SCHIMBARI CLIMATICE GLOBALE

Facultatea de Stiinta si Ingineria Mediului

UBB 2012

Prof.: Calin Baciu UBB, Cluj-Napoca Giuseppe Etiope INGV, Roma

1

MATERIALE PT CURS
- prezentare (pdf)
-Intergovermental Panel on Climate Change http://www.ipcc.ch/
- Committee

AR4

on the Science of Climate Change (2001).

Climate Change Science: An analysis of some key questions. National Academy Press

STRUCTURA CURSULUI (6 module) 1. Climat: definitii (schimbare, sensibiltate, tranzitii, feedback) 2. Sistemul climatic si cele 5 componente atmosfera (bilant energetic), oceane, biosfera, criosfera, geosfera 3. Cauzele schimbarii climatice forcing 4. Schimbari paleoclimatice (Variabilitatea naturala in trecutul geologic) 5. Schimbari observate in era industriala (schimbari actuale) 6. Estimarea schimbarilor viitoare si implicatii Mesaje finale
2

1. DEFINITII ALE CLIMEI

1. O serie de conditii meteorologice si de mediu ce caracterizeaza un anumit teritoriu pe perioada lunga, determinand componenta faunei si florei si influentand hotarator activitatile economice, sociale, culturale, ale unei populatii. 2. Starea medie a atmosferei, a uscatului si a apei de pe un anumit teritoriu, la scara anotimpurilor sau mai mare.

Clima este descrisa in mod obisnuit de statistica unui set de variabile atmosferice si de suprafata (proprietati statistice): temperatura, precipitatii, vant, umiditate, acoperire cu nori, umiditatea solului, temperatura la suprafata marii, distributia si grosimea ghetii marine.

Clima = media variabilelor (temp., precipit.

.) + variatii (dev. St.)

CLIMA regionala si globala nu este statica, ci dinamica: se modifica permanent, uneori cu schimbari bruste

DEFINIREA SCHIMBARILOR CLIMATICE

Modificari in distributia statistica a vremii pe perioade ce variaza de la zeci de ani la milioane de ani.

Pot fi schimbari ale caracteristicilor vremii sau modificari in distributia evenimentelor meteorologice (ex: mai frecvente sau mai intense). Schimbarile climatice pot fi limitate la o regiune specifica, sau se pot resimti pe intregul glob.

In acceptiunea curenta, in special in contextul politicilor de mediu, schimbarile climatice in general se refera la modificarile climatului actual (=incalzire globala).

Climatul insa, s-a modificat mereu in decursul istoriei Terrei.

Variabilitatea CLIMEI
Schimbare climatica: variatia unei proprietati statistice

C = Ct2 Ct1

C au existat intotdeauna: climatul nu este constant

Variatii din trecut (pre-antropogene) au fost NATURALE (in perioadele timpurii ale omenirii au influentat civilizatii, migratii ale populatiei, au determinat razboaie etc)

Variatii actuale:

Componenta NATURALA (trebuie sa existe; la fel ca in trecut) Componenta ANTROPICA (indusa de activitatea umana)

Cat de mare este componenta antropica?

Sensibilitatea CLIMEI
Sensibilitate 1. schimbari de T ca raspuns la un forcing Sensibilitate 2. Exprimata ca media globala a schimbarilor de T (T) asteptata dupa un timp t suficient de lung pentru ca atmosfera si oceanul sa ajunga la un echilibru cu modificarea forcing-ului (F)

T = f (t, F)
In teorie, dublarea CO2 atmosferic de la 280 ppm (in perioada pre-industriala) = 4 W/m2 = +1.2 C

In practica, se manifesta feedback-uri care pot sa amplifice (feedback positive) sau sa diminueze (feedback negative) efectele forcing-ului Exemplu: un forcing ce genereaza incalzire provoaca incalzirea marii, ce duce la topirea ghetii marine = - ocean mai intunecate (mai putina reflexie a luminii solare = feedback pozitiv - evaporare mai intensa (formarea norilor) = ? Incertitudine Efectul actual al dublarii CO2 (forcing+feedback) = +3C (1.5 to 4.5, in functie de model) 7

Moficari climatice tranzitorii

- Climatul poate sa fluctueze in absenta oricarui forcing (la fel cum vremea se schimba de la o zi de la alta...) - Raspunsul la forcing poate sa fie lent

Schimbari climatice de 3C (datorate dublarii CO2) = cateva secole ar fi necesare pentu a atinge efectul complet dublarea CO2 > incalzirea atmosferei > incalzirea oceanului > cresterea nivelului marii forcing actual urmatoarele decenii urmatoarele secole

Dar pot sa intervina si schimbari climatice bruste (subiect important pentru cercetarea
actuala)

Feedback-uri climatice
Feedback-urile pozitive si negative definesc stabilitatea unui anumit climat. Feedback pozitiv: mecanism prin intermediul caruia efectul este amplificat (modificarea climatului poate sa duca la o amplificare a schimbarilor). Raspunsul sistemului este in acelasi sens cu perturbatia. Amplificarea semnalului original duce la instabilitate.
O atmosfera mai calda poate sa mentina mai multi vapori de apa (care au efect de sera) ceea ce va incalzi si mai mult atmosfera. O atmosfera mai calda duce la topirea ghetii si cresterea albedo-ului, ceea ce produce incalzirea si mai puternica a atmosferei. Un climat rece mareste suprafata ocupata de ghetari, reducand albedo-ul, ceea produce racirea in continuare a atmosferei.

Feedback negativ: efectul actioneaza in sens contrar fata de factorul care a produs perturbatia. Sistemul raspunde in sens contrar fata de perturbatie. Atenuarea factorului perturbator duce la stabilitate.
O atmosfera calda poate sa mentina mai multi vapori de apa, generand astfel mai multi nori. 9 Norii reflecta lumina solara, ceea ce poate diminua fenomenul de incalzire globala produs de emisiile de gaze cu efect de sera.

Feedback-uri climatice

Cat din modificarile climatice preconizate este consecinta proceselor de feedback climatic (ex. Vapori de apa, nori, strat de zapada)? Circa 40% din schimbarile climatice preconizate sunt efectul efectului direct al gazelor cu efect de sera si al aerosolilor. Restul de 60% este cauzat de feedback. Feedback-ul vaporilor de apa (efectul de sera cauzat de cresterea concentratiei vaporilor de apa in atmosfera odata cu incalzirea atmosferei) este feedback-ul cel mai important in toate modelele.

10

2. SISTEMUL CLIMATIC
Compus din 5 subsisteme, deschise termodinamic (NU SUNT IZOLATE) cu scari temporale diferite (timpi de reactie): saptamani, luni Atmosfera Oceane saptamani-ani (superficial), decenii-milenii (adanc) Geosfera (Pamantul solid) milioane de ani Biosfera (organisme vii) luni-secole Criosfera (acumulari de gheata) secole-milenii

Putem compara sistemul terestru cu un corp uman, a carui energie, sanatate, bunastare depinde de armonia din organism (legatura dintre organe) SOARELE (radiatia solara): motorul sistemului. Este principala forta externa care controleaza dinamica climatului si furnizeaza ENERGIA sistemului.
11

Sistemul CLIMATIC - ATMOSFERA

Atmosfera este un amestec de diferite gaze si aerosoli (particuli solide si lichide de dimensiuni foarte mici, suspendate in atmosfera) cunoscute sub numele aer, care inconjoara Pamantul,

Pentru a discuta schimbarile climatice globale, este important sa intelegem capacitatea atmosferei de a controla bilantul energetic al Pamantului, care este influentat de compozitia aerului.

12

Sistemul CLIMATIC - ATMOSFERA

Principalele gaze cu efect de sera:
Vapori de apa (H2O). 1%. Principalul gaz cu efect de sera. Dioxid de carbon (CO2). Vulcani, degazare geotermica, respiratia plantelor si a solului, combustia C, evaporarea apei din oceane Metan (CH4). Procese anaerobe (fara oxigen):
cultivarea orezului, zone umede, digestia animala, degazarea terestra, industrie.

Protoxid de azot (N2O): procese biologice in oceane si sol, combustia industriala, vehicule, agricultura (fertilizanti). Ozon (O3): in stratosfera filtreaza radiatiile ultraviolete
periculoase (15-35 km) Halocarburi: naturale sau de sinteza (CFC). Chlorofuorocarburi din propulsorii de aerosoli, substante refrigerante, aparate de aer conditionat 13

CLIMATUL atmosfera si bilantul energetic

Temperatura la suprafata medie, globala, depinde de bilantul energetic: - energia de input - energia reflectata (output) - energia absorbita Fara atmosfera, Tmedie = -18C
Razele solare strabat atmosfera si sunt absorbite de suprafata. Suprafata re-emite o parte din energia absorbita sub forma de radiatie infrarosie. Cea mai mare parte din caldura radiata este absorbita de gazele cu efect de sera din atmosfera (H2O, CO2, CH4) si re-emisa ca energie termica. Aceasta radiatie produce incalzirea suprafetei. Resultatul: crestere a T de 33C = Tmedie : -18+33 = +15C (efect de sera) Atmosfera si oceanul contribuie la uniformizarea distributiei acestui efect de la ecuator la poli. Rolul variatiilor de suprafata: Reducerea extensiunii ghetii = scaderea energiei reflectate (albedo) = cresterea energiei absorbite Reducerea vegetatiei = creste albedo = descresc celulele convective si precipitatiile (mecanism 14 Charney; feedback pozitiv)

15

Sistemul CLIMATIC - OCEANE

Importanta oceanului consta in stocarea unei cantitati de energie mult mai mare decat atmosfera. Structura pe verticala a oceanului cuprinde doua nivele, cu grad de interactiune diferit cu atmosfera. SBL MixedBL
Nivelul superior, in contact cu atmosfera, este nivelul de limita sezonier seasonal boundary layer (SBL), cu adancime de doar 100m in zona tropicala, dar mai multi km in ariile polare. Doar SBL stocheaza de 30 de ori mai multa caldura decat atmosfera.
Asadar, pentru o schimbare data a cantitatii de caldura in sistemul ocean-atmosfera, schimbarea de temperatura in atmosfera va fi de 30 ori mai mare decat in oceane. Modificari minore ale cantitatii de energie in oceane genereaza efecte importnate asupra climatului global.

Sarea ramane in apa in cursul formarii ghetii marine din regiunile polare, ceee ce duce la cresterea salinitatii apei. Apa rece, sarata, este mai densa si coboara, transportand o cantitate insemnata de energie. Aceasta se manifesta prin circulatia termohalina, cu rol important in reglarea climatului global. Modificarile circulatiei termohaline influenteaza schimbarile climatice pe perioade de milenii.
16

Sistemul CLIMATIC - OCEANE

Europa de nord-vest este incalzita de caldura transportata de Curentul Golfului (Gulf Stream). Cand apa calda intalneste aerul polar rece in Atlanticul de Nord, caldura este eliberata in atmosfera, iar apa se raceste siu coboara. La aceasta se adauga cresterea de salinitate (in consecinta, densitate) ce apare cand se formeaza gheata marina in regiunile arctice. Curentul de apa rece format North Atlantic Deep Water (NADW), se deplaseaza spre sud.

Atlanticul de nord este mai cald decat Pacificul de nord. Evaporatia ce se manifesta duce la cresterea salinitatii/densitatii fata de Pacificul de nord. Se presupune ca acest gradient de salinitate controleaza circulatia termohalina globala. 17

Sistemul CLIMATIC - CRIOSFERA

Zone unde temperaturile sub 0 grade persista tot timpul anului
Zapada si gheata au un albedo (reflectivitate) ridicat. Refecta o mare parte din radiatia solara primita. Unele parti ale Antarcticii reflecta pana la 90% din radiatia solara incidenta, comparativ cu media globala de 31%.
Fara criosfera, albedo-ul global ar fi mult mai redus. Mai multa energie ar fi absorbita de suprafata terestra, in consecinta temperatura atmosferei ar creste. In timpul Cretacicului (120 - 65 Milioane ani) era putina zapada si gheata sau chiar deloc, chiar in regiunile polare. Temperaturile globale erau cu cel putin 8-10C mai ridicate decat in prezent. 18

Sistemul CLIMATIC - BIOSFERA

Influentele biosferei Albedo (reflectanta)
Albedo-ul padurilor in comparatie cu deserturile. albedo paduri de foioase: 0.15 to 0.18 paduri de conifere: 0.09 to 0.15 desert 0.3 Padurile tropicale reflecta chiar mai putina caldura, 7 la 15% din radiatia incidenta. Prezenta padurilor afecteaza bilantul energetic al sistemului climatic.

Surse (souces) si consum (sinks) de gaze cu efect de sera (GHG) - CO2 si CH4
Planctonul ce traieste la suprafata oceanelor utilizeaza CO2 dizolvat pt fotosinteza. Astfel se stabileste un flux de CO2, in care oceanele consuma o parte din acest gaz din atmosfera. Dupa moarte, planctonul se scufunda, transportand CO2 in zonele adanci. Astfel, productivitatea primara reduce de cel putin 4 ori excesul in concentratiile atmosferice de CO2, diminuand efectul de sera..

Emisiile de aerosoli
Milioanele de spori, virusi, bacterii, polen si alte structuri organice de dimensiuni reduse sunt transportate in atmosfera de catre vant, unde pot sa imprastie radiatia solara incidenta.
19

Sistemul CLIMATIC - GEOSFERA

Sol, crusta, manta (interiorul Terrei) Miscarile crustale legate de tectonica placilor. Infatisarea Terrei s-a schimbat continuu pe termen lung, modificand forma si distributia continentelor si oceanelor. Fluxul de energie geotermica. Datorita in primul rand radioactivitatii din interiorul Terrei, exista o emisie permanenta de caldura, care se reflecta in existenta unui gradient termic in apropierea suprafetei, asociat cu un flux de caldura ascendent, variabil in spatiu si timp. Acest flux incalzeste portiunile inferioare ale atmosferei, oceanelor si acumularilor glaciare, cu o valoare medie de 10-2 W/m2. Activitatea vulcanica. Injectii majore de caldura, compusi chimici si aerosoli in atmosfera si oceane insotesc activitatea vulcanica. Acestea sunt asociate cu miscari tectonice, flux geotermic sporit si s-au manifestat cu intensitate diferita dea lungul istoriei Terrei. Degazare din surse ne-vulcanice (CO2-CH4) se manifesta in arii geotermale (CO2) si bazine petrolifere (CH4)

20

Sistemul CLIMATIC - concluzii

Starea generala a climatului terestru este determinata de echilibrul intre radiatia solara si radiatia terestra. Acest bialnt este determinat de fluxurile de energie, umiditate si masa in sistemul climatic global, ce cuprinde cele 5 componente. A sasea componenta, extrem de importanta - sistemul antropic. In ultimele 200 ani, prin utilizarea mereu sporita a resurselor naturale, omenirea a inceput sa influenteze din ce in ce mai pronuntat sistemul climatic global, in primul rand prin accentuarea efectului de sera.

21

Hidrati de metan (methane hydrates, methane clathrates)

22

3. CAUZELE SCHIMBARILOR CLIMATICE

Schimbarile climatice se datoresc unor agenti de FORCING. Forcing-ul climatic este o perturbare a bilantului energetic. FORCING-urile pot fi NON-RADIATIVE nu afecteaza bilantul energetic al atmosferei. (opereaza la scari mari de timp (milioane, miliarde de ani). Ex: geometria suprafetei terestre locatia si marimea lanturilor montane, pozitia bazinelor oceanice. RADIATIVE modifica bilantul energetic al sistemului Pamant-atmosfera Astronomice (variatii ale orbitei terestre in jurul Soarelui, radiatie solara) Atmosferice (compozitia gazelor) Geologice (activitatea vulcanica si degazarea) EXTERNE Variatii galactice (R): variatii in mediul interstelar ce vor influenta radiatia solara Variatii orbitale (R): cicluri Milankovici Variatii solare (R): variatii in numarul de pete solare pe o perioada de 11 ani. Tectonica globala (R-NONR): variatii ale ariilor oceanice si continentale, nivel oceanic etc. Activitate vulcanica si degazare (R): CO2, CH4, sulf, aerosoli INTERNE pot fi influentate de feedback Circulatia oceanica: in principal modificari ale North Atlantic Deep Water (NADW) Compozitia atmosferei (R). Efect de sera

23

Forcing radiativ
Perturbatii asupra bilantului energetic = modificari ale radiantei nete la nivelul tropopauzei. Radianta neta" este diferenta dintre energia radianta de input si cea de output intr-un sistem climatic dat.
Exemple of forcing radiativ NATURAL Cresterea luminozitatii soarelui >>> incalzire Eruptii vulcanice importante = creste concentratia aerosolilor = reflexia luminii solare >>> racire Emisii naturale de GHG (CO2 si CH4) = intensifica efectul de sera >> incalzire

ANTROPOGEN Emisii de GHG industriale/din agricultura = intensificarea efectului de sera >> incalzire (forcing pozitiv) Arderea combustibililor fosili = mai multi aerosoli = racire (forcing negativ) Modificarea suprafetei terestre (utilizarea teritoriului) (ex: transformarea padurilor in suprafete agricole)

Unitate de masura pentru forcing W/m2 = watti pe metru patrat Modificari ale temperaturii medii globale Consecinte Factorul de conversie forcing (energie) > temperatura (C) este SENSIBILITATEA SISTEMULUI CLIMATIC

24

Forcing radiativ

25

EFECTUL DE SERA
A fost odata ca niciodata o fetita pe nume Goldilocks. Mergand prin padure a zarit o casa. A batut la usa, dar nimeni nu a raspuns, asa ca a patruns inauntru. Pe masa erau trei castroane cu terci. Cum lui Goldilocks ii era foame, a gustat terciul din primul castron. E prea fierbinte! a exclamat ea. A gustat terciul din al doilea castron. Acesta e prea rece! a spus. A gustat apoi si din al treilea castron. Ah, acesta e tocmai bun! s-a bucurat ea si in scurta vreme a mancat tot terciul din castron.

Aceasta povestioara ilustreaza un principiu de baza al astrofizicii: Principiul Goldilocks O planeta potivita vietii nu este nici prea departe, nici prea aproape de o stea Pamantul satisface DE 2 ORI principiul Goldilocks!
26

EFECTUL DE SERA
Principiul Goldilocks ar putea fi transpus astfel: "Venus este prea fierbinte, Marte este prea rece, Pamantul este tocmai potrivit."

Dublul principiu Goldilocks: faptul ca Terra are o temperatura medie la suprafata ce se plaseaza de o maniera confortabila intre punctul de inghet si de fierbere a apei, foarte potrivita vietii in forma pe care o cunoastem, nu poate fi explicata doar prin orbita aflata la distanta potrivita fata de Soare, pentru a absorbi cantitatea optima de radiatie solara. Temperatura moderata este si efectul unei compozitii potrivite a atmosferei.. O parte a atmosferei actioneaza ca o patura izolatoare de grosime optima, retinand suficienta caldura solara pentru a pastra temperatura medie globala intre limite acceptabile. Invelisul atmosferic al lui Marte este prea subtire, iar al lui Venus este prea gros. Atmosfera in acest caz este un amestec de gaze numite gaze cu efect de sera, care retin energia ca intre peretii de sticla ai unei sere. 27

EFECTUL DE SERA
Soarele radiaza cantitati imense de energie in spatiu, intr-un spectru larg de lungimi de unda.

Cea mai mare parte din energia radianta a soarelui este concentrata in zonele vizibil si apropiat de vizibil a spectrului. Banda relativ ingusta a luminii vizibile, intre 400 si 700 nm, reprezinta 43% din totalul energiei radiante emise. Lungimile de unda mai scurte decat vizibil totalizeaza 7-8%, dar sunt extrem de importante din cauza energiei ridicate a fotonului. Cu cat lungimea de unda este mai mica, cu atat transporta mai multa energie. Astfel, radiatia ultravioleta transporta cantitati mari de energie (capabila sa distruga molecule organice stabile si sa cauzeze arsuri ale pielii si cancer). Restul de 49-50% din energia radianta este distribuit in zona lungimlor de unda mai mari decat cele ale luminii vizibile. In mare parte acestea se situeaza in intervalul 700 - 1000 nm; infrarosul termic intre 5 si 20 microni, iar apoi infrarosul departat. Diverse componente ale atmosferei terestre absorb 28 radiatia infrarosie si ultravioleta inainte de a ajunge la suprafata terestra, dar atmosfera este relativ transparenta la lumina vizibila.

EFECTUL DE SERA
Sistemul natural de control al temperaturilor mentine media globala in jur de 15C favorabil vietii. Suprafata terestra se incalzeste datorita componentelor vizibile si din apropierea vizibilului din radiatia solara, care trec prin atmosfera transparenta. Aceasta radiatie este absorbita in mare parte de sol, vegetatie, oceane, lacuri etc. Volumele de gheata (Arctica si Antarctica) reflecta cea mai mare parte a radiatiei. Atmosfera absoarbe in primul rand radiatie de lungime de unda mai scurta (UV) si cea de lungime de unda mai lunga (IR) Pe masura ce suprafata terestra se incalzeste, emite radiatie IR. O parte din aceasta este retinuta in atmosfera generand efectul de sera.

29

EFECTUL DE SERA

30

EFECTUL DE SERA
Greenhouse gases Water vapour (H2O) Carbon dioxide (CO2) Principalli absorbanti atmosferici Methane (CH4) Nitrous oxide (N2O) Ozone (O3) Chlorofluorocarbons (CFC)
Vaporii de apa produc in cea mai mare parte efectul de sera (36-66% vapori de apa) sau (66-85% in cadrul norilor) Vaporii de apa concentratia lor fluctueaza la nivel regional, dar activitatea umana nu afecteaza semnificativ concentratia atmosferica, cu exceptia unor situatii de importanta locala (ex: industria energetica). Vaporii de apa constituie singurul gaz cu efect de sera cu concentratii extrem de variabile in spatiu si timp, si totodata singurul care exista in stare lichida si solida, schimbandu-si frecvent starile de agregare, care pot coexista uneori.

Other greenhouse matter Clouds droplets

31

EFECTUL DE SERA

32

RADIATIA SOLARA
Radiatia solara se modifica in timp. S-au identificat componente periodice ale acestor variatii, cea mai importanta fiind ciclul solar de 11 ani, sau altele neperiodice. Activitatea solara (constanta solara) a fost masurata cu ajutorul satelitilor in ultimele decade sau dedusa utilizand variabile de tip proxy pentru trecutul mai indepartat.

33

RADIATIA SOLARA
Petele solare sunt arii relativ intunecate pe suprafata radianta a Soarelui
(fotosfera), unde activitatea magentica intensa inhiba convectia si raceste fotosfera. Numarul de pete solare se coreleaza cu radiatia solara. Deoarece petele solare sunt mai intunecate decat fotosfera inconjuratoare, ne-am putea astepta ca mai multe pete sa conduca la mai putina radiatie solara si constanta solara mai mica. Totusi, zonele inconjuratoare petelor solare sunt mai stralucitoare decat media, deci sunt mai fierbinti. Mai multe pete solare inseamna o constanta solara (stralucire) mai mare. Variatia cauzata de petele solare este relativ redusa, de ordinul 0.1% din constanta solara (1.3 W m2 fata de 1366 W m2 pentru constanta solara medie).

34

FACTORI CE PRODUC RACIREA

Cantitatea de aerosoli din aer are efect direct asupra cantitatii de radiatie solara ce atinge suprafata terestra. Aerosolii pot avea un impact local sau regional important asupra temperaturii. Vaporii de apa constituie un gaz cu efect de sera, dar in acelasi timp, suprafata superioara a norilor reflecta radiatia solara inapoi in spatiu.

35

36

4. SCHIMBARI PALEO-CLIMATICE
In ultimele 2 miliarde de ani, climatul terestru a cunoscut alternante intre rece "Ice House", cum este si in momentul de fata, si cald Hot House", cum a fost in era dinozaurilor.
Global Temperature and Atmospheric CO2 over Geologic Time

Carboniferul superior pana in Permianul inferior (315 Ma -- 270 Ma) este singura perioada in ultimii 600 Ma cand atat CO2 atmosferic cat si temperaturile au fost la fel de coborate ca astazi (Cuaternar). Temperatura dupa C.R. Scotese http://www.scotese.com/climate.htm 37 CO2 dupa R.A. Berner, 2001 (GEOCARB III)

Scara timpului geologic (Geologic time scale)

38

 Paleogeography
http://www.youtube.com/watch?v=iIhZLlrukLM&feature=endscreen&NR=1 http://jan.ucc.nau.edu/~rcb7/globaltext2.html http://www.ncdc.noaa.gov/paleo/paleo.html http://www.ga.gov.au/image_cache/GA9552.pdf

39

Ere glaciare
In istoria Terrei, de mai multe ori o mare parte din emisfera nordica a fost acoperita de invelisuri vaste de gheata. Aceste perioade se numesc ere glaciare ice ages. O era glaciara poate apare la o reducere de doar cateva grade a temperaturilor medii, pe termen lung. Erele galciare includ fluctuatii intre mai cald si mai rece (glaciar mai rece, interglaciar mai cald). Aceasta se reflecta in extensii si retrageri ale calotei glaciare. Au fost recunoscute cel putin 7 ere glaciare in istoria Terrei. Cel putin 4 sunt considerate majore, datorita extinderii glaciatiunii sau pentru ca au durat perioade indelungate de timp. 2 Ma pana in prezent 350 - 250 Ma 800 - 600 Ma 2400 - 2100 Ma Era glaciara cuaternara Era glaciara Karoo Era glaciara Cryogeniana Era glaciara Huroniana

40

Unde suntem astazi?

ASTAZI Pamantul este intr-o era glaciara, ce a inceput cu circa 2 Ma in urma, cunascuta ca Perioada Cuaternara. In ciuda numeroaselor perioade calde care s-au succedat in cursul Cuaternarului, putem numi intreaga perioada ca fiind o era glaciara, datorita existentei continue a cel putin unei calote glaciare in zona Antarcticii. Ghetarii si calota groenlandeza sunt de asemenea persistente, dar ceva mai recente. La momentul actual, climatul este relativ cald, interpretat ca o perioada interglaciara care a inceput acum 10.000 ani. Perioada glaciara precedenta a durat cca 80.000 ani. Epoca actuala se numeste Holocen, din greaca (holos, intreg) si (kainos, nou), insemnand cu totul recent".

41

Indicatori ai SCHIMBARILOR CLIMATICE

Ghetarii sunt printre cei mai sensibili indicatori ai schimbarilor climatice,
inaintand atunci cand climatul se raceste (ex: Mica Era glaciara, sec 16-19) si retragandu-se cand climatul se incalzeste. Datele furnizate de World Glacier Monitoring Service arata ca ghetarii s-au restrans semnificativ in anii 1940, au fost stabili sau s-au extins usor in anii 1920 si 1970 si se retrag din nou din anii 1980 pana in prezent.

42

Indicatori ai SCHIMBARILOR CLIMATICE

Vegetatia Schimbarile climatice pot genera modificari in tipul, distributia si gradul de acoperire al vegetatiei. O modificare usoara a climatului poate determina cresterea cantitatii de precipitatii si a temperaturii, ceea ce favorizeaza vegetatia si sechestrarea ulterioara a CO2. Carote de gheata Analiza carotelor de gheata poate oferi informatii privind legatura dintre variatiile de temperatura si concentratia CO2 in atmosfera. Aerul prins sub forma de bule in gheata este recuperat si sunt analizate gazele care il constituie, sub aspect chimic si izotopic. Pot fi facute comparatii intre starea actuala a atmosferei si cea din trecut.

43

Indicatori ai SCHIMBARILOR CLIMATICE

Dendrocronologia Analiza inelelor de crestere a arborilor. Se poate determina varsta arborilor, dar si conditiile climatice din timpul cresterii arborelui. Inelele groase indica o perioada fertila, calda, cu apa suficienta, pe cand inelele subtiri indica seceta sau un climat rece.

Nivelul marii Modificarile nivelului oceanului planetar au fost estimate in mod traditional folosind instrumente de masura a nivelului marii la flux/reflux. Rezultatele au fost procesate si mediate pe perioade lungi de timp. Mai recent, masuratorile altimetrice, in combinatie cu masuratorile satelitare, au imbunatatit radical precizia masuratorilor.
44

Variabilitatea naturala a CLIMEI

Care este extinderea variabilitatii naturale a climei?

La o scara mare de timp (pana la 400.000 year) studiul proxy-urilor (informatii ce provin din dendrocronologie, carote de sedimente marine, carote de gheata, polen etc) sugereaza:

- Cateva C la scara locala sau regionala pe perioade foarte scurte (decade) - Variatii locale de T de 10C cu extinderi si restrangeri repetate ale ghetarilor - Variatii globale de T pana la 2C / 1000 ani (dupa epoca glaciara cea mai recenta) - Precipitatiile au variat foarte mult (secetele severe in America de Nord au fost mult mai obisnuite in secolele 10-14 decat in prezent)

45

46

5. Schimbari observate in era industriala

Concentratia CO2 atmosferic a crescut de la cca 280 ppmv in perioada pre-industriala la circa 367 ppmv in prezent (ppmv= parts per million by volume). Datele dinainte de 1958 provin din stiudiul carotelro de gheata antarctice, iar cele de dupa 1958 de la laboratorul Mauna Loa. Este evident ca accentuarea cresterii coincide cu era industriala. Cresterea concentratiei de CO2 coincide cu cresterea utilizarii combustibilior fosili.

47

Schimbari observate in era industriala

48

Schimbari observate in era industriala

49

Schimbari observate in era industriala

50

Schimbari observate in era industriala

Satellite data

51

Incalzirea globala este cresterea temperaturii medii a atmosferei joase si a oceanelor

incepand cu mijlocul secolului XX si continuarea preconizata a acestui fenomen. Temperatura globala a crescut cu 0.74 0.18 C in ultimul secol. Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) concluzioneaza ca cea mai mare parte din cresterea de T observata de la jumatatea sec XX este cauzata de cresterea concentratiilor de GHG provenite din activitatea umana (arderea combustibililor fosili si defrisarea). IPCC concluzioneaza de asemenea ca variatiile fenomenelor naturale, cum este radiatia solara sau activitatea vulcanica, au produs cea mai mare parte din incalzire in perioada preindustriala pana in 1950 si a avut un efect de racire redus. Aceste concluzii au fost acceptate de numeroase asociatii stiintifice si academii de stiinta, inclusiv toate academiile de stiinta ale tarilor dezvoltate. Un numar redus de oameni de stiinta nu sunt de acord.

52

Schimbari observate in era industriala

Harta ilustreaza distributia inegala a industriei in lume si diferitele practici de utilizare a teritoriului. Cea mai semnificativa parte a emisiilor de CO2 provin din productia de energie, procese industriale si transporturi. Tarile industrializate poarta responsabilitatea principala pentru reducerea emisiilor de CO2.

53

Schimbari observate in era industriala

54

Schimbari observate in era industriala

55

Tendinte climatice recente

http://www.drroyspencer.com/56

Concentratii GHG

57

Schimbari observate in era industriala

Se constata o crestere accelerata a concentratiei GHG? Emisiile unor GHG cresc, in timp ce altele scad. In unele cazuri, descresterile sunt un efect al deciziilor politice, pe cand in alte cazuri, motivele descresterii nu sunt cunoscute. Actualmente, se accepta ca activitatea umana pare a fi cauza principala a cresterii rapide a temperaturilor medii globale in decursul ultimelor decenii. Dezbaterea se deplaseaza spre caile de a reduce impactul uman in viitor si de a propune adaptari la schimbarile care deja se manifesta. Cele mai importante sunt cresterea concentratiilor de CO2 datorita arderii combustibililor fosili, urmata de aerosoli si fabricarea cimentului. Alti factori, cum sunt utilizarea terenului, distrugerea stratului de ozon, cresterea animalelor si defrisarile, sunt de asemenea importanti.
58

Schimbari observate in era industriala

GHG
(CO2, CH4 )

Atmosphere/ocean warming

Changing ocean circulation (extreme events)

Polar and mountain ice melting

Sea-level rise

59

Intorcandu-ne in epoca medievala .. Controversa crosei de hochei

Diagrama Mann et al. 1998 (utilizata si de Al Gore)

Noua diagrama propusa de McIntyre & McKitrick (2003)

60

6. Estimarea schimbarilor viitoare

Cu cat se vor modifica temperaturile in urmatorul secol si unde? Simularile schimbarilor climatice pentru perioada 1990 2100, bazate pe scenariile IPCC dau o crestere a temperaturilor medii globale intre 1.4 si 5.8C (relativ la 1990). Gradul mare de incertitudine a acestor estimari reflecta atat diferitele ipoteze privind concentratiile viitoare ale GHG si aerosolilor in scenariile considerate de IPCC si sensibilitatea diferita a a climatului in diferitele modele utilizate in simulari.

61

Estimarea schimbarilor viitoare

Un element comun al scenariilor privind schimabrile climatice este cresterea nivelului oceanului planetar, ca urmare a dilatarii termice a apei si topirii ghetii. Acest fenomen reprezinta o amenintare pentru milioane de oameni. Modelele preconizeaza cresteri intre 20 si 60 cm.

62

Estimarea schimbarilor viitoare

Atentie la unele interpretari: in unele zone (Maldive, Solomon, Papua ) datele arata ca nu marea creste, ci insulele se scufunda A group of islands in New Guinea is sinking into the Pacific at the rate of 4 to 6 inches a year, and a team of government scientists has recommended that their 20,000 residents be quickly relocated to a larger island. The Duke of York Islands are sinking not because of rising sea levels, but because of seismic activity. In 1994, two volcanoes on opposite sides of one of the islands erupted for four months. When the activity ceased, evacuees moved back, but the regional news service Pacnews now reports that further subsidence is forcing officials to move the inhabitants to the Gazelle Peninsula on New Britain. Many buildings on the islands are already under water." ("Sinking Islands," LA Times World Briefs, November 11, 1999)
63

Estimarea schimbarilor viitoare

64

IMPLICATII
Oamenii de stiinta au estimat impactul potential direct in diferitele sectoare socio-economice, dar in realitate, efectul complet va fi mult mai complicat, datorita impactului asupra unui sector, care poate afecta indirect si alte sectoare. Pentru a estima impactul potential, este necesar sa estimam extinderea schimbarii climatice, in special la nivel national si local. Desi s-a progresat mult in intelegerea sistemului climatic si a schimbarilor climatice, proiectiile asupra schimbarilor climatice contin inca multe incertitudini, mai ales la nivel regional si local.

65

Recapitulare si mesaje finale

Schimbarile climatice globale reprezinta o tema extrem de complexa.

Nu este nici matematica, nici fizica elementara.

Exista un consens oficial (IPCC, cea mai mare parte a comunitatii stiintifice) dar sunt si unii oameni de stiinta care nu accepta concluziile IPCC, sau cel putin subliniaza gradul ridicat de incertitudine.

66

Recapitulare si mesaje finale

Comitetul Stiintific pentru Schimbari Climatice (Committee on the Science of Climate Change) (2001): raspunsuri catre Casa Alba

GHG se acumuleaza in atmosfera ca un rezultat al activitatilor umane, producand cresteri ale temperaturii aerului si a apelor oceanice de suprafata. Temperaturile sunt in crestere. (pana in 2001; dupa care T este stabila!) Schimbarile observate in ultimele decenii par sa fie rezultatul activitatilor umane, dar nu poate fi negat ca o parte semnificativa a acestor schimbari poate sa reflecte variabilitatea naturala. Incalzirea de origine antropica si cresterea nivelului oceanului planetar se preconizeaza sa continue in secolul 21. Deoarece sunt incertitudini considerabile in intelegerea variatiei naturale a sistemului climatic si a reactiei la cresterea concentratiei de GHG si aerosoli, estimarile actuale asupra magnitudinii incalzirii viitoare pot fi ajustate in viitor.

67

Recapitulare si mesaje finale

Cum sa abordam problema?

Conceptele de baza (incalzire, efect de sera) au fost demonstrate stiintific. Efectele (uragane, insule care dispar etc)... Atentie! De multe ori sunt actiuni politice!

Cititi, cititi, cititi articole stiintifice, faceti-va propria biblioteca si incercati sa construiti puzzle-ul. Atentie, nu e simplu!

Fiti atenti si priviti critic mijloacele de comunicare in masa (TV, ziare, blog-uri ) De multe ori sunt distribuite informatii false si exagerari.

68