A.L.

Cauchy(1789-1857) a fost primul care a formulat definitiile notiunilor fundamentale ale analizei matematice : limita , continuitate , etc , intr-un mod specific matematicii modern.Scoala matematica germana a fost reprezentata de K.Weierstrass(1815-1897),numit ,,printul analistilor pentru acuratetea si elegant cu care a solutionat unele problem fundamentale ale analizei matematice. In limbajul usual ,prin sir de numere reale se intelege o succesiune infinita de numere distinct sau nu , scrise unul dupa altul , in care fiecare numar ocupa un loc bine precizat.De fapt se stabileste o corespondenta intre multimea numerelor natural nenule si multimea numerelor reale. Daca elementele unei multimi se pot scrie in orice ordine , pentru elementele unui sir este essential locul pe care il ocupa fiecare.Cum sunt diferite moduri de a nota un sir (xn),(an),(bn),aceasta inseamna ca n este variabila independent iar x,a,b,este variabila dependent.Deci,in reprentarea grafica intr-un reper cartezian ca axa a absciselor avem intotdeauna On(in locu lui ox),iar ca axa a ordonatelor avem:OX,OA,OB,..! Modalitati de definire a unui sir:

1)Sir definit descriptive, prin enumerarea termenilor sai. 2)Sir definit printr-o regula sau mai multe regului de calcul. 3)Sir definit printr-o relatie de recurenta. Limita unui sir Limita, in general, este un punct pana la care pot ajunge anumite posibilitati. In matematica, limita unui sir (sau a unei functii), este un numar de care valoare functiei se aproprie oricat de mult atunci cand valoarea de intrare (argumentul) a functiei se aproprie sufficient de mult de punctul in care se cauta limita. Siruri in problem practice. 1.Jocurile de societate si sirurile. Se expediaza cate o scrisoare ( care contine o lista cu cinci nume de personae)la cinci personae, care trebuie sa trimita 1$ la numele din topul listei si apoi sa stearga acea persoana .Fiecare dintre aceste cinci personae care au primit scrisoarea isi adauga numele lor la baza listei si trimit scrisoarea astfel completata la cinci prieteni.Presupunand ca nimeni nu rupe lantul ,cati dolari au primit ca fiind organizat pe nivele.Nivelul 1 corepunde trimiterii listei initiale la primele cinci persoane.Deci, prima persoana de pe lista va primi in total 5$.Nivelul 2 inseamna trimiterea de liste de catre cele cinci persoane , care au primit liste la nivelul 1,la cate alte cinci.In total apar in joc la acest nivel 5*5=52=25 de persoane.Deci,a doua persoana de pe lista initiala va primi 25$.A treia persoana va primi 125$, a patra 625$, iar a cincea 3125$.

2.Sirurile in medicina Cantitatea de antibiotic din sange este data de formula CN=C(1+EKT+E2KT+..+E(N-1)KT),unde c este cantitatea de antibiotic in miligrame ,n este numarul de doze , t este timpul intre doze , iar k este o constanta care precizeaza cat de repede sangele metabolizeaza antibioticul.Presupunem ca o doza de antibiotic creste nivelul sangelui cu 0.5mg/l.Daca antibioticul este dat la 4 ore si k=-0.867,sa se determine concentratia de antibiotic inainte de a cincea doza. Avem de calculate elemental C4=C(1+E4K+E8K+E12K).Gasim C4=0,516 mg. 3.Sirurile si probabilitatile in tenis Intr-un ghem de tenis de camp la scorul 40-40,un jucator are nevoie , pentru adjudecarea ghemului , de doua puncte consecutive(avantaj si apoi castiga ghemul).Se demonstreaza ca probabilitatea de a castiga ghemul este limita sirului(pn), unde pn=p2(1+[2p(1-p)]+[2p(1-p)]2+..+[2p(1p)]n-1),unde p este probailitatea ca jucatorul sa castige un punct .De exmplu , pentru p=0,55 obtinem lim pn=0.599. 4.Rata inflatiei Cand un economist calculeaza rata inflatiei pentru obiecte de uz casnic , alimente, motorina sau sanatate el calculeaza dobanda compusa cu care creste pretul acelui obiect,aliment, motorina etc.De exemplu,daca litrul de motorina este de 0,85$ si se estimeaza o rata a inflatiei de 4.3% anuala la motorina , atunci peste 3 ani valoarea unui litru se calculeaza astfel: 1)Dupa un an: 0,85+0,85*4.3/100=0,886; 2)Dupa doi ani:0,886+0,886*4,3/100=0,924;

3)Dupa 3 trei ani:0,924+0,924*4,3/100=0,964. In general , am vazut ca dupa p este pretul la momentul actual , iar d este inflatia anuala(sau dobanda la depozite),atunci dupa n ani valoare este data de pn=p(1+d)n. 5.Aria unui cerc(lungimea cercului) Se defineste ca limita ariilor(perimetelor)poligoanelor cu n laturi inscrise si circumscriese cercului.Cnd n tinde la infinit si lungimile laturilor tind la zero , atunci poligoanele tind sa coincide cu cercul.Ariile (perimetrele )poligoanelor In(inscrise)si Cn(circumscrise)tind la o limita comuna A(perimetrul P),care reprezinta aria(perimetrul)cercului.Daca A(i),P(i)este aria si respective perimetrul (suma lungimilor laturilor)poligonului I,atunci A=lim A(In)=lim A(Cn),P=lim P(In)=lim P(Cn). Aplicatii practice ale sirurilor in informatica. Structura de date este o colectie de date inzestrata cu informatii structurale care permit identificarea si selectia componentelor.Componentele unei structuri de date pot fi identificate si selectate fie prin numele, fie prin intermediul relatiilor structurale. Cea mai simpla relatie structurala este pozitia fiecarei componente in cadrul structurii. Asupra unei structuri de date se pot aplica mai multe tipuri de operatii :vizualizarea elementelor structurii sub diferite forme, actualizarea(adaugarea, modificarea sau stergerea unei componente), imbogatirea structurala(prin adaugarea unor informatii de legatura) sortare(aranjarea componentelor intr-o anumita ordine stabilita de un anumit criteriu de ordonare.

Din punct de vedere al continutului, structurile pot fi: -omogene(toate componentele structurii sunt de acelasi tip) -neomogene(componentele structurii sunt de tipuri diferite) in functie de modul in care sunt memorate structurile de date se impart in doua mari categorii: -Structuri interne, sunt create in memoria interna RAM a sistemului, si au un caracter temporar, datorita faptului ca memoria interna este volatila. -Structuri externe, sunt depozitate pe un suport de memorie externa (hard-disk.floppy-disk), avand astfel un caracter permanent. TABLOURI Un sir de elemente de acelasi tip, in care conteaza ordinea elementelor, se numeste vector sau tablou unidimensional.Un tablou(array) este o structura formata dintr-un numar fixat de componente de acelasi tip, numit tip de baza. Numarul de componente este determinat de numarul de valori ale indicilor, care sunt obligatoriu tipuri ordinale. Pozitia unui element se mai numeste si indicele sau rangul elementului, iar elementele se mai numesc si componente ale vectorului. Sintaxa declararii tipului tablou este : type_nume=array[tip_ordinal1,......tip_ordinaln] of tip_oarecare unde:n-reprezinta dimensiunea;tabloului;tip_ordinal1,...tip_ordinaln reprezinta tipul indicilor tabloului ;tip_oarecare reprezinta tipul componentelor tabloului !Obervatii.In cazul in care tip_ordinal este unul din tipurile intregi,este obligatoriu sa folosim subdomeniile lui

Exemplu: type vector=array[1..100] of integer;var v:vector; variabila v este un tablou de dimensiune 1 cu 100 componente intregi identificate prin indici din subdomeniul 1..100. Aici tipul ordinal este subdomeniu al tipului integer, iar tipul oarecare este ineger. Componentele unui tablou sunt memorate pe zone de memorii consecutive. Adresarea unei componente a tabloului se face prin indice (o valoare a tipului ordinal) care se specifica dupa numele tabloului, intre paranteze drepte. Tipul tablou array[tip_ordinal] of tip poate ramane si anonim. Astfel, putem scrie ceva de genul type vector=array ...si var x:vector pe scurt prin var x:array...Adica, tipul tablou ramane anonim, nu trebuie neaparat sa primeasca un nume(aici cel de vector).tip_ordinal si tip pot fi atat tipuri anonime, cat si identifictori de tip. In Turbo Pascal pentru a putea lucra cu sirurile de caractere se folosesc variabilele de tip string . Tipul string este predefinit , adica este cunoscut , nu avem nevoie sa-l declaram cu type . Exemplu : program st1; var t : string; begin t := ' iepuras '; writeln (t); end. Programul de mai sus are declarata o variabila t , de tip string . Ea

este initializata cu sirul 'iepuras', apoi este afisata .In exemplul dat sirul 'iepuras' este alcatuit din 7 caractere . Octetii de la 1 la 7 memoreaza caracterele din care este alcatuit sirul . Restul octetilor , de la 8 la 255 au un continut neprecizat . De altfel , nici nu ne intereseaza continutul lor . Observati faptul ca afisarea s-a realizat , in ansamblu , prin precizarea numelui . Intrucat o variabila de tip string memoreaza cuvintele sub forma de vector de caractere , exista posibilitatea sa accesam direct continutul unui octet , asa cum suntem obisnuiti . Astfel , t[1] retine codul caracterului I , t[2] retine codul caracterului e s.a.m.d. Programul care urmeaza afiseaza acelasi cuvant , pe litere . program st2; var t : string; i : integer; begin t := ' iepuras '; for i :=1to n do write (t[i]); end . Mai mult , putem modifica continutul unui singur octet , asa cum rezulta din programul urmator program st3; var t : string ; begin t := ' iepuras '; t[6] := ' i'; write(t);

end . In loc de 'a' t [6] retine 'i'. Prin urmare , programul afisaza 'iepuras' In cazul variabilelor de tip string exista posibilitatea ca atribuirea sa se faca direct , nu pe litere , asa cum rezulta din programul st4 . program st4; var t - z : string; begin t := ' iepuras '; z := t; write(z); end . In urma atribuirii , variabila z retine cuvantul " iepuras " si acesta este afisat .Am vazut ca pentru o variabila de tip string se retin automat 256 de octeti , din care primul retine lungimea . In multe cazuri , acest numar este prea mare - se consuma memorie inutil . Din acest motiv exista posibilitatea ca o varianta de tip string sa fie declarata in asa fel incat sa ocupe un numar mai mic de octeti .