Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Investitia
Investitia
Cap.I Notiuni generale 1.1.Definirea notiunii de investitii ........................................................................ 2 1.2. Clasificarea investitiilor ................................................................................. 3 Cap.II Participantii la realizarea investitiei.Strategii investitionale. 2.1. Participantii la realizarea investitiei .............................................................. 5
2.2. Strategii investitionale .................................................................................... 5 Cap.III Conceptul de eficienta economica a investitiilor.Riscul investitional. 3.1. Conceptul de eficienta economica a investitiilor ............................................ 8 3.2. Riscul investitional .......................................................................................... 9 3.2.1. Definirea incertitudinii si riscului.Ttipuri de risc ...................................... 9 3.2.2. Forme de manifestare a riscului in activitatea intreprinderilor ............... 10 3.2.3.Metodele cuantificarii riscului investitional folosite la fundamentarea deciziilor de alocare a investitiilor ................................................................................ 11 Cap.IV Studiu de caz ................................................................................................. 12 4.1. Prezentarea S.C. Bega-Uprom S.A. .............................................................. 12 4.2. Fundamentarea tehnica si economica a necesitatii de investitie ................... 18 4.3. Indicatori specifici diferitelor ramuri si domenii de activitate ..................... 19 Concluzii ..................................................................................................................... 21 Bibliografie
cresterea economica este influentata de calitatea investitiilor realizate, aspect ce se reflecta in eficienta economica a investitiilor. Desfasurarea normala a procesului de productie presupune contributia mai multor factori (capital fix, capital uman, materii prime, etc.), iar in cadrul acestora un rol deosebit de important i-l ocupa capitalul fix. Crearea de noi utilaje, precumsi aducerea parametrilor si aducerea parametrilor celor existente la nivelul impus de progresul tehnic contemporanse realizeaza doar prin investitii. In acest context, investitiile de capitalreprezinta totalitatea cheltuielilor prin care se creeaza sau se achizitioneaza noi capitaluri fixe, productive sau neproductive, se dezvolta, se modernizeaza si se reutilizeaza capacitatile de productie deja existente. Prin investitii publice de capital se asigura construirea de noi unitati economice, dezvoltarea, monitorizarea si reutilizarea celor existente, precum si construirea, largirea si amenajarea obiectivelor cu caracter social-cultural si a infrastruturii comunitare.sunt asimilate invetitiilor cheltuielile pentru exploatari, prospectiuni si cercetari geologice referitoare la lucrarile de investitii, cheltuielile ocazionale cu proiectarea tehnologica si productiva a lucrarilor de investitii, cheltuieli pentru achizitionarea diverselor unelte si animale in agricultura pentru impaduiri si plantatii de pomi si vita de vie. Prin extindere sunt considerate investitii cheltuielile cu supravegherea realizariiobiectivului si calificarea salariatilor, care vor lucra la unitatea nou construitaprecum si cheltuielile pentru demolari, exproprieri si amenajari. 1.2. Clasificarea investitiilor Investitiile, atat publice, cat si private se pot clasifica dupa mai multe criterii: A. Dupa structura lor se pot grupa in: 1. Masini, utilaje, instalatii si linii tehnologice, aparate de masura si control; 2. Lucrari de constructii montaj compuse din lucrari de constructie si instalatii si lucraride montaj al utilajelor tehnologice realizate pe santierele de constructie; 3. Lucrari geologice pentru descoperirea de noi rezerve de substante minerale utile; 4. Cheltuieli de investitii in agricultura si la imbunatatirea fondului funciar. B. Dupa legatura care o au cu obiectivul proiectat: 1. Investitiile directe sunt cele care se fac pentru obiectivul de baza, respectiv achizitionarea utilajelor, montarea acestora, executarea fundatiilor si a constructiilor etc. Se calculeaza pe baza devizelor de cheltuieli care se intocmesc pe categorii de lucrari, pe obiectiv sau pe intreaga investitie (devizul general). 2. Investitiile colaterale se materializeaza in lucrari care asigura utilitatile obiectivului de baza, respectiv cai de acces, conducte de apa, gaze, aer comprimat, retele telefonice, precum si cele indreptate spre construirea unor obiective destinate deservirii obiectivului de baza (magazine, etc).
Pentru investitiile colaterale, cheltuielile se stabilesc prin devize special elaborate. 3. Investitiile conexe sunt cele finalizate in alte obiective economice pentru a asigura viitorului obiectiv materiile prime necesare desfasurarii procesului de productie. C. Dupa sursa de finantare investitiile pot fi: 1. Investitii finantate din surse proprii. 2. Investitii finantate din surse atrase. Sursele proprii se constituie din capitalul propriu,respectiv din profit, din fondul de amortizare si din incasarile obtinute in sursele atrase au un rol important in finantarea investitiilor si se constituie din credite bancare interne si/sau externe, din alocatii de la buget sau din alte surse. D. Dupa modul de constituire 1. Investitiile nete sunt constituite din sumele de bani ce provindin produsul national net si au ca scop sporirea capitalului fix si a stocurilor de materii prime si materiale. 2. Investitiile brute se obtin adaugand la investitia neta amortizarea care are ca scop inlocuirea capitalului fix uzat. Astfel, investitiile brute contribuie la cresterea absoluta a capitalului fix. E. Dupa natura obiectivului; 1. Obiective noi; 2. Dezvoltari, modernizari, reutilizari ale unor investitii anterioare. F. Dupa modul de executie a. Investitii executate in antrepriza; b. Investitii executate in regie. Acest mod de clasificare se foloseste cu precadere pentru lucrarile de constructie. Modul de executie este impus de o serie de factori din care pot fi precizati gradul de specializare a viitorului obiectiv, marimea obiectivului, natura lucrarilor, etc. Investitiile se mai pot clasific si dupa alte criterii: - Dupa sfera de activitate (productiva sau social-culturala) - Dupa ramurile beneficiare (in industrie, agricultura, constructii, transporturi etc)
2.2. Strategii investitionale Procesul investitional reprezinta suportul material al dezvoltarii economice, iar investitiile stau labaza diversificarii sau cresterii calitative a tuturor factorilor de productie. Fara activitatea de investitii nu se pot asigura sporuri de capital fix sau circulant, cresterea numarului de locuri de munca, cresterea randamentelor, utilajelor si instalatiilor si nici cresterea productivitatii muncii.
Investitiile pentru dezvoltarea ca totalitatea cheltuielilor facute pentru construirea de noi obiective sau pentru dezvoltarea si modernizarea celor existente reprezinta un cost cert pentru un viitor ce contine un elemente de incertitudine. Fenomenul de incertitudine poate consta in diminuarea cererii pentru produsele finite, in cresterea cantitatii produselor finite aparute pe piata, in cresterea costurilor cu materiile prime, in aparitia altor produse mai performante. De aceea, in cadrul strategiilor si politicilor firmelor, strategia investitionala are un loc important, deoarece toate celelalte activitati ale firmei depind de investitii si de politica adoptata in realizarea acestora. Strategia investitionala ca o multime logica de informatii cu caracter tehnic si economic stabileste actiunile ce urmeaza sa se desfasoare pentru atingerea obiectivelor, modalitatile de atingerea acestora sursele de finantare si metodele de alocare a resurselor pentru realizrea obiectivelor firmei in domeniul investitional pe baza unor studii, analize si simulari. Strategia investitionala trebuie sa aiba in vedere si celelalte strategii ale firmei (de piata, de restructurare, informatizare, etc.), inscriindu-se in strategia globala a firmei, in politica sa economica asigurand astfel suportul financiaral materializarii programelor firmei. In functie de puterea economica a firmei, de corelarea care exista intre ceea ce ea produce si cererea pietei strategia investitionala poate fi: a. Strategia de redresare aplicabila firmelor la care cererea de produse finite a scazut foarte mult si presupune restructurarea productiei, schimbarea utilajelor si tehnologiei, perfectionarea calificarii fortei de munca, etc. b. Strategia de consolidare se aplica numai acolo unde apar mici modificari instructura pietei unde au aparut si alti furnizori de produse finite, unde se constata o crestere a concurentei si exista riscul pierderii vechilor piete de desfacere a produselor finite. Strategia aplicata in acest caz trebuie sa fie una de adaptare la conditiile concrete ale vietii social-economice, de mentinere a pozitiei castigate, a locului detinut in actiunele de cooperare si a contractelor cu partenerii traditionali. c. Strategia de dezvoltare se aplica in cazul in care exista o cerere pronuntata de produse finite sau in cazul in care piata reclama aparitia de noi produse finite cu parametri, cu calitati sau efecte sociale superioare celor existente deja pe piata. Strategia adoptata in acest caz consta in cresterea capacitatilor de productie, in imbunatatirea calitatii produselor, precum si initierea de investitii pentru marirea portofoliului de bunuri si servicii realizate de firmasi destinate pietei. Investitiile reprezinta o economie la fondul de consum prezent, o cheltuiala facuta azi pentru asigurarea unei dezvoltari viitoare si in acest caz investitorului nu-i poate fi indiferent modul in care se cheltuieste aceasta economie a sa. In cazul investitiilor publice, investitii care au la baza investii bugetare interesul este al intregii comunitati, al tuturor contribuabililor. Ca urmare, la baza oricarei activitati investitionale trebuie sa stea principiul eficientei economice, al obtinerii unui efect cat mai mare, la fiecare unitate de efort facuta. La nivel macroeconomic, in sfera de actiune a investitiilor publice strategiile guvernamentale de investitii trebuiesc elaborate in conformitate cu planul de dezvoltare economica nationala pe termen mediu si lung tinand cont de obiectivele strategice
nationale. In cazulobiectivelor de investitii foarte mari care necesita surse de finanare deosebite statul poate coopera si cu firmele din domeniul privat atat nationale cat si internationale. In fundamentarea strategiei investitionale si in general a strategiei firmei trebuie observat ce tip de economie de piata promoveaza Guvernul. Intr-un fel se va fundamenta strategia, daca economia de piata se bazeaza peo concurenta larga (perfecta) sau pe una imperfecta pe o economie de piata dirijata de stat (planificata) sau pe una moderna liberala.
-compararea mai multor variante de proiect pentru aceeasi investitie si alegerea celei optime. Indicatorii cei mai potriviti care exprima eficienta investitiilor si care se folosesc pe plan mondial sunt cei care se bazeaza pe calculele de actualizare. Intre acesti indicatori cei mai importanti sunt: -Raportul dintre veniturile actualizate si costurile actualizate, cu mentiunea ca acestea se obtin prin inmultirea veniturilor si costurilor neactualizate cu coeficientul de actualizare. -Beneficiile actualizate ( fluxul de numerar ), calculate ca diferenta intre veniturile actualizate si cheltuielile actualizate. -Valoarea actualizata neta. -Rata interna de rentabilitate. -Cursul de revenire net actulizat sau Testul Bruno. -Termenul de recuperare. 3.2. Riscul investitional 3.2.1. Definirea incertitudinii si riscului.Ttipuri de risc. Intr-o conceptie generala, riscul inseamna hazard, primejdia unor eventuale pierderi, sau posibilitatea de a te expune la pierderi sau o pierdere posibila pe care politica moderna se straduie sa o previna sau sa o repare . Riscul in economie se poate caracteriza si estima in functie de factorii care il determina si de dimensiunile pe care le cunoaste in manifestarea sa. In conditiile instabilitatii economice, rolul performantelor agentilor economici in reusita activitatilor desfasurate este diminuat, iar problema riscului si incertitudinii a devenit una dintre cele mai actuale. Este binecunoscut faptul ca cele mai mari riscuri in activitatea economica le comporta investitiile, mai ales cele din sfera productiei. Acest lucru este determinat de trei factori: a).Perioada lunga de timp in care se obtin efectele investitionale si de aici dificultatea previziunilor ce trebuie facute in vederea determinarii exacte a marimii acestor efecte. b).Caracterul ireversibil al investitiilor alocate in activitati de productie; odata ce realizarea unei astfel de investitii este inceputa, procesul nu mai poate fi oprit fara a suporta pierderi. c).Marimea considerabila a eforturilor investitionale, care in caz de esec se transforma in pierderi mari. Complexitatea sporita a vietii economice de astazi si gradul de instabilitate fac ca riscurile cu care se confrunta agentii economici sa creasca din ce in ce mai mult, iar actiunea de percepere si conturare a dimensiunilor lor, mai ales in activitatile investitionale, sa capete o importanta vitala. Dupa factorii care il genereaza, se disting doua tipuri de riscuri, si anume: Riscul in afaceri ( de intreprindere ) este generat de evolutia progresului tehnic in ritm rapid si consecintele sale greu de stapanit; incertitudinile pietei referitoare la evolutia cererii, schimbarea gusturilor consumatorilor, modificarea preturilor, a politicii vanzarilor promovate de unele firme; instabilitatea economica si politica. De retinut este faptul ca riscul de afacere este un element definitoriu in activitatea agentilor economici, fie prin a-i
dinamiza, fie de a-i aduce in stare de faliment. Acest risc poate fi diluat de catre agentii economici daca vor cunoaste bine piata, pe baza unor studii de marketing, daca aplica strategii si metode de promovare a vanzarilor, de adaptare a ofertei si preturilor la conditiile pietei, etc. Riscul financiar pentru o firma decurge din proportia mare a imprumuturilor sale luate de banci. Acest gen de risc consta in aceea ca, in cazul ivirii unei conjuncturi nefavorabile, profiturile se volatilizeaza, cedand locul pierderilor. Adica, intreprinderea ajunge in situatia ca din rezultatele sale financiare sa nu poata achita nici dobanzile la imprumuturile contractate. In cazul in care intreprinderea nu are datorii bancare, nivelul beneficiilor din exploatare este egal cu cel al beneficiilor nete, iar riscul de tip financiar este mic. In schimb, ponderea mare a imprumuturilor in cadrul surselor de finantare diminueaza volumul beneficiilor nete prevazute, sporeste riscul pentru actionari de a-si incasa dividendele. Intr-un viitor incert, existenta cheltuielilor fixe si privilegiate, ca dobanzile la imprumut, diminueaza siguranta asupra beneficiilor ramase. Dupa dimensiunile pierderilor pe care le presupune, riscul poate fi incadrat in cateva categorii reprezentative, legate de altfel de tipul investitiei: a). Riscul de nivel minim sau zero, la investitiile de plasament in obligatiuni, in imprumuturi pe termen lung, a caror rata de dobanda se mentine. b). Riscul de grad redus, la investitiile de inlocuire, la care modificarile in procesul de productie sunt relativ reduse. c). Riscul de grad mijlociu, la investitiile de productivitate, care presupun modernizarea productiei, rationalizarea locurilor de munca. d). Riscul de grad ridicat, la investitiile de dezvoltare, ce implica incertitudinile pietei, legate de lansarea noilor produse, privind reactia concurentei, nivelul preturilor, volumul vanzarilor. e).Riscul de grad foarte ridicat, la investitiile de cercetare - dezvoltare, ale caror rezultate sunt deosebit de incerte. 3.2.2. Forme de manifestare a riscului in activitatea intreprinderilor A. Riscul de ruina ( de faliment ) apare atunci cand intreprinderea ajunge intr-o situatie deosebit de grea, practic fiind condamnata la disparitie, urmand sa dea faliment, ceea ce inseamna ca salariatii isi pierd posturile, creditorii isi pierd creantele, actionarii isi pierd sumele de bani pe care le-au investit. O mare primejdie pentru buna functionare a mecanismului economic o constituie criza de insolvabilitate, care este incapacitatea firmei de a-si onora platile, aceasta reprezentand semnalul falimentului. B. Riscul de insolvabilitate survine atunci cand intreprinderea nu mai poate faca fata platilor. Incapacitatea de a-si achita angajamentele poate conduce fie la lichidare, cand nu mai este nici o sansa de salvare ( manifestandu-se riscul de ruina ), fie ca se solutioneaza printr-o interventie de conjunctura, pe baza unui credit suplimentar de la banca, sau firma respectiva se asociaza cu o alta intreprindere susceptibila de a o ajuta, in acest ultim caz, este vorba de o pierdere a independentei, care, in unele situatii, poate deveni definitiva. C. Riscul pierderii autonomiei se manifesta inainte de declansarea crizei de insolvabilitate; el se manifesta atunci cand intreprinderea constata ca, prin mijloace proprii , nu are capacitatea de a-si pastra in viitor pozitia sa in productie sau sub aspect
10
comercial. Altfel spus, resursele de autofinantare se dovedesc insuficiente in raport cu nevoile de dezvoltare. D. Riscul scaderii rentabilitatii (riscul de diluare) este un risc de natura mai mult financiara, care exprima faptul ca la o crestere de capital, beneficiul net nu creste in aceeasi proportie, semnalandu-se astfel un fenomen de diluare. Cu toate ca acest risc are consecinte mai putin grave, trebuie totusi estimat, pentru ca fluctuatiile pe care le determina s-ar putea sa fie neplacute intr-o conjunctura financiara defavorabila. 3.2.3.Metodele cuantificarii riscului investitional folosite la fundamentarea deciziilor de alocare a investitiilor. Problema riscului legat de investitiile alocate in activitatile de productie este mai rar abordata in literatura economica comparativ cu cea a riscului inerent investitiilor financiare. Cu toate acestea, numarul metodelor propuse pentru aprecierea riscului investitiilor ce fac parte din prima categorie este destul de mare. Analiza probabilistica se bazeaza pe preceptele teoriei probabilitatilor si reprezinta tehnica de baza pentru evaluarea riscurilor atat din domeniul economic, cat si din multe alte domenii. Principalii indicatori cu care se opereaza in cadrul ei la examinarea riscurilor de investitii directe sunt urmatorii: speranta matematica a castigului; dispersia sau variatia fluxurilor de numerar; rata rentabilitatii asteptate. Metoda arborelui de decizie este aplicata pentru luarea unor decizii investitionale in succesiune si se bazeaza pe reprezentarea datelor problemei sub forma unei scheme arborescente. Diversele ramificari ale acesteia reprezinta variante alternative ce trebuie luate in consideratie la adoptarea deciziei. Metoda corectarii indicatorilor proiectului de investitie reprezinta o simpla forma de estimare a riscului care consta in corectarea anumitor variabile luate in calcul sau nemijlocit a rezultatelor obtinute din calcule. O astfel de corectare se efectueaza prin inmultire la anumiti coeficienti de diminuare, a caror marime depinde de gradul de risc asociat proiectului examinat. In sensul dat, cel mai adesea se fac urmatoarele corectari: modificarea cheltuielilor de investitii; scurtarea duratei de viata a proiectului; diminuarea progresiva a fluxurilor de numerar; estomparea valorii reziduale a investitiei; stabilirea sansei de realizare a randamentului investitiei; majorarea ratei de actualizare cu rata de risc. Metoda punctelor critice este o modalitate destul de inexacta de apreciere a factorului risc si se aplica in cazul unor analize mai simple. Ea consta in determiarea anumitor parametri-limita ai proiectului investitional care desemneaza hotarul dintre zona de eficienta si cea de ineficienta. In calitate de astfel de parametrii sunt folositi doi indicatori: durata de recuperare a investitie si pragul de rentabilitate. Analiza de sensibilitate are menirea de a masura influenta ce va fi exercitata asupra indicatorilor de eficienta economica ai proiectului investitional de catre variatiile unor parametrii de intrarepe baza carora indicatorii respectivi au fost calculati
11
ncepnd cu data de 03.04.2001, pachetul majoritar de actiuni proprietate a statului si administrate de Ministerul Finantelor Publice a fost achizitionat de S.C. PETROBANAT HOLDING S.R.L., apartinnd firmei BEGA GRUP Timisoara, societate cstigatoare a licitatiei olandeze din data de 27.03.2001.
12
n baza hotarrii Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor din data de 18.06.2002, actionarul majoritar a devenit S.C. "BEGA S.A. cu urmatoarele date de indentificare: nume: BEGA S.A.; numar nregistrare la ORC: J/35/99/01.03.1991; cod fiscal: R1818890; adresa: localitatea Timisoara, strada Bocsei, numarul 3, cod postal 1900, judetul Timis. n urma modificarilor survenite, structura actionariatului la S.C. BEGAUPSOM S.A. Ocna Mures este urmatoarea: VALOARE (lei) 24591,1575 11327,5475 1950,2700 814,4225 5,3200 0,6025 386.893.200 NUMR ACIUNI 9.836.463 4.531.019 780.108 325.769 2.128 241 15.475.728 % DIN CAPITAL SOCIAL 63,5606 29,2782 5,04090 2,1050 0,0139 0,0016 100
ACIONAR S.C. BEGA S.A. S.C. PETROBANAT HOLDING S.R.L. SIF BANAT-CRIsANA ACIONARI PPM S.C. UPSOM S.A. MANAGER S.C. UPSOM S.A. TOTAL
Scopul societatii este producerea si obtinerea de produse clorosodice si alte produse chimice, comercializarea acestora n conditii avantajoase si obtinerea de profit. Obiectul de activitate al societatii este producerea de soda calcinata usoara, soda caustica solida si solutie, bicarbonate de sodium tehnic, alimentar si farmaceutic, silicat de sodiu solid si solutie, silicagel, silicat de potasiu, carbonat de sodium anhidru pentru uz fotografic si cinematografic, clorura de calciu tehnica, cristalizata, solutie 34%, oxid de magneziu tehnic si farmaceutic, carbonat de calciu florex, ambalaje metalice si din pnza cauciucata, produse prelucrate din polietilena, comercializarea de produse clorosodice si chimice. Obiectul de activitate al S.C. BEGA-UPSOM S.A. a fost completat prin urmatoarele cereri de nscriere de mentiuni:
13
1.
Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 377/2 14214w222o 6.05.1991: societatea poate efectua direct operatiuni de comert exterior, respectiv de importexport;
2.
fabricarea carbonatului de magneziu tehnic si farmaceutic pulbere antiincendiara E12, produse prelucrate din prolipropilena, oxigen mbuteliat;
comercializarea en-gross si en-detail, prin magazine proprii sau ambulant n piete, trguri si oboare si a altor produse industriale, agro-alimentare;
prestarea de servicii de alimentatie publica; efectuarea de prestatii pentru terti de natura mecanica; aparate de masura si control; constructii; chimie-electrotehnica; transport; utilitati; nchiriere si intermediere cercetare si proiectare; producerea si comercializarea de produse agro-alimentare, detergenti, produse de curatat, confectii metalice. 3. Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 2526/18.11.1993: multiplicarea si copierea de acte pentru terti, actiuni publicitare si produse proprii si pentru terti, producerea si livrarea catre terti a energiei electrice si termice, precum si a apei; 4. Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 2716/24.11.1994: organizarea de cursuri n vederea autorizarii ISCIR de catre personalul de specialitate din S.C. BEGA-UPSOM S.A. desemnat de ISCIR, pentru cursantii interni si terti;
14
5.
Prin cererea de nscriere de mentiuni numarul 2827/07.12.1995: verificarea, repararea si ncarcarea stingatoarelor de incendii cu praf antiincendiar si bioxid de carbon pentru uz intern si terti;
6.
comercializarea produselor petroliere prin statii proprii sau nchiriate, en-gross sau cu amanuntul;
operatiuni de intermediere pe baza de comision ntre parteneri romni, straini, romni si straini, privind marfurile si serviciile admise de lege a fi importate si exportate, fara limitare la un sector de marfuri si servicii;
operatiuni de intermediere pe baza de reprezentare, leasing, cooperare si prestari-servicii; exploatarea produselor de cariera;
Indicatori economico-financiari
Principalele 5 produse si ponderea lor n vnzari: soda calcinata 62,8%; soda caustica 12,4%; bicarbonat de sodiu 7,7%; silicat de sodiu solid 2,6%; produse prelucrate din polietilena 1,1%. Primii 5 furnizori cu care societatea are relatii de colaborare: SAUNA Ocna-Mures; SIDERMET Calan; SIDEX Galati;
15
Primii 5 beneficiari cu care societate are relatii de colaborare: GECSAT Trnaveni; ALSTING Alba; GEROMED Medias; STIMED Sighisoara;
BADPS Baia-Mare.
4.1.2. Segmentul de piata ocupat de catre societate n piata interna si piata externa
1. Piata interna
Cu exceptia sodei calcinate si a silicatului de sodiu unde exista doi producatori, precum si a sodei caustice unde exista patru producatori interni, restul produselor din nomenclatorul sau, S.C. BEGA UPSOM S.A. Ocna-Mures este singurul producator. Pentru soda calcinata si silicat de sodiu, volumul ofertei de la S.C. BEGA UPSOM S.A. reprezinta 1/3 din oferta totala, iar pentru soda caustica circa 20% din volumul ofertei totale. Principalii consumatori interni industria sticlei, industria detergentilor, celuloza si hrtie, industria aluminiului precum si constructia de masini s-au confruntat cu greutati economice an de an, precum si imposibilitatea platilor datorita blocajului financiar. ncepnd cu trimestrul al II-lea din anul 1995, cererea de produse sodice a cunoscut o crestere substantiala, dupa studiul de piata ntreprins asupra produselor, aratnd o crestere continua a cererii. Datorita asezarii geografice si a faptului ca principalii concurenti pentru produsele fabricate pe platforma societatii comerciale din alte zone, societatea S.C. BEGA UPSOM S.A. ocupa toata piata interna din Transilvania si Maramures, precum si o parte din piata Banatului si a Moldovei, ntretinnd relatii traditionale cu unitati din industria sticlei, industria metalelor neferoase, industria chimica, industria miniera, etc.. Preturile pentru piata interna practicate pentru
16
produsele societatii au urmarit an de an rata inflatiei, precum si cresterea preturilor la materiile prime, materiale, combustibil. 2. Piata externa
Pe piata externa, principalii concurenti ai Romniei sunt: Bulgaria, Polonia si concernul SOLVAY pentru Europa si China si pentru piata Asiei. Principalii consumatori pentru produsele din nomenclatorul societatii sunt pietele din Ungaria, Cehia, Italia, Nigeria, Iordania, Egipt, Grecia si Siria. Cu consumatorii traditionali ai produselor societatii cu destinatia export sau mentinut relatii permanente fie direct, fie prin intermediul firmelor comisionare prin care se deruleaza contractele. Principalii competitori ai societatii: a) b) c) soda calcinata: USG S.A. Rmnicu-Vlcea; SOLVAY Belgia; ANSAC SUA; LANYKOVO Polonia. soda caustica: OLTCHIM S.A. Rmnicu-Vlcea; CHIMCOM-PLEX S.A. Borzesti; silicat de sodiu USG S.A. Rmnicu-Vlcea
17
4.2. Fundamentarea tehnica si economica a necesitatii investitiei Piata, ca sistem de reglare a schimburilor ntre agentii economici, constituie cadrul n care cererea si oferta si regasesc punctul de convergenta. Astfel cererea de marfuri si servicii sta la baza formularii optiunilor de investitii prin profil, structura si amploare.Prin intermediul cererii sunt puse n evidenta nevoile individuale si colective, fapt care genereaza oferta, inclusiv pe plan investitional. Investitia pentru nlocuirea turbogeneratorului AKTR-4 este o investitie de procurare a unui utilaj n cadrul CET, care va conduce la cresterea productiei de energie electrica cu aceleasi cheltuieli materiale. Energia electrica este o utilitate n cadrul procesului de productie, ea poate fi cumparata sau produsa, costul ei influentnd costul de fabricatie pe produs. S.C. BEGA UPSOM S.A. este unul din principalii furnizori de produse clorosodice (soda calcinata) din Europa. Pentru a-si putea mentine pozitia pe piata, combinatul trebuia sa-si dezvolte tehnologia, respectiv sa reduca costurile specifice. Investitia se recomanda ca necesara si profitabila n acelasi timp. Trebuie avut n vedere ca investitiile pentru energie si utilitati sunt prioritare n economia romneasca, costurile cu care se produc utilitatile sunt prea mari datorita tehnologiilor nvechite conducnd la costuri mari ale produselor finite, ceea ce le fac necompetitive pe piata. Utilajul ce urmeaza a fi achizitionat va permite introducerea unei tehnologii performante, ceea ce va permite: mbunatatirea conditiilor de munca si cresterea productivitatii muncii; sporirea potentialilor clienti.
Au fost luati n calcul factori care influenteaza investitia, precum: capacitatea de productie; cheltuielile de constructie si montaj; costurile de exploatare anuale;
18
costul de transport
Incluznd n mijloacele fixe acest nou utilaj, S.C. BEGA UPSOM S.A. si concretizeaza eforturile n urmatoarele directii: cresterea cantitatii si a calitatii produselor realizate; crearea de noi sortimente; cresterea productivitatii muncii; reducerea consumurilor totale si, deci a pretului de vnzare.
Prin achizitionarea turbogeneratorului, pe lnga cele mentionate mai sus, exista si posibilitatea producerii de energie electrica pentru vnzare. Capacitatea generatorului fiind mai mare dect necesarul societatii, astfel societatea a revizionat un pret al energiei electrice mai mic cu 40% dect pretul practicat de ELECTRICA S.A.
Capacitate de productie Grad de utilizare a Cp Productia Cost unitar Pret de vnzare unitar Valoarea productiei n cost de productie Valoarea productiei n pret de vnzare
19
Profit brut Profit net Investitia directa (Id) Durata de executie (d) Durata de functionare (Df)
Pentru atingerea parametrilor proiectati este neceara o perioada de timp de 7 ani n decursul carora profitul se realizeaza n proportie de: 10% n primii patru ani; 20% n urmatorii doi; 60% n cel de-al saptelea an.
PRODUCIA ANUAL: Productia anuala = Capacitatea de productie * Gradul de utilizare al capacitatii Productia anuala = 821.000 t * 0,85 = 697.850 t VALOAREA PRODUCIEI N COST DE PRODUCIE Valoarea productiei n cost de productie = productia * costul unitar de productie Valoarea productiei n cost de productie = 697.850 t * 3029 = 0,211378 lei VALOAREA PRODUCIEI N PRE DE VNZARE Valoarea productiei n pret de vnzare = productia anuala * pretul de vnzare unitar Valoarea productiei n pret de vnzare = 697.850 t * 3564 = 0,248713 lei
Concluzii
20
Managementul n sine este un proces supus analizei perfectionate si eficacitatii sporite. Acest lucru se poate realiza prin stabilirea cu precizie a obiectivelor urmarite si asigurarea faptului ca procesele si structurile manageriale vin n sprijinul acestor obiective, avnd totodata nglobate n ele conceptul de schimbare. Modalitatea optima de administrare a performantelor financiare presupune concentrarea asupra rezumatului informatiilor relevante si apoi analizarea n detaliu a zonelor ce necesita atentie. Pentru a alege varianta optima de achizitie a fost necesara luarea n calcul a unei serii de factori, cum ar fi: fondul de investitii disponibil; regimul de lucru al utilajelor; limitarea anumitor resurse. Obtinerea efectelor scontate este conditionata de cunoasterea corecta a tuturor variabilelor economice implicate, de determinarea conjucturii viitoare a multitudinii de factori economici, financiari, social-politici, culturali care influenteaza investitiile. Orice investitie este caracterizata de faptul ca reprezinta o cheltuiala imediata, n timp ce efectele vor aparea n perspectiva. Investitia pe care o face SC BEGA-UPSOM SA presupune achizitia unui turbogenerator, utilaj de ultima generatie n aceasta ramura. Performantele tehnice ale proiectului se situeaza la nivel mondial, asigurnd conditii superioare de valorificare a investitiei. Produsele vor conferi, datorita tehnologiei moderne de producere, o buna calitate. n conditiile unei economii de piata concurentiale, activitatea societatii trebuie sa se desfasoare profitabil. n luarea deciziei de investitie, se opteaza pentru acel proiect care ofera o rata de rentabilitate maxima. Eficienta investitiei este influentata de diferenta dintre rata profitului si cea a dobnzii.
21
n cazul acestui proiect de investitii, rata interna de rentabilitate economica este de 40,322%, ceea ce reprezinta n cazul fondurilor mprumutate nivelul maxim al dobnzii la care ar putea face fata proiectul de investitii. Din acest punct de vedere, aprecierea eficientei economice a proiectului se face prin compararea rentabilitatii proiectului cu costul oportun al capitalului. ntelegerea notiunii de cost oportun al capitalului se face prin luarea n considerare a functiilor pe care le ndeplineste: pragul de rentabilitate pe care trebuie sa-l depaseasca capitalul alocat pentru investitii, rata minima de rentabilitate a capitalului investit. Att indicatorii statici ct si cei dinamici indica faptul ca investitia realizata de SC BEGA-UPSOM SA este att oportuna ct si eficienta. Valoarea investitiei de 96.9869 RON va putea fi recuperata ntr-un timp mediu, pe baza profiturilor ce le va aduce noul utilaj pus n functiune. Pe parcursul duratei de functionare a obiectivului de 10 ani, investitia s-ar putea recupera de 1,68 ori. n decurs de 1 an dintr-un leu investit, se recupereaza 0,688 RON sub forma de profit. Altfel spus, pe parcursul perioadei de recuperare, la un leu investit se va obtine un profit net de 2,72 RON dupa ce se recupereaza leul investit. Indicatorii statici de apreciere a eficientei economice a proiectului de investitii au o relevanta mai mica dect cei dinamici, pentru ca primii nu iau n calcul efectul economic al factorului timp, efect surprins cu ajutorul analizei dinamice. n cadrul acesteia, s-au recalculat randamentul economic si durata de recuperare a investitiei, ambele n forma dinamica. Randamentul economic n forma dinamica este de 5,73 lei profituri totale la 1 RON investit; valoarea sa este mai mica dect n forma statica datorita faptului ca o suma disponibila n trecut va avea o valoare mai mica atunci cnd este adusa n prezent. Durata de recuperare n forma dinamica este de 4,10. Analiza s-a facut att din punct de vedere economic ct si financiar.
22
Primul indicator, raportul venit-cost, este supraunitar n ambele situatii, ndeplinind astfel conditia de eficienta, indicnd ca obiectivul de investitii are capacitatea de a-si recupera cheltuielile de investitii si de a genera profit. Analiza economica RVC = 1,108; Analiza financiara RVC = 1,03.
Venitul net actualizat este cel de-al doilea indicator analizat; el permite compararea ncasarilor totale obtinute pe ntreaga durata de functionare a obiectivului de investitii cu cheltuielile totale de investitii si de exploatare aferente aceleasi perioade, indicnd capacitatea obiectivului de a produce profit. n ambele cazuri conditia de eficienta ca VNA sa fie pozitiv este ndeplinita. Analiza economica VNA = 267.064 RON Analiza financiara VNA = 111.065 RON
Cei mai importanti indicatori dinamici de apreciere a eficientei proiectului de investitii sunt rata interna de rentabilitate economica (RIRE), respectiv rata interna de rentabilitate financiara (RIRF). Rata interna de rentabilitate exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe ntreaga durata de functionare a obiectivului, respectiv profitul net la un leu efort total. Analiza economica RIRE = 40,322%; Analiza financiara RIRF = 30,94.
Indicatorii economico-financiari permit caracterizarea n detaliu a unitatii economice, permitnd utilizatorului multiple modalitati de interventie si actiune pentru cresterea valorii ntreprinderii, n functie valoarea si continutul acestor indicatori. Astfel, analiza economica surprinde profitul corespunzator tuturor resurselor angajate, indiferent de provenienta lor si de beneficiul rezultatului. Analiza financiara ia n considerare att provenienta resurselor de finantare ct si beneficiul rezultatelor.
23
Astfel, aceasta investitie este rentabila nu doar pentru ca analiza proiectului de investitii o demonstreaza, ci si deoarece prin realizarea acesteia societatea poate acapara un segment mai mare din piata de desfacere careia i se adreseaza. Mai mult, SC BEGA-UPSOM SA detine avantajul dat de existenta unei ample retele de distributie, att pe plan intern ct si pe plan international. La modul ideal, situatiile de management financiar ar trebui sa prezinte un sumar al informatiilor financiare privitoare la componentele cheie att din conturile de profit si pierderi, ct si din bilantul contabil. Pe lnga gestionarea cifrelor si elementelor absolute, tot atta atentie trebuie acordata raporturilor dintre ele pentru a optimiza performanta de utilizare a resurselor.
BIBLIOGRAFIE
24
BIBLIOGRAFIE 1. Anghel, E., Ion, Investitii straine directe n Romnia,Editura Expert, Bucuresti, 2002 2. Anghelache, G., Dardac, N., Staicu, I., Piete de capital si burse de valori, Bucuresti, 1994 3. Bunduchi, M., Eficienta economica a investitiilor. Note de curs, Cluj-Napoca, 1978 4. Camasoiu, I., Investitii si factorul timp, Editura Politica, Bucuresti, 1981 5. Cistetecan, M., Lasar, Economia, Eficienta si finantarea investitiilor, Editura Economica, Bucuresti, 2002 6. Cistetecan, Lasar, Economia, eficienta si finantarea investitiilor, Editura Economica, Bucuresti, 2002 7. Cocris, V., Isan, V., Economia afacerilor, Editura, Graphis, Iasi, 1995 8. Gherasim, Toader, Zait, Dumitru, Eficienta sistemelor de productie, Editura
Universitatii ,,Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 1991 9. Horovitz, Marcu, Cai si modalitati de crestere a eficientei investitiilor,Editura Politica, Bucuresti, 1983 10. Ionita, Ion, Radu, Victor, vasilescu, Ion, Botezatu, Mihai, Studiu de fezabilitate pentru fundamentarea eficientei proiectelor de investitii, Academia de studii economice, Bucuresti,1993 11. Negrtoiu, Misu, salt nainte.dezvoltarea si investitiile staine directe, PRO Expert, Bucuresti, 1996 12. Popa, Ana, Anghel, Nicolae, Cristea, Mirela, Eficienta investitiilor, Editura Universitatea, Craiova, 20000
25
13. Popa, Ana, Anghel, Nicolae, Piete de capital si eficienta investitiilor,, Editura Dova, Craiova, 1996 14. Prelipceanu, Gabriela, Fundamentele economice ale investitiilor, Editura Universitatii Suceava 15. Radu Despa, Eficienta investitiilor, Editura Universitara, Bucuresti, 2005 16. Ratiu-Suciu, Camelia, Investitii si relansarea economica, ASE, Bucuresti, 1997 17. Romanu, I., Vasilescu, I., Managementul investitiei, Editura Margaritar, Bucuresti, 1997 18. Simionescu, Aurelian, Eficienta economica a investitiei, Universitatea PetrosaniLitografia, 1996 19. Staicu, Florea, Prvu, Dumitru, Dimitriu, Maria, Stoian, Marian, Vasilescu, Ion, Eficienta economica a investitiilor, Eficienta economica a investitiilor, Editura Didactica si Pedagogica, 2000 20. Staicu, Ion, Gestiune financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1994 21. Stoica, Maricica, Indicatori de apreciere a eficientei bancare, ,,Economistul, Nr. 119/11-12 sept., 1998
26