plangeri si a semnalat 1.614 abateri de la legislatie in sistul Marcellus, intr-un interval de numai doi ani. Orasul Wichita plateste milioane de dolari pentru a incerca sa remedieze stratul acvifer Equus si a mentine masa de apa contaminata Burrtan departe de fantanile sale municipale. Acest lucru s-a produs recent, in sudul statului Kansas. O explozie uriasa a avut loc in tinutului Harper. Peste 500 de persoane intentioneaza sa actioneze in instanta companiile petroliere. In zonele aride din sudul Kansas-ulul, locuitorii sunt preocupati de cantitatile de apa pe care le folosesc aceste companii: peste 13 milioane de litri de apa proaspata pe fora, care se pare ca ulterior au ajuns si in acviferul Mississippian situat la aproximativ 1.200 de metri de zonele forate. Potrivit relatarilor, asemenea accidente au loc relativ frecvent, populatia fiind afectata deoarece apa din zona respectiva devine nepotabila, iar in unele cazuri inflamabila. Acest gen de poluare este practic ireversibil pe durata a sute, posibil chiar mii de ani. Statul New York a adoptat un moratoriu pentru exploatarea gazelor sist, considerand ca apa acviferelor sale este in pericoL Autoritatile din Carolina de Nord au indoieli serioase, considerand ca rezervele de gaze naturale sunt mult mai aproape de apele subterane decat in alte locuri sl deci riscul este mal mare. Statul Vermont a interzis definitiv fracturarea pe teritoriul sau. Cele mal noi studii, aparute chiar in aceste zile, cum ar fl cel publicat in Proceedlngs of the National Academy of Sciences (Academiei Nationale de Stiinte), au prezentat dovezi ca in SUA, desi se produce la mii de metri de suprafata, frackingul poate polua straturi acvifere mai putin adanci. In Romania, Compania Chevron sustine totusi ca nu exista pericol de contaminare a stratului acvifer superior, depinde insa cate straturi acvifere sunt, iar situatia este diferita de la o regiune la alta (si de la o tara la alta). Acest risc al contaminarii panzelor freatice, atat de suprafata, cat sl din adancime, cu produsele chimice sl petrochimice, folosite in fluidul de fracturare, este o certitudine sl este Inevitabil pe termen lung. Singurele variabile sunt: Cand? In cat timp? si Cum? Cu ce amploare? Dobrogea reprezinta un tinut arid, cu precipitatii reduse sl aproape lipsit de ape de suprafata. Alimentarea cu apa a localitatilor sl statiunilor de pe litoral se face preponderant din acvifere subterane. Renumitul acvifer Dobrogean reprezinta o apa fosila (cu varsta de peste 20.000 de ani), care se situeaza de la 100 m pana la 700-800 m adancime, formand 2 mari bazine subterane de apa fosila. O sursa strategica de apa freatica de foarte buna calitate, care va deveni cu atat mai pretioasa in contextul schimbarilor climatice si a avansarii poluarii apelor de suprafata.

Acviferul cantonat in depozite de varsta Jurasic Superior Barremian curge pe sub Dobrogea cu o viteza mica (maxim doi metri pe zi) si se deplaseaza din directia sud-vest spre nord-est. Acviferul se descarca prin doua drenuri naturale in Lacul Siutghiol si in Balta Mangaliei. Volumul de apa cantonat in acest acvifer este cel mai important din Romania, a declarat seful Serviciului Hidrologic din cadrul Directiei Apelor Dobrogea Litoral (DADL), Adrian Chera. El a adaugat ca apa subterana este cantonata pe aproape intreg arealul judetului, fapt care permite alimentarea cu apa potabila a mai multor localitati si a tuturor statiunilor turistice de pe litoral. Potrivit cercetatorului Cristian Lascu, apele carstice care strabat trasee subterane lungi sunt de calitate, pentru ca ele depun pe parcurs suspensiile sl sarurile de prisos, iar o parte dintre bacterii mor. In cazul fracturarii hidraulice, pericolul vine din doua directii una legata de contaminarea cu fluide tehnologice [acel cocktall chimic) si a doua, de contaminare cu gaz metan, eliberat spre suprafata in urma procedeului (vezi filmul documentar Gasland, secventele cu apa care ia foc). Odata contaminate cu substante toxice, panzele freatice de adancime, asa-numitele acvifere fosile, nu pot fi practic curatate intr-un timp si cu eforturi (financiare) rezonabile. Contaminarea acviferului subteran amintit; care se intinde sub intreaga Dobroge, iar spre sud pana la vecinii bulgari, ar pune in pericol atat ecosistemul Delta Dunarii, cat sl tot ce inseamna apa potabila, irigatii, vegetatie, pesti sl animale. Mai mult decat atat, gazul eliberat in atmosfera poate produce incendii pe suprafete extinse intr-o zona atat de arida. Problema apei uzate in fracturarea hidraulica Doar o parte din fluidul de fracturare utilizat - amestecul Injectat in puturi - refuleaza la suprafata, sub denumirea utilizata de reflux - flowback. Potrivit datelor de la companiile din domeniu, se estimeaza ca intre 30-40% din fluidul folosit se intoarce la suprafata, in functie de instalatiile utilizate si caracteristicile substratului geologic, in timp ce restul fluidului de fracturare ramane in subteran. In ceea ce priveste fluidele reziduale, cele care revin la suprafata odata cu gazul de sist, acestea sunt depozitate in iazuri de decantare - cu toate consecintele care decurg de aici si tratate cu substante chimice, menite sa neutralizeze aditivii chimici astfel incat sa se obtina lichide "curate". Pentru a gestiona aceste ape uzate care se intorc la suprafata, exista in practica trei metode: injectarea pentru stocare la mare adancime; tratarea pentru reintroducerea in circuitul exploatarii in cadrul unor fracturari consecutive sau epurarea. Cantitatile foarte mari de fluid reprezinta o tot atat de mare problema, iar reciclarea creste costurile exploatarii. Este evident ca aceste tratamente necesita costuri enorme si de de cele mai multe ori, companiile care exploateaza gazul de sist fie omit sa mai trateze fluidele reziduale, fie nu respecta standardele in domeniu. In SUA, acolo unde aceste fluide de extractie iau calea statiilor de tratare a apelor uzate municipale sau - acolo unde exista - a statiilor de tratare a apelor industriale, acest fapt a creat inconveniente populatiei si administratiei. Putem in mod justificat sa ne punem intrebarea ce se va intampla cu zecile de mii de metri cubi de ape uzate folosite in sondele din regiunile rurale ale Romaniei, aflate la zeci sau sute de kilometri de cele mai apropiate statii de tratare.

In unele state se permite depozitarea la sol a apelor uzate, fn batale. Potrivit prevederilor din textele desecretizate ale Hotararilor de Guvern prin care se acorda concesiunile, li se permite companiilor atat accesul neingradit sl fara nici o contnaprestatle la resursele de apa de pe teritoriul tarii (de suprafata sl din subteran), dar si posibilitatea de a stoca apele uzate rezultate in urma procesului tehnologic de fracturare in subteran, capitolul din brosura care se refera la Injectarea apelor reziduale in subsol, prin sonde, altele decat cele prevazute in studiul tehnico- economic avizat. Apreciem ca acesta este un risc suplimentar la care mediul sl populatia sunt supuse, fata de cel al fracturarii propriuzise. Ar mai fi de mentionat ca in zonele din Romania vizate de respectivele acorduri, nu exista statii de tratare a apelor industriale, iar cele de tratare a apelor uzate municipale ori nu exista defel, ori sunt de mult depasite/invechite. Contaminarea apelor de suprafata si a solurilor Exista un risc de poluare a apelor curgatoare prin contaminare ca urmare a unor accidente pe parcursul lucrarilor, legat de stocarea si manevrarea fluidelor de fracturare, substantele chimice, fluidul uzat recuperat; care contine substante toxice. Printre riscurile posibile legate de manevrele incorecte a instalatiilor la sol. Au existat accidente precum refularea cu deversare a apei de fracturare, scurgerile de ape uzate sau din bazine sau conducte cu fluid de fracturare. Apele de suprafata pot fi afectate si ca efect al contaminarii apelor subterane din cauza unei manipulari incorecte sau a cimentarii neprofesioniste a coloanei de tubaj. Pentru prima data in decembrie anul trecut, EPA-Agentia de Protectia Mediului din SUA a recunoscut public, ca fracturarea hidraulica este responsabila pentru poluari ale apelor din panzele freatice sl la nivelul surselor de alimentare cu apa potabila din statul Wyomlng, ca urmare a sesizarilor facute de populatia orasului Pavillion. Cu cat exista mal multe puturi, ele necesita eforturi de supraveghere sl control mal mari. New York Times a raportat poluari accidentale datorate contaminarii cu apele reziduale rezultate in urma fractionarii hidraulice deversate in raurile din Pensylvania, intocmind si o harta cu aceste contaminari. Departamentul de Protectia Mediului din Pennsylvania a amendat pe data de 22 februarie 2012 compania Catalyst Energy cu 185,000$ pentru contaminati ale apei datorita unor scurgeri care au afectat 14 surse de apa in Forest, McKean si Warren Counties, precum si la remedierea pagubelor. Pe data de 9 februarie 2012, Departamentul pentru Protectia Mediului din Pennsylvania, a obligat Chesapeake Appalachia, la plata unor daune de 565.000 $, pentru incalcarea reglementarilor privind Legea gazelor, legea apelor curate si legea sigurantei digurilor. Aceasta deoarece cu un an in urmai iazurile de depozitare a apelor reziduale ale companiei din apropiere de orasul Harrisburg au deversat, poluand astfel raul si zone cu paduri invecinate si scotand din uz statia de epurare locali in Germania, au avut loc accidente

legate de fracturarea hidraulica, in campul gazeifer Solingen, datorita scurgerilor de la conductele de ape uzate. Apele au fost contaminate cu benzen sl mercur. Desi Agentia Miniera a Saxonlel de ]os a fost anuntata la timp, populatia a aflat despre acest Incident abia in anul 2011, cand compania responsabila a trebuit sa inlocuiasca solurile agricole contaminate. Riscurile asociate chimicalelor din amestecul pentru fracturare hidraulica Referitor la compozitia chimicalelor utilizate, procedurile uzitate in SUA au permis ca aceasta sa ramana mult timp secreta (ca si formula Coca Cola). Din aceasta cauza, in SUA, din pacate, nu s-au realizat studii complete, in mod oficial, cu privire la impactul pe care il au asupra mediului si a organismelor vii si care sa fie aduse la cunostiinta publicului larg. Cele peste 700 de produse chimice si petrochimice sintetice folosite in fluid ul de fracturare sunt inca prea putin cunoscute si, de aceea, foarte Importante. Daca izolarea putului nu este perfecta, aceste substante contamineaza panza freatica, migrand in subteran. Ceea ce este tinut secret reprezinta identificarea fiecarui compus chimic (denumirile lor stiintifice si formulele chimice), care se pot regasi in diverse produse chimice (lucrarea amintita mentioneaza 2.500], precum si ponderea lor (procentuala, normala, molara) etc. in compozitia globala a formulei secrete. Conform raportului Impacts of shale gas and shale oii extraction on the environment and on human health al Directiei de Mediu, Sanatate Publica si Siguranta Alimentara din Parlamentul European, compozitia aditivilor folositi in timpul forarilor nu este pe deplin facuta publica datorita secretelor comerciale, dar potrivit unei liste oferite de New York State, aceasta compozitie contine: 58 de substante, dintr-un total de 260, cu proprietati alarmante. 6 substante ce fac parte din prima lista prioritara publicata de Comisia Europeana, in ceea ce priveste substantele ce necesita atentie deosebita din cauza efectelor pe care le pot avea asupra omului sl mediului (Acrllamlda, Benzen, Etll Benzen, Isopropylbenzene (cumene), Naftalene, Tetrasodlu, Etllen); 1 substanta (Naftalen bis [1-metlletil]) care in prezent este considerata ca fiind persistenta, bioacumulativa si toxica (PBT); 2 substante (Naftalenul si Benzenul] ce sunt in prima lista a celor 33 de substante prioritare indicate in anexa X a Directivei- Cadru privind Apa 2000/60/CE in prezent; anexa II la Directiva privind substantele prioritare (Directiva 2008/105/CE); 17 substante care sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice (toxicitate acuta sau cronica]; 38 de substante clasificate ca fiind toxine foarte periculoase pentru sanatatea umana; 8 substante care sunt clasificate ca fiind cancerigene cunoscute, cum ar fi Benzen si Acrilamida, Oxidul de etilena si diferitii solventi pe baza de petrol cu continut de substante aromatice; 6 substante clasificate suspecte ca fiind carcinogene, cum ar fl clorhidratul de hidroxilamina; 7substante clasiflcate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fl Benzen si Oxid de etilena; 5 substante clasificate ca avand efecte asupra functiei de reproducere. Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului Gazele de sist: o noua provocare, derulat de Asociatia ALMA-RO si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat. Autor: Georgeta Elisabeta Ionescu

Emisiile fugitive de gaz in cazul fracturarii hidraulice si contributia lor la efectul de sera 26 Aug 2012 Comenteaza pe Forum

Emisiile fugitive de gaz in cazul fracturarii hidraulice si contributia lor la efectul de sera Emisiile fugitive de metan au un impact urias asupra bilantului gazelor cu efect de sera. Metanul este mobilizat ascendent, chiar in timpul procesului de foraj (se estimeaza scapari de cca 8%). Flecare foraj opereaza tntr-un spatiu ne-izolat si orice se intalneste urmeaza sa fle difuzat prin intermediul fluidului de foraj, prin sectiunile ne-izolate. Emisii apar si in prosesul de operare a fluldelelor de refulare de la sonde de gaz de sist, cum arata masuratorile efectuate (Cook et.al. 2010, Horwart et. al. 2011 citati de expertii din Parlamentul European). O parte din aceste gaze fugitive (cca. 50%) sunt capturate de unitatea de separare a gazelor, pe platforma de foraj, dar nu in totalitate. Metanul poate fl de asemenea eliberat si pe partea exterioara a carcasei ultra- periferice. Stratul de ciment nu adera la anumite tipuri de rod, indusiv la sisturi, priza este slaba. Apoi, contractarea cimentului de-a lungul timpului cauzeaza fisuri si defectiuni la format; care pot permite gazelor sa curga in sus printre carcasa si roci. Odata ce acest lucru incepe sa se intample, metanul poate polua apele subterane. Tema apei cu continut ridicat de metan este disputata. Unele opinii sustin posibilitatea ca metanul sa fie preexistent chiar si in unele acvifere subterane sau sa migreze din straturile de metan aflate mai la suprafata, fiind creat prin descompunere biogenica in sol (si nu ar proveni din depozitele de gaze de sist aflate la adancime, care sunt separate de rezervoarele de apa potabila prin straturi de o grosime si impermeabilitate semnificativa). O concluzie pentru fiecare zacamant a fost ingreunata uneori de absenta datelor istorice (masuratori efectuate inainte si dupa inceperea activitatilor de foraj). Dar analiza izotopilor precum sl acolo unde s-au iacut masuratori, corelatiile dintre cresterea continutului de metan si intensificarea activitatilor de fracturare demonstreaza fara echivoc ca metanul care scapa la suprafata sl in apele subterane, este de natura termogenica si provine din formatiunile de tip argile gazelfere. Exista, de asemenea, riscul de evaporare in aer a unor substante cu potential cancerigen, din zonele de stocare ulterioara, dintre care merita mentionat cel putin benzenul, dar si toluenul substante cancerigene. De asemenea, un studiu realizat de Universitatea Corneli a evidentiat ca fractionarea hidraulica poate duce la degajarea mai multor gaze cu efect de sera chiar decat exploatarea carbunelui. Cercetatorii de la Colorado School of Public Health

au descoperit benzen, un element cancerigen, pana la 800 de metri distanta de puturile de forare. Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului Gazele de sist: o noua provocare, derulat de Asociatia ALMA-RO si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat. Autor: Georgeta Elisabeta Ionescu Substante chimice radioactive si metale grele in procesul de fracturare hidraulica 26 Aug 2012 Comenteaza pe Forum

Elemente radioactive si metale grele in procesul de fracturare hidraulica La extractia gazelor de sist prin fracturare hidraulica se folosesc substante chimice radioactive (numite trasoare), care au rolul de a marca traseul fluidului de fracturare. Pe langa aceste substante, la nivelul zacamintelor de sisturi gazeifere (care contin gaze de sist), se gasesc concentratii naturale de substante si minerale radioactive, care pot fi dislocate si antrenate de fluidele care circula in gaura de sonda si ulterior ajung la suprafata odata cu fluidele recuperate. Prin urmare, fluidul revenit la suprafata contine, pe langa chimicalele din reteta forajului sl substante dizolvate din zonele pe care le-a strabatut, precum metale grele, hidrocarburi sau elemente radioactive prezente in sol tn mod natural. Concentratiile acestor substante radioactive difera de la un zacamant la altul, Iar (de exemplu) Marcellus contine mal multe particule radioactive decat alte formatiuni geologice, in special radon. Elementele provenite din descompunerea radonului au tendinta de a se depune pe invelisul echipamentelor extractive, cei mai expusi fiind astfel lucratorii responsabili cu eliminarea reziduurilor solide si renovarea echipamentelor. in statul New York, comitatul Onodaga, radonul radioactiv a fost depistat in aerul interior si in pivnitele unor case. in general, in zona zacamantului Marcellus, casele de deasupra prezinta concentratii peste limita recomandata de EPA respectiv de 148Bq/m3. Se apreciaza ca o crestere cu lOOBq/m3 provoaca o crestere cu 10% a Incidentei cancerului pulmonar. Se mal mentioneaza ca sl reziduurile de roca solide provenite din forajele din zacamantul Marcellus au un continut de 25 de ori mal radioactiv decat rocile de la suprafata (radon sl cesiu). Aceste deseuri au fost raspandite partial pe sol. Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului Gazele de sist: o noua provocare, derulat de Asociatia ALMA-RO si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat.

Zgomotul si noxele produse in procesul de fracturare hidraulica pentru exploatarea gazelor de sist 26 Aug 2012 Comenteaza pe Forum

Zgomotul si noxele produse in procesul de fracturare hidraulica pentru exploatarea gazelor de sist Un alt risc este acela asociat folosirii unui numar mare de utilaje si functionarii unitatilor generatoare, care impreuna elibereaza cantitati semnificative de emisii toxice si produc un nivel de zgomot ridicat Emisiile pot sa provina de la cateva surse: camioane, echipamentede foraj; prelucrarea si transportul gazului natural; evaporarea unor substante chimice din bazinele de colectare a apelor uzate; deversari accidentale sl explozii ale sondelor. Transportul intens cu utilaje grele a fost reclamat de numerosi locuitori din apropierea perimetrelor de exploatare, datorita zgomotului sl vibratiilor produse timp de 24 de ore, 7 zile pe saptamana. Activitatile de operare la flecare put pot dura intre 500 1.500 de zile (si nopti). Traficul estimat pentru deservirea unui put necesita intre 4.000-6.500 de curse cu camioane de tonaj greu (care afecteaza si drumurile, nu doar polueaza aerul). Concentratiile alarmante ale emisiilor de noxe au cauzat frecventeplangeri ale locuitorilor care au acuzat probleme de sanatate la oameni si chiar decese survenite la animale. In oraselul Dish din Texas, la presiunea populatiei, un studiu independent comandat de primar a documentat prezenta in atmosfera a unor compusi toxici in conditiile in care, in zona respectiva, singura industrie prezenta era cea a extractiei gazelor. Compusii cancerigeni si neurotoxici semnalati in raportul respectiv depaseau potrivit masuratorilor nivelurile prescrise de normele Comisiei pentru Calitatea mediului din statul Texas. Se apreciaza ca au fost cauza frecventelor imbolnaviri si chiar decese in randul cailor tineri, semnalate in perioada 2007-2008, fara sa fi fost cunoscuta la acea data etiologia. Sl in randul locuitorilor au fost numeroase cazuri de imbolnaviri, presa a semnalat numeroase incidente in zona respectiva, care au culminat cu parasirea localitatii chiar de catre primarul Calvin Tillman si familia acestuia: ei au considerat ca sunt in pericol, dupa ce au fost afectati de sangerari nazale si voma. Calitatea aerului a fost afectata si in zona sistului Barnett, unde un studiu intitulat, Emisii datorate productiei de gaze naturale in regiunea formatiunii de sist Bamett si posibilitati de imbunatatire rentabile economic, a fost publicat in 200930.

Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului Gazele de sist: o noua provocare, derulat de Asociatia ALMA-RO si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat. Autor: Georgeta Elisabeta Ionescu

Substantele chimice folosite in fracturarea hidraulica si riscurile pentru sanatatea umana si organismele vii 26 Aug 2012 Comenteaza pe Forum

Substantele chimice folosite in fracturarea hidraulica si riscurile pentru sanatatea umana si organismele vii Dincolo de plangerile populatiei afectate, efectele reale asupra sanatatii si legatura lor directa cu fracturarea hidraulica sunt rareori documentate, pentru ca nu a existat o preocupare oficiala in acest sens, iar pe de alta parte fracturarea este exceptata de la divulgarea compusilor chimici utilizati, ceea ce a ingreunat diagnosticarea si stabilirea unor corelatii. Potrivit activistilor de mediu din SUA, exista insa un risc biologic major, care deriva direct din poluarea apelor si afecteaza orice entitate vie (plante, animale, oameni) din apropiere, deoarece apa poluata ajunge din zona de exploatare pe terenuri agricole si in fantani, mai intai circuland pe falii si fisuri la nivelurile superioare, iar apoi prin capilaritate in soluri. Studiile independente indica faptul ca in zonele in care sunt produse gazele de sist, ca urmare a contaminarii cu substante chimice toxice, cancerigene, numarul de boli creste in mod dramatic si apar in mod frecvent: neuropatie periferica, leziuni cerebrale ireversibile, astm, cancer de piele, caderea acuta a parului la animale, cancer testlcular,probleme in timpul sarcinii, anemie, leucemie, insuficienta renala sl multe altele. Mortalitatea este in crestere. Un studiu facut public in decembrie 2011 al Environmental Protection Agency (EPA), agentia americana pentru protectia mediului, a confirmat ca metoda fractionarii este responsabila pentru poluarea apei potabile ta statul american Wyoming si arata ca exploatarea gazelor de sist poate provoca probleme de sanatate populatiei care locuieste langa exploatari. Dupa ce componente ale fluidelor folosite in fractionarea hidraulica au fost detectate in apele subterane din regiunea Pavillion, o comunitate din Wyoming, locuitorii au fost sfatuiti sa nu

bea apa din sursele proprii. EPA a anuntat in decembrie ca aceasta este prima precizare dintr-un raport mai amplu, care va fi dat publicitatii in cursul acestui an (2012). Exista numeroase localitati in SUA, unde familii care au locuit in casele lor de generatii nu au posibilitatea de a bea apa sau sa spele hainele in aceasta apa din cauza mirosului chimic puternic (vezi si incidentele din oraselul Dish, amintite in sectiunea anterioara). Scaldatul in apa a provocat eruptii cutanate pe care medicii nu sunt in masura sa le trateze. S-au semnalat animale bolnave si/sau decese dupa ce au baut apa din aceste surse contaminate. Cazuri bine documentate au ajuns si in atentia Comisiei de Control si Reforma Guvernamentala din Camera Reprezentantilor SUA Unul dintre cazuri este cel al Laurel Amos, din comitatul Garfleld Colorado, care locuieste la 270 m de o platforma de foraj sl care a dezvoltat o tumoare datorita cel mal probabil efectelor 2-BE (2- butoxletanol). in timpul unei fracturari, putul de apa din curtea femeii a explodat. Femeia a relatat sl problemele de sanatate ale persoanelor care locuiesc in apropiere. Tot in Colorado, s-a semnalat cazul unei infirmiere de la serviciul de urgente din Durango, Cathy Behr, care a ajuns in pericol sa isi piarda viata dupa ce a tratat un lucrator care fusese improscat cu lichid in timpul unei deversari a fluidului de fracturare la un sit. Infirmiera care il dezbracase pe accidentat si i-a strans hainele in saci de plastic a ajuns la scurt timp in stare critica datorata insuficientei mai multor organe. O atentie deosebita ar trebui acordata sanatatii lucratorilor din aceasta industrie, care sunt direct expusi noxelor enumerate si contactului cu toate substantele toxice pe care le solicita direct procedeul. New York Times a publicat un amplu dosar despre riscurile pentru sanatatea umana asociate cu raspandirea productiei de gaz prin aceasta tehnica. Persoanele expuse la nivel ridicat de radioactivitate pot avea simptome precum oboseala, febra, diaree, stari de voma, sangerarea nasului, ameteli, dezorientare, presiune scazuta a sangelui etc. Times a facut cunoscute, de asemenea, studii ale EPA care nu au fost date publicitatii pana atunci, precum si un studiu confidential al industriei de foraj, care concluzionau ca deseuri radioactive rezultate din foraje nu pot fi complet diluate nici prin scurgerea in rauri si alte cai navigabile. Efectele catorva dintre substantele folosite in fracturarea hidraulica Formalaldehida: Considerata printre cele mai toxice substante, pentru efectele cancerigene, este folosita curent la imbalsamarea cadavrelor. Ingestia a 28 grame de lichid poate provoca moartea. Expunerea pe o perioada lunga de timp poate provoca leziuni pulmonare si probleme de reproducere la femei. 2-Butoxyetanol: Vaporii sai sunt extrem de iritanti pentru ochi si nas si afecteaza sistemul hematologic sl cel hepatic (ficatul). Ingerarea sau simplul contact cu pielea al acestei substante poate provoca dureri de cap, greata si ameteala. Sub stricta supraveghere, este utilizata ca solvent; de ex. la producerea de vopsele. Naftalina, 1-Metbylnapthalene, 2- Methylnapthalen: Sisteme de organe afectate: hematologie (sange), hepatice (ficat), neurologice (sistemul nervos), oculare (ochi), respiratorii (de la nas la plamani). Inhalarea in anumite conditii, poate provoca iritatii ale tractului respirator, greata, varsaturi, dureri abdominale, febra sau, in cantitati mari, chiar deces. Este folosita si pentru combaterea moliilor. Acidul sulfuric: Inhalarea poate provoca afectiuni pulmonare grave, iar in contact cu ochii poate duce la pierderea totala a vederii. Doza letala este cuprinsa intre 28 de grame si 1 lingurita. in plus, a fost clasificat ca fiind un probabil agent cancerigen. Se gaseste in bateriile pentru autoturisme sl este coroziv pentru toate tesuturile corpului.

Metanol: Vaporii pot provoca iritatii ale ochilor, dureri de cap, oboseala sl in doze destul de mari poate fi fotal. Ingerarea poate provoca leziuni oculare sau chiar deces. Se gaseste in antigel, solventi pentru vopsea si combustibili. Isopropanol: Inhalarea vaporilor poate provoca iritatii ale ochilor si ale tractului respirator superior. Ingestia provoaca stare de ebrietate si varsaturi. in concentratii reduse, se gaseste in solutii pentru curatarea sticlei, in antiperspirante sau in produse cosmetice precum parfum uri si sapunuri. Benzenul: cunoscut a fi un cancerigen pentru organismul uman, afecteaza sistemul hematologic, sistemul im unitar, si pe cel neurologic. Motorina: Contactul acesteia cu pielea poate provoca mancarime, iritatie, arsuri sau chiar cancer de piele. Dioxid de siliciu cristalin: Sub forma de praf, este daunator daca este inhalat in mod repetat, pe o perioada lunga de timp si poate produce iritatii ale ochilor, dificultati in respiratie sau chiar cancer. Principalele organe afectate sunt ochii si sistemul respirator. Acid boric: Utilizat la producerea de insecticide, antiseptice, substante ignifuge. Devine otravitor daca este inhalat in cantitati mari. Expunerea pe termen lung poate provoca leziuni renale si eventual lnsufidenta renala. Acid formic: Folosit de obicei pentru colorare in industria de prelucrare a pielii, ca sl conservant pentru hrana animalelor sau pentru curatarea vasului de toaleta. Lichidul provoaca arsuri ale pielii sl ochilor. Inhalarea vaporilor poate fl Iritanta sl dureroasa sl poate provoca greata si varsaturi. Kerosen: Vaporii de kerosen pot provoca iritatii ale nasului sl ochilor, ingerarea fiind fatala. Ronald E. Bishop, doctorand al Facultatii de Chimie Biologie din cadrul Universitatii de Stat din New York, mentioneaza, la randul sau, o serie de substante chimice utilizate la extractia gazului de sist, in lucrarea Evaluarea riscurilor chimice si biologice ale extractiei gazului natural in New York , publicata la data de 21 ianuarie 2011. Desi pentru multe din aceste substante nu s-au efectuat deocamdata teste privind modul in care afecteaza organismul uman sau mediul, totusi din analizele facute reiese ca o serie de substante utilizate sunt extrem de toxice folosite individual, si chiar au o toxicitate mult mai mare atunri cand sunt folosite impreuna sau in anumite combinatii. Glutaraldehlda: utilizata pe scara larga ca biocid in foraj si fracturare hidraulica, are, pe langa efectele sale antimicrobiene, capacitatea de a afecta grav sistemul respirator, cauzand astm si/sau dermatita de contact. Substanta este cunoscuta ca puternic mutagen, si este usor de inhalat sau absorbit prin piele. In acest sens, autorul arata ca populatiile de pastrav, algele si zooplanctonul au fost grav afectate in zonele unde substanta a fost utilizata la fracturarea hidraulica, chiar daca a fost utilizata in concentratii foarte mld [1-5 ppm). 2,2 dibrom 3-nltriooproplonamlda (DBNPA): se foloseste tot mal des in fracturarea hidraulica, fiind o toxina care afecteaza sistemul respirator si pielea sl foarte coroztva pentru ochi. Pentru mediu este foarte periculoasa, fiind toxica pentru o mare varietate de organisme acvatice sl producand serioase mutatii si decese. In special, este letala pentru microorganisme, pastravul curcubeu, crevetll mici sl stridii, chiar si in concentratii infime, cu mult sub limita de la care aceasta substanta chimica poate fi detectata (sub0,01ppm). Di-bromo-aceto-nitril (DBAN): folosit de obicei impreuna cu 2,2-dibrom-3nitrilopropionamida formand astfel un produs metabolic [cu eliberare de cianura). Efectele sale sunt asemenea cdor produse de substanta prezentata anterior, doar ca acest biodd este si cancerigen. Folosite impreuna au o toxicitate mult mai mare decat atund cand sunt folosite individual.

Propargyl de alcool: un inhibitor de coroziune, este foarte frecvent utilizat in constructia puturilor de extractie a gazului. Poate provoca arsuri chimice la nivelul tesuturilor din piele, ochi, nas, gura, esofag si stomac si este extrem de toxic pentru ficat si rinichi. Efectele negative pot persista timp de cateva luni sau chiar ani dupa contactul cu aceasta substanta. Este daunator pentru o varietate de organisme acvatice, in special pentru plevusca, o specie de pesti marunti de apa dulce, care sunt ucisi de concentratii foarte mici de propargyl de alcool. 2-butoxyethanol (2 BE): este un agent tsnsioactiv folosit in mai multe etape ale exploatarii gazului de sist; fiind utilizat frecvent ca lubrifiant Este usor absorbit prin piele si afecteaza celulele rosii din sange, fecandu-le sa se rupa, conducand in final la hemoragie. Chiar in concentratii reduse (cateva ppm), poate provoca dezechilibre endocrine si afecta organele reproductive, asa cum rezulta din studii medicale recente. Acest produs chimic este doar moderat toxic pentru organismele acvatice, in concentratii mai mari afectand algele si unele specii de pesti, daca se depaseste concentratia de 500 ppm. Nafta grea: un amestec de produse petroliere compuse, printre care molecule aromatice de benzen, toluen, xilen, 1,2,4-trimethylbenzen si hidrocarburi policiclice aromatice, inclusiv naftalina, compus utilizat in extractia gazului de sist ca lubrifiant. Compusul este daunator pentru o serie de microorganisme, plante si animale. Mal multe dintre componentele amestecului sunt cunoscute cauzatoare de cancer. Atunci cand se Infiltreaza in sol sau in apele subterane devine toxic pentru organismele acvatice sl terestre, mal ales pentru amflblenl, impiedicand transferul oxigenului. Potrivit aceluiasi autor (Ronald. E. Bishop, Evaluarea riscurilor chimice si biologice ale extractiei gazului natural in New York; 2011), fluidele recuperate din sonda devin si mai toxice, datorita continutului in elemente pe care le antreneaza din zacamant precum plumb, arseniu, bariu, radiu, radon, crom, uraniu, benzen, in combinatie cu o importanta cantitate de dorura de sodiu. Sunt substante extrem de toxice ele insele, chiar fara aportul chimicalelor folosite la fracturare. Aceste substante pot fi depistate cu usurinta in analizele facute la uzinele de epurare a apelor reziduale, acolo unde aceste fluide sunt supuse procesului de tratare, insa din practica existenta in SUA reiese ca doar o mica parte din aceste fluide se epureaza, in cele mai multe cazuri practicandu-se reinjectarea lor in subsol. La fel se stocheaza si deseurile solide rezultate in urma operatiunilor de foraj. Nu in ultimul rand, Bishop atrage atentia asupra riscului de contaminare microbiologica, in special cu bacterii sulfat- reducatoare (ex. Desulfovibrio desulfuricons), care se dezvolta la adancimi in prezenta piritei sau hematitului si sunt antrenate de la acele niveluri odata cu fluidele de fracturare. Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului Gazele de sist: o noua provocare, derulat de Asociatia ALMA-RO si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat. Autor: Georgeta Elisabeta Ionescu Riscurile de securitate si explozii in cazul fracturarii hidraulice 26 Aug 2012 Comenteaza pe Forum

Exista riscuri inerente fracturarii necontrolate, care provoaca mobilizari necontrolate ale fluidelor de fracturare sau chiar a gazului natural insusi. Astfel, o cantitate mica de gaze (implicit metan) ajunge inevitabil in aer in timpul procesului de echipare a sondei, pana cand aceasta se tubeaza si cementeaza. Este stiut faptul ca fracturarea hidraulica poate sa provoace nu doar cutremure mici, dar si sa genereze acumulari de gaze si de fluide in fisurile create in mod natural si de aici deflagratii. Sunt numeroase relatari, cateva exemple de accidente care au generat explozii: in 2007, un put din Ohio insuficient izolat a permis gazului sa iasa la suprafata, cauzand o explozie in subsolul unei gospodarii. Discutii se poarta si in jurul incidentelor documentate din statul Pennsylvania, unde capacitatea de stocare subterana a apelor uzate e redusa. Cauze legate de modul de operare Experienta americana arata ca in practica, accidentele sunt posibile sl din cauza practicilor incorecte. Mult prea adesea, companiile in cauza sunt amendate de autoritatile competente pentru abateri de la bunele practici. Aceste accidente sunt provocate fie de echipamente defectuoase sau care prezinta scurgeri, fie de practici deficient aplicate pentru a economisi bani si timp, fie din cauza unei cementari neprofesioniste a tubajului sau prin contaminarea apelor subterane in urma unor scurgeri nedetectate. Specialistii din industria de gaz afirma insa ca problemele nu ar fi legate de tehnica (hydrofracking) folosita de sase decenii in SUA, ci de izolarea necorespunzatoare a si tu lui exploatat (prin tubarea si cementarea sub standarde optime ale sondei). Industria sustine ca acelea au fost cazuri izolate, datorate capabllltatllor reduse de operare sl monitorizare a companiilor independente, cu resurse limitate. Cauze legate de limitele tehnologice Tubajul sondelor de gaze va rugini, tubingul se corodeaza in cele din urma sl vor fl posibile scurgeri. Nu este o chestiune de daca doar o chestiune de cand si cat de mult . Sondele ne-conectate vor avea scurgeri mai repede decat cele conectate. Unde scurgeri pot fi reparate din interior. Dar multe puturi vor prezenta scurgeri si in afara carcasei, care tocmai de aceea nu permit reparatii Wall Street Journal a raportat ca 1 din 10 sonde noi de gaze testate in Pennsylvania au scurgeri. Aceste statistici tind sa confirme rata inalta a migratiei de metan constatata de echipa de cercetare de la Duke din Pennsylvania. Iar concluzia acestora este aceasta: sondele de gaz au scurgeri si toate vor prezenta fenomenul de scurgere in cele din urma. De-a lungul timpului, acestea sunt de natura sa elibereze metan in apele subterane, reprezinta o problema cronica, dupa cum reiese din fig.10, care indica faptul ca din al 5-lea an, la 25% din puturile testate au existat scurgeri, iar din al 8-lea an la 40% din sondele de gaz testate. Existenta unor astfel de scurgeri poate fi observata in capul carcasei, precum si in solul din jur.

BarnettShale: Vedere aeriaa dupa TXsharon Scurgerile de gaze au fost cunoscute de industrie de zeci de ani. Cantitatea acestor scurgeri este irelevanta din punct de vedere economic In special in cazul in care canalele de gaze sunt in exteriorul carcasei. Ea a devenit o problema de mediu criticata in SUA deoarece acolo mii de sonde de gaze sunt forate intens in zonele rurale. Acestea sunt dependente de alimentari cu apa de la mica adancime care sunt in special predispuse a fi contaminate cu scurgeri de gaze din apropierea forajelor. Esecurile sondelor de gaze din statul New York sunt cele mai grave din Statele Unite. Aici s-au admis foraje la doar 100 de metri de case si 150 de metri de o scoala reglementari care ar fi ilegale in orice alte de state sau localitati. In 2009, in Pennsylvania, in urma operatiunilor de foraj a fost contaminata panza freatica. Gazul a migrat cateva mii de metri de la zona de exploatare, afectand alimentarea cu apa pe o zona de 9 kilometri patrati. Tot in Pennsylvania, o explozie ceaavut loc la un put a degajat in aer gaz si amestec de fracturare hidraulica pe durata a 16 ore. Accidentul a fost pus in seama personalului neinstruit si a procedurilor precare de control. Avand in vedere ca Chevron a primit drept de explorare/exploatare si in Dobrogea, iar la Cernavoda este singura centrala nucleara din Romania, oamenii se tem ca, din cauza metodei folosite (fractionarea hidraulica), vor avea loc cutremure aproape de reactoarele nucleare, ceea ce ar pune in pericol buna functionare a acestora. De aici pana la un dezastru, nu e cale lunga. Problema puturilor abandonate America se confrunta cu probleme de mediu, datorate numarului foarte mare de sonde abandonate in urma exploatarilor de hidrocarburi. Doar in statul New York evidentele mentioneaza mii de puturi abandonate si insuficient documentate, precum si numeroase incidente de contaminare a solului si apelor. Doar in Pennsylvania exista in 2011 un numar de 57.356 de puturi abandonate.

Detaliu privind modul in care se produc scurgerile cronice ale puturilor de gaze Potrivit studiului elaborat de PhD Ronald E.Bishop45: in Colorado 20%, adica 310 din cele 1.549 scurgeri accidentale produse intre 2003-2008, au avut impact asupra apelor din subteran. Pennsylvania Land Trust a raportat 1.610 incalcari ale legislatiei din ianuarie 2008 pana in august 2010, dintre care 1.052 cu impact asupra mediului. Referitor la campul Marcellus, au fost raportate 1.052 de incidente serioase (la 14.340 de foraje existente la data studiului lui Bishop, mentionat intr-un capitol anterior), ceea ce sugereaza ca 7% din proiectele pentru gaze de sist in Pennsylvania au un impact negativ asupra mediului. Concluzionand, Bishop arata ca 2% din puturi polueaza apele subterane pe termen scurt, iar la 10% din proiecte apar incalcari ale reglementarilorin vigoare. in acelasi studiu, se estimeaza ca unul din sase puturi va prezenta scurgeri in curs de un secol.

Ani sau zeci de ani dupa inchiderea sondei, stratul de sist continua sa produca in ritm lent, astfel incat presiunea in sonda inchisa creste si la fel si riscul ca cementarea sondei sa cedeze. Iar acele zeci de mii de metri cubi de fluid toxic pot ajunge sa contamineze panzele de apa freatica de deasupra. Legislatia romaneasca nu prevede supravegherea sondelor abandonate, astfel incat daca apare un accident (eventual datorat fracturarii cementarii, de exemplu, ca urmare a unui miccutremur de suprafata), compania care a exploatat candva zacamantul nu are nici o obligatie (fiind problema statului roman sa rezolve consecintele). Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului Gazele de sist: o noua provocare, derulat de Asociatia ALMA-RO si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat. Autor: Georgeta Elisabeta Ionescu

Cum afecteaza fracturarea hidraulica biodiversitatea 26 Aug 2012 Comenteaza pe Forum

Cum afecteaza fracturarea hidraulicabiodiversitatea Potrivit studiului mentionat mai sus (Bishop, 2011), fiecare platforma de foraj pentru extragerea gazului, impreuna cu caile de acces de care are nevoie, genereaza cca. 8 tone de sedimente (deseuri solide) pe an. Daca acestea ajung in apele locale, pot pune in pericol formele de viataacvatice. De asemenea, construirea drumurilor de acces, a platformelor sl retelei de conducte locale, va fragmenta campurile sl padurile, implicit habitatele din acestea, punand in pericol specii de plante sl animale. Pericolul contaminarilor de orice natura (produse in apa, sol sau aer) are efecte implicite si asupra biodiversitatii, de aceea nu vom relua acest subiect Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului Gazele de sist: o noua provocare, derulat de Asociatia ALMA-RO si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat. Autor: Georgeta Elisabeta Ionescu Exploatarea de gaze de sist amana schimbarea strategica spre utilizarea energiei regenerabile 26 Aug 2012 Comenteaza pe Forum

Exploatarea de gaze de sist amana schimbarea strategica spre utilizarea energiei regenerabile In cadrul unei analize a ciclului de viata (ACV), o analiza minutioasa costuri/beneficii ar putea fi un instrument de evaluare a beneficiilor globale pentru societate si cetatenii sai. Intr-un mediu in careschimbarile climatice si trecerea la un sistem energetic durabil reprezinta prioritati principale si in care participarea publicului la nivel regional si local se consolideaza, interesele nationale legate de activitatile miniere si interesele regionale si locale, precum si ale comunitatilor in cauza, trebuie reevaluate. O conditie a acestei evaluari ar trebui sa fie obligativitatea analizei ciclului de viata pentru proiectele noi, inclusiv o analiza a impactului asupra mediului. Doar o analiza completa a costurilor si a beneficiilor permite o evaluare corecta a pertinentei diferitelor proiecte si a justificarii acestora. Tehnologia fracturarii hidraulice are un impact de mediu notabil in Statele Unite si prezinta un risc ridicat in caz de utilizare incorecta si, chiar atunci cand este aplicata corect, poate sa prezinte un risc ridicat de daune aduse mediului si de pericole pentru sanatatea umana. Durabilitatea este esentiala pentru generatiile viitoare, se pune deci intrebarea daca ar trebui permisa injectarea de substante chimice periculoase in subsol sau daca ar trebui interzisa pe motivul ca o astfel de practica risca sa restranga sau sa impiedice orice utilizare viitoare a stratului contaminat (de exemplu, in scopuri geotermlce), iar efectele sale pe termen lung nu au fost studiate. In zonele active de extractie a gazului de sist, pe flecare metru patrat sunt Injectati aproximativ 0,1-0,5 litri de produse chimice. Ar fi necesar sa existe o abordare uniforma, care sa se aplice la nivelul UE27, pe baza careia autoritatile responsabile sa efectueze evaluarile ACV si sa le discute Impreuna cu publicul. O asemenea analiza nu a fost produsa in SUA si pentru ca tot ceea ce tine de costurile de mediu a fost ignorat pana recent. Se cunoaste de asemenea ca la ardere, gazele naturale provenite din rezerve conventionale au cea mai mica amprenta de carbon comparativ cu alti combustibili fosili (petrolul si carbunele). Aceste gaze ar putea servi astfel drept combustibil in trecerea la o Revolutie Energetica, bazata pe energie regenerabila sl masuri de eficienta energetica. Pe de alta parte, tocmai pentru ca metanul este un gaz de 25 de ori mal nociv pentru atmosfera decat CO2, acesta este de obicei fe captat (pentru a fi vandut), fie ars. Avand insa in vedere volumul mic de productie de gaz de sist pe flecare sonda, pierderile fugitive de metan, eforturile mai mari necesare dezvoltarii, dar si debitul scazut al

conductelor colectoare si al compresoarelor, emisiile specifice ale utilizarii gazului de sist sunt mai ridicate decat cele provenite din exploatarea zacamintelor de gaz conventional. Resursele de gaz ne conventional in Europa sunt prea limitate pentru a avea impact semnificativ asupra acestor tendinte, cu atat mai mult cu cat profilurile de productie tipice nu vor permite decat extractia unei parti limitate a acestor resurse. Obligatiile de mediu vor genera totodata cresteri ale costurilor proiectelor sl vor intarzia derularea acestora, ceea ce va reduce sl mal mult contributia lor potentiala. Ca o concluzie, vorbind recent la Summitul de mediu SMI2012, dedicat gazelor de sist; dl. Bosworth, un activist in domeniul energiei si climei, pentru organizatia de mediu Prietenii Pamantului, a aratat ca beneficiile gazelor de sist palesc in comparatie cu efectele lor asupra mediului in orice caz, rezervele de zacaminte conventionale: petrol, carbune, gaze, sunt limitate si se vor epuiza la un moment dat Cursa pentru a extinde exploatarea la resurse din ce in ce mai sarace si mai dificil de extras, precum gazele de sist, impinge acest moment inevitabil mai departe, dar nu ne ajuta sa il evitam. Exploatarea de gaze de sist amana pur si simplu schimbarea strategica spre utilizarea energiei regenerabile, consumand pana la acel moment resursele societatii, care ar putea fi alocate unui sector mai prietenos cu mediul. Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului Gazele de sist: o noua provocare, derulat de Asociatia ALMA-RO si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat. Nivelul si modalitatile de reglementare a exploatarii gazelor de sist prin fracturare hidraulica 26 Aug 2012 Comenteaza pe Forum

Nivelul si modalitatile de reglementare a exploatarii gazelor de sist prin fracturare hidraulica In prezent, Uniunea Europeana nu dispune de o legislatie specifica utilizarii metodei fracturarii hidraulice pentru exploatarea gazelor de sist. Factorii de decizie politica continua sa monitorizeze situatia pentru a evalua daca sunt necesare noi reglementari si care sunt acelea. Reglementarile la nivel comunitar privind gazele de sist sunt un subiect aprins de dezbatere in Parlamentul European, vizand de la completarea normelor existente, pana la a interzice procedeul in acelasi timp, disputa pare a se duce si intre Parlament sl Comisia Europeana. In timp ce in iunie 2011, un studiu de referinta al expertilor din Parlamentul European Impactul extractiei gazelor de sist si a petrolului de sist asupra mediului si a sanatatii umane recomanda revizuirea a peste 40 de Directive si regulamente, un alt

studiu comandat de catre Comisia Europeana si publicat la inceputul acestui an si avand ca obiect legislatia concesiunilor din 4 state (Franta, Germania, Polonia, Suedia) a concluzionat, generalizand, ca exista deja un cadru adecvat de reglementare in Europa pentru activitatea de gaze de sist. Aceasta pozitie a generat ingrijorari si chiar dezbateri violente in forurile europene. Potrivit expertilor din Parlamentul European, riscurile specifice fracturarii hidraulice nu sunt insa acoperite suficient au fost identificate noua lacune majore: lipsa unei directive-cadru privind industriile extractive; lacune privind protectia mediului si a sanatatii umane; un prag insuficient; in directiva privind evaluarea impactului asupra mediului (EIM), pentru extractia gazului natural; caracterul facultativ al declaratiei privind materialele periculoase; lipsa obligativitatii aprobarii pentru substantele chimice ramase in sol; lipsa documentelor de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Technique Reference, BREF) in domeniul fracturarii hidraulice; cerintele privind tratarea apelor uzate nu sunt definite in mod adecvat, Iar capacitatile instalatiilor de tratare a apei sunt probabil Insuficiente in conditiile in care injectia sl eliminarea in straturile subterane vor fi Interzise; participarea insuficienta a publicului la luarea deciziilor la nivel national; ineficacitatea dlrectlvel-cadru privind apa; lipsa obligatiei de a efectua o analiza a ciclului de viata. Studiul arata, de asemenea, ca potrivit cadrului legislativ european actual, se impune realizarea unei evaluari a impactului asupra mediului numai atunci cand productia putului depaseste 500.000 m3 pe zi. Aceasta limita este mult prea ridicata si ignora realitatea puturilor de gaz de sist a caror productie initiala este de ordinul a cateva zeci de mii de m3 pe zi. O evaluare a impactului asupra mediului cu participarea publicului ar trebui sa fie obligatorie pentru fiecare sonda. Autoritatile regionale ar trebui sa aiba dreptul de a interzice activitati de fracturare in zonele sensibile (zone de protectie a apei potabile, sate, teren arabil, arii protejate ete.). Mai mult, autoritatile regionale ar trebui sa aiba o mai mare autonomie in a decide interzicerea sau autorizarea fracturarii hidraulice pe teritoriul lor. La nivelul Comisiilor Parlamentului European, de asemenea, au fost remise recent doua proiecte de rapoarte, privind diferite aspecte legate de gazele de sist. Ambele sunt rapoarte non-legislative, iar scopul lor este de a permite Parlamentului European sa isi stabileasca pozitia politica inainte de a adopta orice noua reglementare sau politica propusa de Comisia Europeana. Proiectul de raport al Comisiei ITRE (Industrie, Energie si Cercetare), privind Aspecte industriale, de energie, precum si alte aspecte ale gazului de sist si petrolului este in general favorabil. Raportul mentioneaza rolul crucial la nivel mondial al productiei de gaze de sist !n asigurarea securitatii energetice fl a diversitatii pe termen lung, Inclusiv in Europa, precum sl contributia sa la atingerea tintei UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 80-95% pana in 2050, comparativ cu nivelurile din 1990 (pe baza Foii de parcurs a UE in domeniul energiei pentru 2050). Proiectul al doilea de raport, axat pe Impactul asupra mediului al extractiei gazelor de sist si a petrolului din sisturi bituminoase, este elaborat de Comisia ENVI (Mediu}, ai carei membri sunt mai putin favorabili. Proiectul de raport, confirma faptul ca riscurile sunt bine Intelese si ar putea fi eventual gestionate cu tehnologia existenta si folosind cele mai bune practici. in special, se subliniaza feptul ca integritatea cimentarii tubajului forajului este esentiala pentru prevenirea contaminarii apelor subterane.

Nici unul din proiectele de raport mentionate nu solicita noi regulamente, dar raportul ENVI considera ca este nevoie In continuare de monitorizarea legislatiilor europene si nationale pentru a evalua adecvarea acestora si a masurilor de imbunatatire, care urmeaza sa fie luate in cazul in care este necesar. In ceea ce priveste dezvaluirea substantelor chimice utilizate hi fluidele de fracturare, aceasta se considera a fi o problema-cheie in ambele rapoarte, Comisia IT RE solicitand informatii complete, iar Comisia ENVI, pe de alta parte, solicitand prezentarea lor in mod obligatoriu. Exista un interes crescand si din partea industriei a se adopta o procedura in UE, in concordanta cu linia data de FracFocus in Statele Unite. FracFocus este un registru national on- line, condus de Consiliului de protectie a apelor subterane si Departamentul de Energie al SUA. Registrul va permite publicului accesul la Informatii, folosind o baza de date care va contine Informatii de la toate forajele, cu privire la componentele chimice utilizate in fracturarea hidraulica. In unele state din SUA, publicarea pe FracFocus este deja obligatorie. Amintim ca relevante in domeniu, in cadrul legislativ european pentru protectia mediului, fara ca lista sa fie epuizata: Directiva privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC); Directiva privind controlul asupra riscului de accidente majore care implica substante periculoase (SEVESO); Directiva privind evaluarea si gestionarea calitatii aerului; Directiva Cadru privind Apa 2000 /60/EC; Directiva privind apele subterane; Directiva privind epurarea apelor uzate urbane; Directiva privind zgomotul; Natura 2000; Directiva privind deseurile periculoase; Regulamentul privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH), in vigoare deja de cinci ani. Conform REACH (1907/2006), un operator de fracking ar putea fl clasificat ca un utilizator din aval al produselor chimice, acest fapt declansand o serie de obligatii. Dintre acestea: obligatia de a demonstra utilizarea in conditii de siguranta a substantelor prin furnizarea de scenarii de expunere si emiterea de rapoarte de securitate privind utilizarea substantelor chimice, cerintele de informare. Operatorii au, de asemenea, si obligatia de a notifica ECHA daca o substanta utilizata se gaseste in conformitate cu REACH in lista din categoria celor interzise sau in categoria considerata a produce o ingrijorare foarte mare si avand potentialul de a fi interzise. De exemplu Acrilamia (folosita pentru a forma poliacrilamida), din cauza proprietatilor sale cancerigene si mutagene, se gaseste pe lista REACH. in ceea ce priveste procedurile de inregistrare a chimicalelor utilizate, exista deja mai multe studii in curs de desfasurare sub auspiciile REACH (Regulamentul pentru produse chimice), cu o baza mai larga, nu doar in ceea ce priveste activitatea legata de gaze de sist. Exista o intelegere la nivelul UE, ca desi REACH nu reprezinta un instrument care sa ofere publicului accesul la informatiile pe care le cauta, asemenea informatii corecte ar trebui sa fe insa furnizate in dosarele de inregistrare, pentru a se putea lua masurile adecvate de gestionare a riscurilor. Intr-o alta opinie, ar trebui pur sl simplu interzise. La nivelul statelor membre pe teritoriul statelor membre, abordarea variaza de la Marea Britanle, unde reglementarile de mediu existente sunt considerate suficient de stricte pentru a raspunde sl gazelor de sist, la Germania, unde solicitarile pentru noi reglementari

sunt in crestere. In Polonia, noile reglementari recent adoptate se axeaza mai mult pe managementul de acorduri de gaze de sist (de exemplu, ofera companiilor care cumpara gaz din sisturi prioritate atunci cand solicita un permis de exploatare) si de impozitare a productiei de hidrocarburi, decat pe impunerea unor controale suplimentare. Marea Britanie ramane in continuare, statul membru cel mai in cunostinta de cauza, fiind primul care a efectuat un studiu detaliat Alte state membre au comandat studii care sa informeze despre nivelul de adecvare al reglementarilor lor. in Germania, rezultatele unul studiu global comandat expertilor de catre Ministerul Federal pentru Mediu sl de landul Renanla de NordWestfalla, cu privire la impactul fracturarii hidraulice asupra mediului, este asteptat in aceasta vara (2012). In acelasi timp, exista o solicitare crescanda de reglementari la nivel federal si un moratoriu informai privind fracturarea hidraulica a fost introdus in landul Hessen, in asteptarea publicarii studiului de mediu. In Franta, guvernul a publicatin martie 2012 studiul expertilor francezi privind gazele de sist, care este in favoarea explorarii. Ulterior, guvernul a emis un decret de instituire a unei Comisii Nationale care sa evalueze problemele de mediu pe care le implica gazele de sist a fost de altfel primul semn in dezbaterea din Franta, de la interdictia introdusa in iulie 2011 impotriva gazelor de sist. Situatia reglementarilor specifice a fractionarii hidraulice in Romania Transparenta decizionalia potrivit prevederilor din normele de aplicare a Legii Petrolului (HG2075 /2004], oferta este declarata castigatoare in baza analizei impactului asupra mediului si a programului de refacere a acestuia, iar pe de alta parte, potrivit reglementarilor in domeniul protectiei mediului, toate actele normative care vizeaza modificarea conditiilor de mediu trebuie aduse la cunostinta publicului. In fapt, actele normative privind concesionarea de perimetre pentru lucrari generice de explorare si exploatare, au fost initial in intregime secretizate, desi informatiile privind protectia mediului sunt de interes public, iar orice licenta data de ANRM [Agentia Nationala pentru Resurse Minerale) ar trebui in mod obligatoriu sa alba un studiu detaliat privind protectia mediului. In conformitate cu prevederile legale, aceste Informatii despre protectia mediului trebuie sa fie facute publice la cererea celor interesati. Modul in care sunt ascunse publicului informatiile privind impactul asupra mediului si a conditiilor de viata si sanatatereprezinta o incalcare a principiilor si normelor europene. In comparatie, in SUA si Canada multe din rapoartele de detaliu cu privire la bazinele cu rezerve de shale gas" sunt accesibile pe internet (a se vedea site-ul U.S. Energy Information Administration]. 1. Prevederile art. 6 din Legea 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, proiectul Hotararii de Guvern trebuia publicat pe site-ul autoritatii competente, MECMA-ANRM, in vederea dezbaterii publice, exceptie facand strict informatiile si datele referitoare la fondul geologic si rezerve geologice care sunt clasificate [cf. Art. 4 din Legea Petrolului nr. 238/2004, preluat din Legea 23/1971 din regimul comunist). 2. Prevederile Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificata prin Legea nr. 86/2000. Art 20 (1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului, impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, dupa caz, asigura informarea, participarea publicului la deciziile privind activitati specifice si accesul la justitie. 3. OUG nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului (3) Consultarea publicului este obligatorie in cazul procedurilor de emitere a actelor de reglementare. Procedura de

participare a publicului la luarea deciziei este stabilita prin acte normative specifice. 4. LEGEA nr. 265 din 29 Iunie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.195/2005 privind protectia mediului. Cadrul de reglementare general specific Exista in Romania, ca si in Europa, si o serie de probleme privind cadrul general de reglementare specific domeniului: nicaieri nu sunt macar mentionate in legislatia de petrol si gazele neconventionale. Romania are de exemplu legislatie privind concesionarea, doar pentru explorare si exploatare de petrol si gaze in rezervoare conventionale. Gazele de sist sunt in categoria neconventionalelor pentru care ANRM nu are o legislatie aplicabila. Sigur ca se pot crea noi reglementari. De exemplu, in Pennsylvania au fost refacute reglementarile in vigoare; dar este nevoie de timp pentru a face acest lucru. Cu alte cuvinte. Romania nu are la aceasta data o legislatie adecvata pentru gazele de sist.Industria extragerii de gaze de sist in Romania este inca la inceput si, deoarece nu exista momentan nicio legislatie specifica, se folosesc aceleasi legi care se aplica sectorului conventional de gaze, se precizeaza si intr-un studiu privind legislatia din acest domeniu: Legal status of shale gas in key countries, publicat de Reuters, la sectiunea Legal News. Referitor la lipsa unor prevederi care sa permita operatiunile solicitate de companiile petroliere si identificate chiar de ANRM11, Presedintele Agentiei declara in vara anului trecut pentru REUTERS, ca Romania va introduce noi reglementari care sa permita exploatarea gazelor de sist; legate de mediu, regimul proprietatii si accesul la gazoducte. Comentariu: in Romania sl Europa, dreptul de proprietate asupra terenurilor este distinct de cel asupra resurselor subsolului, care apartine exclusiv statului. In SUA, detinatorii de terenuri detin sl drepturile comerciale asupra subsolului, ceea ce a usurat accesul companiilor petroliere. Regimul acordarii licentelor miniere in Romania Romania are legislatie pentru concesionare doar pentru explorare si exploatare de petrol si gaze in rezervoare conventionale. Gazele de sist sunt din categoria nonconventionalelor pentru care ANRM nu are o legislatie aplicabila. Ministerul Economiei (initial denumit al Industriei si Resurselor) detine responsabilitatea pentru politica de petrol si elaborarea strategiei. Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM-NAMR potrivit site-ului institutiei) a fost infiintata In 1993 pentru a administra si a reglementa operatiunile petroliere. Atunci cand licentele sunt puse la dispozitie, ANRM publica o lista de blocuri disponibile pentru concesionare in Monitorul Oficial. Companiile romanesti si straine trebuie sa isi inregistreze interesul pana la o data specificata si sa depuna cereri in termenul limita de aplicare. Solicitantii trebuie sa faca dovada capacitatii lor financiare, expertizatehnica, si alte cerinte stabilite. Oferta castigatoare se bazeaza pe un sistem de notare. ANRM negociaza, in numele statului roman, termenii de acordare a licentelor. Acordul de licenta este apoi prezentat Guvernului pentru aprobare. Data aprobarii de catre Guvern este data intrarii in vigoare a licentei. Blocurile care nu reusesc sa atraga un nivel stabilit prin oferte sunt re-ofertate intr-o runda ulterioara de licentiere. Conform cu actuala Lege a petrolului sl normele el de aplicare, concesionarea pentru explorare este pe 30 ani. ANRM poate emite, de asemenea, un permis de prospectiune sau o concesiune de petrol. Un permis de prospectiune este dat pentru desfasurarea lucrarilor de cartografiere geologica, prin: magnetometrie, gravimetrie, seismologie, geochimie, detectare de la distanta, si pentru foraje, in scopul de a stabili conditiile generale geologice care favorizeaza

acumulari de petrol. O concesiune de petrol ofera drepturi exclusive de a efectua explorare de petrol si pentru productie In cadrul unui acord petrolier. Regimul fiscal aplicabil fracturarii hidrauluce. Redevente Regimul fiscal din Romania este format din redevente, accize si impozitul pe venit. Doua forme de plati sunt datorate statului: (1) Un procent din valoarea productiei brute pe baza de camp petrolier, procentul fiind fixat pe oscara variabila, in functie de nivelurile de productie. Procentul acestor drepturi rezultate din productie variaza intre 3,5% si 13,5% pentru titei si intre 3% si 13% pentru productia de gaze naturale. (2) Un procent fix din venitul brut obtinut din transportul si tranzitul de petrol prin conducta sistemului national si din operatiunile petroliere efectuate prin terminalele de produse petroliere apartinand statului procentul acestor taxe este stabilit in prezent la 5%. Titularul de licenta plateste impozitul pe profit, dar se bucura de o scutire de un an la impozitul pe venit incepand din prima zi de productie. Impozitul pe profit este calculat la 16%. Toate costurile suportate in legatura cu operatiunile de explorare, dezvoltare si productie sunt deductibile din impozitul pe venit. Accizele se platesc pe petrolul brut sl gazele naturale, la rata de 4 euro pe tona de titei sl 7,4 euro pe 1.000 de metri cubl de gaze naturale. Accizele nu sunt percepute pentru petrolul brut sau gazele naturale livrate ca redeventa catre guvern sl nici in mod direct pentru cantitatile exportate. Companiile rezidente care remit dividendele in afara Romaniei sunt supuse unui impozit retinut la sursa pe dividende, variind intre 0-16%, in functie de procentul din capitalul detinut de beneficiar si de tara sa de resedinta. Se aplica scutiri adica nu se platesc taxe vamale la exportul de petrol si nici taxe vamale pentru importul de materiale necesar pentru desfasurarea operatiunilor petroliere. Exista, de asemenea, o taxa pe valoarea adaugata de 24%. Titeiul este evaluat la un pret de piata, in timp ce pretul la gaze este legat de un pachet de tarifare bazat in parte pe pretul de import si, in parte, pe pretul intern. Legislatia privind protectia mediului Din cadrul legislativ european pentru protectia mediului, amintim Directiva Cadru privind Apa 2000/60/EC sau Regulamentul REACH privind substantele chimice, ultimul in vigoare deja de cinci ani, ca avand o aplicare directa. In Romania, Directiva Cadru privind Apa a fost transpusa in legislatia nationala prin Legea nr. 310/2004 (care modifica si completeaza Legea Apei nr. 107/1996), iar calitatea apei potabile e reglementata de Legea nr. 458/2002 (completata si modificata de Legea nr. 311/2004). Eliminarea substantelor periculoase este reglementata de HG 351/2005 (completata si modificata de HG 1038/2010) in timp ce conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate sunt reglementate prin HG 188/2002 (modificata de HG 352/2005), pentru a mentiona doar cateva dintre actele normative cu relevanta in acest domeniu. HG 1213/2006 stabileste procedura- cadru de evaluare a Impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private. in Anexa 1 se afla lista proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului. Referitor la extractia gazelor naturale, evaluarea devine obligatorie doar cand cantitatea extrasa depaseste 500.000 m3/zi. Cea mai importanta carenta a legii este ca pragul fixat pentru realizarea evaluarilor impactului asupra mediului in cadrul activitatilor de fracturare hidraulica pentru extractia de hidrocarburi este mult prea ridicat pentru orice potentiale activitati industriale de acest tip, motiv pentru care acesta ar trebui coborat substantial.

La aceasta data, la presiunea opiniei publice. Agentia Nationala a Resurselor Minerale (ANRM) a publicat unele din contracte, initial secretizate, prin care compania americana Chevron ar urma sa exploateze gaze de sist in Romania, cu exceptia clauzelor privind investitiile asumate de Chevron. Dintr-o eroare tehnica generata de superficialitate, contractele Chevron publicate pe site-ul ANRM au avut insa un grad prea mic de securizare, iar valoarea investitiilor asumate de Chevron a putut fi observata mai mult de o ora printr-o simpla operatiune de miscare a cursorului si a paginii respective de internet. 21,1 milioane de dolari SUA reprezinta costurile primei faze a programului investitional desfasurat de Chevron. Ulterior, ANRM a ascuns cifra investitiilor cu un alt program de securizare, modificarea fiind insa tardiva. Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului Gazele de sist: o noua provocare, derulat de Asociatia ALMA-RO si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat. Autor: Georgeta Elisabeta Ionescu Metoda de fracturare hidraulica in Europa. Incotro? 26 Aug 2012 Comenteaza pe Forum

Metoda de fracturare hidraulica in Europa. Incotro? O succinta prezentare a evolutiilor din unele state care se confrunta (au aplicat sau aplica) cu acest tip de proiecte ;1 a stadiului de activitate in curs, la nivelul Uniunii Europene. In ceea ce priveste tari cu potential de gaz de sist in Europa, potrivit datelor preliminare estimate, Polonia se situeaza pe primul loc cu 5,3 Tmc55, urmata de Franta (5,1 Tmc), Norvegia [2,35 Tmc), Ucraina [1,19 Tmc), Suedia [1,16 Tmc), Danemarca [0,65 Tmc), Marea Britanie [0,57 Tmc), Olanda [0,48 Tmc), Turcia [0,42 Tmc), Germania (0,23 Tmc), Lituania (0,11 Tmc], in ceea ce priveste rezervele Romaniei, desi nu ofera o cifra separata pentru Romania, un raport al U.S. Energy Information Administration mentioneaza ca impreuna cu Ungaria sl Bulgaria, detinem cca. 0,54 Tmc. [538Bcm.], cantitate recuperabila. in prezent nu se cunoaste o cifra oficiala pentru resursele romanesti de gaze din sist procesul de evaluare geologica fiind la inceputuri, dar si datorita unei clauze de confidentialitate din Legea Petrolului nr. 238/2004 (Art. 4), care prevede ca datele si informatiile incluse in fondul geologic national precum si baza de date continand resursele/rezervele nationale de petrol sunt confidentiale. in consecinta, opinia publica si mediul academic pot sa foca doar presupuneri referitoare la potentialul acestei resurse in Romania. in SUA, pionierul exploatarii gazelor de sist, situatia este in continua schimbare. Statul New York a impus in august 2010 un moratoriu de un an asupra folosirii fracturarii hidraulice,

prelungit ulterior pana in iulie 2012, iar Statului New Jersey a facut la fel in august 2011. in prezent, moratorii asemanatoare exista in 16 state si 67 de orase din SUA. in luna mal 2012, statul Vermont a devenit insa primul stat American care a interzis complet si definitiv exploatarea gazelor de sist Carolina de Nord este statul care a doptat cel mai de curand (luna mai 2012) un moratoriu pana in 2 014. Intre timp IEA International Energy Association (29 mai 2012), a elaborat noi reguli pentru proiectele de gaze neconventionale. Aceste reguli au ca scop sa stabileasca cele mai bune practici, dar si de a linisti un public sceptic. Desi aceste norme nu vor avea statut de reglementare ca atare, este evident ca sunt susceptibile sa influenteze modul in care vor evolua reglementarile privind gazele de sist la nivelul UE si al statelor membre. Se recunoaste insa ca deciziile in jurul gazelor de sist ar trebui sa ia in considerare nu doar studiile existente (care in cea mai mare parte lipsesc sau sunt deficitare], dar si studii noi, necesare pentru a fundamenta in mod corespunzator dezbaterea si deciziile; Pe de alta parte, recent, Serviciul National Geologic SUA a redus estimarea din rezervele de gaze la 85 la suta ajungand astfel la 76B de miliarde de metri cubi55 si temperand aprecierile anterioare. La momentul redactarii acestei lucrari (iulie 2012) situatia din Europa se prezinta astfol: Franta a adoptat o lege care interzice folosirea fracturarii hidraulice pe teritoriul sau in iulie 2011. Masura a fost urmata de Bulgaria care a adoptat in ianuarie anul acesta, o decizie similara, in conditiile in care compania Chevron obtinuse in mai 2011 o licenta de explorare pe cinci ani in NE Bulgariei (Dobrudja, langa Novi Pazar), un perimetru care se credea ca ar putea contine resurse de pana la 1 Tmc de gaz. in Bulgaria, explorarea gazelor de sist prin fracturare hidraulica a fost interzisa in primul rand ca urmare a protestelor pe scara larga din partea populatiei. O interdictie similara a fost anuntata si de Republica Ceha, ca urmare a unor ample proteste si a unei petitii semnata de 50.000 de cetateni cehi. Autoritatile au declarat ca au preocupari si dat fiind faptul ca legislatia tarii este extrem de depasita, iar un moratoriu ar permite timpul necesar sa se modifice toate dispozitiile necesare. O interdictie a fost anuntata si in Romania de noul guvern si pare probabila, dar numai pana la aflarea rezultatelor studiilor de impact asupra mediului in UE si a tehnologiei. Danemarca si Olanda au luat decizii asemanatoare in cursul lunii iunie (2012). In Marea Britanie, fracking-ul a fost suspendat temporar in 2011, iar Cuadrilla Resources Ltd. si-a suspendat forajele in nord-vestul Angliei, dupa ce, potrivit specialistilor, o serie de cutremure minore au fost legate de operatiunile de fracturare hidraulica. Reprezentantii Guvernului Britanic au cazut de acord in mai 2012 ca potentialul gazelor de sist este profund controversat, fara a asigura beneficii majore in reducerea emisiilor de carbon sau a reduce costurile la energie. Cu acest prilej, joss Garman de la Greenpeace a declarat: Bula gazului de sist a explodat. In ciuda tuturor e xagerarilor initiale, chiar si companiile din energie recunosc acum ca gazul de sist nu este raspunsul la nevoile de energie din Marea Britanie. Ministrii avuti in vedere recunosc faptul ca nu va aduce in jos facturile si este daunator pentru clima noastra. In acelasi timp, Polonia ramane convinsa de avantajele economice sl politice pe care le ofera posibilitatea de a valorifica aceasta noua resursa, atitudinea ferma in favoarea exploatarii gazului de sist fiind asumata de intreaga clasa politica si sprijinita, potrivit declaratiilor oficiale, de 82% dintre cetateni. Polonia este si tara cea mai avansata la capitolul explorare, dar si cea mai puternica sustinatoare a dezvoltarii acestei industrii in UE. Din 2007, Ministerul Mediului din Polonia a emis 104 concesiuni pentru prospectarea si explorarea gazului de sist. Pana la finele anului trecut, au

fost forate 10 sonde de explorare din cele 123 planificate pana in 2017 (la care se pot adauga inca 100 de sonde optionale). Pana acum nu a fost acordata nici o concesiune de productie, iar din declaratiile reprezentantilor Exxon Mobil, exploatarea se dovedeste mai dificila decat preconizau, datorita conditiilor geologice. in cursul lunii iunie ac., Exxon a decis retragerea sa din Polonia, unde a explorat un zacamant de gaze de sist potrivit cotidianului Gazeta Wyborcza, stire ulterior preluata de presa internationala. Insa dincolo de solutiile inovatoare care pot sa apara si de dezvoltarea unui Cod de bune practici la nivelul industriei, rolul de a impune si/sau a asigura respectarea reglementarilor de mediu revine guvernelor si agentiilor specializate din fiecare stat Legislatia Uniunii Europene pentru protectia mediului este mai stricta decat cea din SUA, astfel dezvoltarea gazelor de sist in Europa va fi mai costisitoare, reflectand o abordare mai responsabila fata de mediu. Spre sfarsitul acestui an, versiunile finale ale rapoartelor Comisiilor Parlamentului European vor fi publicate dupa ce vor fi votate in Parlament. intre timp, alte studii au fost comandate de Comisia Europeana cu privire sl la alte aspecte ale gazelor de sist, ca de exemplu Impactul soclo- economlc sl Impactul asupra climei. De asemenea, alte piedici impotriva extinderii fracking-ului in Europa ar fi densitatea populatiei (multe regiuni fara zone deschise), care in multe tari nu lasa posibilitatea ca asemenea lucrari sa poata fi realizate, dar si o lipsa a retelei de conducte (comparativ cu cele existente in SUA de exemplu) pentru transportul de gaze destinate consumatorilor, cum declara recent Octavio Simoes, pentru editia on-line a Business Week. Potrivit aceleiasi publicatii, o mare parte a gazului de sist din Europa, care se afla in Polonia, pare a fl neprofltablla asa cum sugereaza primele rezultate de extractie obtinute de Exxon Mobil. Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului Gazele de sist: o noua provocare, derulat de Asociatia ALMA-RO si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat. Stadiul lucrarilor de explorare si exploatare a gazelor de sist prin fracturare hidraulica in Romania 27 Aug 2012 Comenteaza pe Forum

Stadiul lucrarilor de explorare si exploatare a gazelor de sist in Romania

In Romania nicio o statistica preliminara privind numarul licentelor acordate special pentru explorarea gazului de sist nu este disponibila, deoarece potrivit responsabililor ANRM din Ianuarie 2012, este lasat la latitudinea companiilor (sa decida) daca cauta sau nu si aceste categorii de gaze neconventionale. in timp ce, in vara anului trecut, Directorul pentru Gestionare, Evaluare si Concesionare a Resurselor din ANRM, Dorin Cojocaru, declara ca, pana in acel moment, in Romania nu au fost puse in evidenta nici o categorie de gaze neconventionale, deci nu exista nici estimari. Totusi, in cadrul rundei a X-a mai multe companii si-au exprimat interesul fata de aceste categorii de gaze, a afirmat oficialul vara trecuta. In cadrul acestei runde de licitatie (care a avut loc in iulie 2010), oferta ANRM a Inclus 12 perimetre in Bazinul Panonlc si sapte perimetre in Dobrogea, restul fiind in Marea Neagra. Printre companiile care si-au anuntat public Intentia de a explora gaze de sist se numara: MOL si Expert Petroleum; EWP si NIS; Chevron si Sterling Resources. Dintre acestea, Chevron detine pana in prezent patru concesiuni in baza unor Hotarari de Guvern. Astfel, in februarie 2011, Chevron a achizitionat de la Regal Petroleum, concesiunea pentru perimetrul E V-2 (Barlad) de 6.257 km patrati situat in nord-estul tarii (obtinuta de Regal Petroleum in 2004). Compania are in plan forarea primei sonde de explorare la Barlad, in 2012, urmata de opt sonde in Dobrogea incepand cu 2013. Guvernul a aprobat de asemenea acordurile petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare incheiate intre ANRM sl Chevron, in Dobrogea sl anume pentru perimetrele: Ex-17 (Costinesti) , Ex-18 (Vama Veche) si Ex-19 (Adamclisi), insumand 2.700 km1. Anexele care contin principalele prevederi ale celor trei acorduri incheiate intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) si Chevron au fost secretizate. Potrivit declaratiei lui Alexandru Patruti, desi din titlu sau continutul desecretizat ulterior nu reiese acest lucru, este vorba despre acorduri de explorarare a gazelor neconventionale, iar perimetrele sunt onshore. Contractele de concesiune au fost semnate pe 30 de ani, iar faza de explorare dureaza intre patru si zece ani. In nord-vestul Romaniei ar urma sa se desfasoare activitati de explorare pentru gaz neconventional de catre un consortiu format intre MOL sl Expert Petroleum (70/30, cu MOL in calitate de operator), dar sl de catre compania canadiana East West Petroleum (EWP), care a incheiat un parteneriat cu Naftna Industrlja Srbije [NIS] singurul operator din sectorul sarb al Bazinului Panonic potrivit unul comunicat de presa recent al EWP. MOL sl Expert Petroleum detin acorduri preliminare de concesiune pentru trei perimetre In Bazinul Panonic: Ex-1 (Voivozi), Ex-S (Adea), si Ex-6 (Curtici), insumand o suprafata de 3.434 km1, banuite a avea gaze de sist East West Petroleum (fosta Avere Energy, compania schimbandu-si denumirea in EWP in august 2010) detine acorduri de concesiune pentru patru perimetre de explorare in Bazinul Panonic: Ex-2 (Tria), Ex-3 (Baile Felix), Ex-7 (Periam) si Ex-8 (Biled), a cate 1.000 km1 fiecare. Explorarea acestor perimetre se va face impreuna cu NIS, o subsidiara a Gazprom Neft, care va fi operatorul de proiect si va suporta toate cheltuielile. Dupa ratificarea acordurilor de concesiune de catre guvern, consortiul se va axa pe achizitia de date seismice si forarea a cel putin 12 sonde de explorare-evaluare. In sud-vest (Oltenia), Sterllng Resources/Midia Resources detine perimetrul E III-7 (Sud Craiova), unde si-a exprimat intentia de a evalua potentialul gazului de sist, celelalte perimetre detinute fiind offshore si deci relevante pentru discutia despre gazele de sist. Intrucat la ora actuala gazele de sist nu se extrag offshore nicaieri in lume. Compania de stat Romgaz a declarat in septembrie ca studiaza potentialul gazelor de sist in perimetrele pe care le detine, majoritatea acestora fiind situate in judetele Mures si Sibiu

(Bazinul Transilvaniei). Potrivit site-ului companiei, Romgaz este cotitular al Acordurilor petroliere in trei perimetre de explorare-dezvoltare-exploatare pe teritoriul Romaniei in zona Moldovei, in consortiu cu companiile Aurellan OII & Gas Romania sl Europa Oii & Gas, doua companii al caror interes pentru gaz neconventional (tightgas) este cunoscut Reactiile populatiei Incepand din luna ianuarie a acestui an (2012), opinia publica din Romania a primit cu surprindere primele informatii privind proiectele de dezvoltare a gazelor de sist pe teritoriul romanesc. Primele informatii au fost furnizate de reprezentantii companiei Chevron, care siau anuntat intentia de a demara lucrari in perimetrele castigate in cadrul rundei de concesionare, si nu din partea autoritatilor, cum era de asteptat, ingrijorarea si constientizarea asupra fracturarii hidraulice in Romania dar si opozitia sunt in crestere. In ianuarie au aparut grupuri in mediile de socializare care la aceasta data numara peste 17.000 de membri. O petitie on-line, demarata in februarie, a adunat peste 8.000 de semnaturi. Tot in luna februarie grupuri de locuitori din Barlad au inceput o campanie locala impartind fluturasi si manifeste, iar un banner de 22 m2 a fost afisat cu acordul autoritatilor locale pe fatada primariei. Au inceput sa adune si semnaturi pentru o petitie in zona rurala, care are deja peste 20.000 de sustinatori. Miscarea de protest a inceput in mai multe orase in februarie, culminand cu un amplu protest la Barlad, care a adunat la un mars si un miting tinut in fata primariei, peste 4.000 de participanti pe 22 martie, fiind sprijinit si de miscari locale in Constanta, Cluj, Brasov. Aceasta manifestare a atras atentia televiziunilor si jurnalelor prilejuind inceputul unei dezbateri pe canalele media. Aproape in fiecare din saptamanile urmatoare, alte mici proteste au avut loc in Bucuresti si alte orase, mai ales in zona Dobrogei si a litoralului. Acestea au culminat cu un nou protest amplu la Barlad pe 26 aprilie, care a adus la un loc mai mult de 7.500 de participanti, sositi atat din Moldova, cat si Dobrogea, oameni care au cerut intr-un glas, stoparea proiectelor si interzicerea utilizarii fracturarii hidraulice: Ia mana de pe sistul meu!!! Nu putem bea bani! Vrem copii sanatosi, nu bolnavi si cancerosi! Vrem copii cu viitor, nu rahitici care mor! Ultimele evenimente au avut loc pe 28 aprillie, 1 mai si ulterior in cursul lunii mai, in Vama Veche, Costinesti si Constanta: activistii ingrijorati au oraganizat mai multe evenimente de protest, dar si intalniri avand ca invitati membri ai campaniilor derulate in Bulgaria. La inceputul lunii aprilie, Chevron a anuntat suspendarea activitatilor de exploatare si extragere a gazului de sist din Romania. Fractionarea hidaulica in sist este o noutate pentru tara noastra. Pentru exploatarea gazelor de sist este nevoie de realizarea unor studii amanuntite bazate pe informatiile din zona perimetrelor pentru care exista aprobare, respectiv zonele din Dobrogea. E nevoie de un studiu deoarece se lucreaza in necunoscut, in adancime si nu stii comportamentul in stratul sistului. Astfel, pot avea loc accidente foarte grave si chiar la distante mari fata de locul in care s-a forat, declara in luna aprilie, pentru Jurnalul National, Maria Cristescu, conferentiar doctor inginer in cadrul Universitatii de Petrol si Gaze din Ploiesti. Ultimele evolutii la nivel decizional Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a dedarat in repetate randuri ca autoritatile ar trebui sa ia o decizie favorabila privind explorarea de gaze din sisturi in Romania, in scopul de a crea locuri de munca si de a usura presiunea asupra deficitului de pensii. Vorbind la ceremonia de numire a lui Attlla Korodi ca ministru al Mediului, i-a solicitat acestuia, dar si altor oficiali guvernamentali sa urgenteze analiza si sa ia o decizie cu privire la doua din proiectele de investitii: de explorare si productie de gaze de sist de catre Chevron, si de

dezvoltare a unei mine de aur si cupru. Presedintele roman a declarat ca gazele de sist ar putea face Romania mai putin dependenta de importurile de gaze din Rusia. Intr-un comentariu taios indreptat catre oponentii gazelor de sist, Basescu i-a acuzat pe acestia ca nu sustin interesele Romaniei. Aceste interventii au suscitat la randul lor numeroase reactii si proteste, care au pus in discutie insusi rolul institutiei prezidentiale. La data conceperii acestei lucrari, avem in vedere ca la asumarea puterii in Parlament guvernul actual a declarat ca dezvoltarea gazelor de sist necesita o dezbatere publica mai ampla, in care sa fie luate in considerare avantajele si dezavantajele, inainte de a incepe dezvoltarea acestor proiecte. Ca urmare, a fost propus un moratoriu privind dezvoltarea gazelor de sist. Intr-un interviu acordat in 25 mai publicatiei Gaze Naturale Europa, primministrul Victor Ponta a declarat ca problema gazelor de sist se gaseste in programul de guvernare care a adus votul de incredere al Parlamentului, iar standardele de calitate trebuie sa fie atent studiate. Pozitia guvernului actual nu va fi diferita de pozitia pe care tarile europene o au feta de aceasta activitate economica. in mod evident aceasta tema va fi una puternic dezbatuta in campania electorala pentru alegerile parlamentare din acest an [2012]. Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului Gazele de sist: o noua provocare, derulat de Asociatia ALMA-RO si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat.