SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFEC IUNILE PERSOANELOR VRSTNICE

Dr. Mihaela Gabriela BUHACIUC

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFEC IUNILE PERSOANELOR VRSTNICE

Durerea la pacientul varstnic

Anorexia

Pruritul senil Constipatia Incontinen a fecal Reten ia de urin Infec iile urinare Escara Anchilozele

Incontinen a urinar
Adenomul de prostata Atrofiile musculare

DUREREA LA PACIENTUL VRSTNIC

"dac te-ai trezit diminea a i nu te doare nimic nseamn c ai murit". 50% pn la 0% dintre vrstnicii interna i n spitale i 40-50% dintre cei afla i la domiciliu se plng de dureri. durerea la vrsta a treia este sim it in mod mai accentuat dect la adult. n rile dezvoltate au luat natere aa numitele "centre de durere" (independente) sau "nuclee de durere" (n cadrul spitalelor). att durerea acut, ct i durerea cronic reprezint aspecte majore n patologia vrstei a treia, fiind recunoscut ca o boal n sine .

ANOREXIA

Anorexia este o afec iune obinuit n

rndul persoanelor n vrst, n special

anorexia mbtrnirii, are cauze psihologice i contribuie la

n cazul persoanelor aflate n aziluri sau alte institu ii de ngrijire i tratament. dezvoltarea anorexiei patologice i a subnutri iei.

PRURITUL SENIL
apare dupa 60 de ani,

lipsesc leziunile cutanate, s

e ntlneste mai frecvent la batrni barbati, este foarte rezistent la tratament si nu are o etiologie cunoscuta bine.

Suferinta este chinuitoare, mpiedica somnul, se nsoteste de depresii care

pot merge pna la suicid. Modificari ale pielii ce apar odata cu inaintarea in varsta:

-pielea devine mai aspra -apar leziuni, precum tumorile benigne -pielea devine mai slabita. -pielea devine mai transparenta. -pielea devine mai fragila. -echimozele (vanatai) apar mult mai usor. Acest fapt se datoreaza subtierii vaselor de sange de la nivelul pielii.

CONSTIPATIA
fiziologia colonic i anorectal

asociat cu mbtrnirea:

-timpul de tranzit colonic poate c rete cu mbtrnirea pn la 2 ore; -percep ia de distensie rectal - sensibilitatea rectal; -sensibilitatea anal; -leziunile nervului ruinos (mai frecvent la femei, secundar traumatismelor din timpul travaliului) ;

INCONTINEN A FECAL
consta n pierdere involuntara a materiilor se asociaza de obicei cu incontinenta

fecale si a gazelor prin orificiul anal.

de urina si cu deteriorarea psihica avansata.

apare n demente, accidente vasculare cerebrale, afectiuni ale maduvei, tratamentul este descurajant si se reduce la ncercri de reeducare si la se pot practica clisme, administra purgative

polinevrite, diabet, abcese rectale, hemoroizi, fisuri anale, cancere recto sicmoidiene si constipatia cronica.

ngrijiri generale.

INCONTINEN A URINAR
este una din marele probleme ale asistentei

geriatrice, alaturi de incontinenta anala, de imobilizare, escare si dementa. este foarte frecvent ntlnita si creste cu naintarea n vrsta. examenul prostatei la barbat si examenul ginecologic la femei este obligatoriu. incontinenta de urina poate fi:
- de stress, sau de efort, prin pierderea involuntara, dupa un efort de tuse, rs, stranut etc. Este mai frecventa la femei si prognosticul este benign. - tranzitorie. Apare ca reactie fie la o afectiune acuta (infectie urmara, pneumonie, febra, stari confuzionale, accidente vasculare cerebrale), fie la o schimbare psihologica (spitalizare, pierderea independentei etc). Alteori apare datorita faptului ca unii batrni, nu reusesc sa amne declansarea voluntara a mictiunii pna ce ajung la toaleta.

Tratamentul este sarac: psihoterapie, suprimarea obstacolului, exercitii fizice, tratamentul

- incontinenta definitiva, este de obicei neurogena si rareori cauzata de un adenom de prostata sau de o retentie de urina cu mictiuni prin "prea plin".

infectiei, reeducare.

eliminarii urinii din vezica. Retentia acuta apare brusc si este pasagera. Dispare dupa tratament sau sondaj vezical. Retentia cronica apare la vrstnici, datorita n special hiperfrofiei de prostata.
Adenomul de prostata afecteaza aproape totalitatea bolnavilor vrstnici.

Reten ia de urin - este o tulburare a mictiunii, frecventa n geriatrie, constnd n imposibilitatea

Diagnosticul se pune nsa de obicei tardiv, medicul fiind consultat n stadii avansate. Mictiunile frecvente (polakiuria, disuria, nicturia), sunt semnele principale. Anxietatea este prezenta n special n caz de retentie de urina. Lentoarea jetului este semnificativa.
Infec iile urinare, sunt bolile cele mai frecvent ntlnite la persoanele vrstnice (20% dintre femei si

10% dintre barbati, dupa 65 ani). Adeseori sunt latente, asimptomatice. O alterare inexplicabila a starii generale, tulburari digestive sau o febra izolata, la un vrstnic atrag atentia asupra bolii. Imobilizarea la pat, deteriorarea psihica si incontinenta urinara contribuie la aparitia acestei boli.

ESCARA
este o nevroza ischemica a tesuturilor

cuprinsa ntre planul osos si structura de sustinere si planul de compresiune (planul dur al patului sau fotoliului). zona cea mai afectata este proeminenta sacrala n pozitia culcat pe spate, trohanterul mare n pozitia culcat pe o parte si tuberozitatea ischionului n pozitia seznda. escarele sunt provocate de lipsa de oxigen, datorita presiunii prelungite. Factori favorizanti:
Imobilizari prelungite prin boli grave mai ales neurologice;
imobilizari prin terapii cu neuroleptice si tranchilizante; aparate ghipsate, anestezice; factori care diminua presiunea arteriala si mpiedica aportul de oxigen (hipotensiune, hipovolumie,

profilaxia vizeaza calitatea lenjeriei, mentinerea acestuia uscata prin schimbare

colaps), etc

frecventa, ndepartarea cutelor si firimiturilor de pine, igiena riguroasa a pielii, alimentatie corecta.

 Sarcopenia - reprezinta scaderea

ATROFIILE MUSCULARE

masei musculare insotita de declinul fortei musculare si a functionalitatii, intalnita la varsta a treia.

Scaderea este de 8%/decada pana la 70 ani, Forta musculara a membrelor inferioare scade cu Factori care contribuie la pierderea de masa musculara si la scaderea fortei musculare odata cu inaintarea in varsta:

iar dupa aceasta varsta pierderea este de 15%/decada. 10-15%/decada pana la 70 ani, apoi scaderea se accelereaza, la aproximativ 25-40%/decada.

atrofia fibrelor musculare, predominant afectate fiind cele de tip II (fibre rapide), care contribuie decisiv la efortul fizic de intensitate mare. Cresterea factorilor de inflamatie, ca urmare a modificarilor sistemului imun, odata cu varsta. Lipsa activitatii fizice, care determina scaderea fortei si masei musculare, Apoptoza (moartea celulara) miocitelor, care este accelerata la varstnici,. Factorii genetici Aportul nutritional si proteic scazut este frecvent la varstnici.

Casexia - este asociata cu pierdere musculara, cu sau fara pierdere de tesut adipos.

Se poate intalni la orice varsta , fiind asociata cu o boala.

Scaderea in greutate este principala manifestare.

ANCHILOZELE
reprezinta imobilizarea unei articula ii (par iala sau totala) survenita fie

sunt prezente la cei cu afec iuni cronice in mai mare sau mai mica

prin atrofierea sau dispari ia cartilajului articular i aderen a consecutiva a capetelor arteriale (artrite, TBC, blenoragie, reumatism) fie in urma unor leziuni periarticulare (cicatrici ale pielii, scurtarea tendoanelor, etc). masura

constau in imposibilitatea micarilor unui segment ale unei articula ii. micarea poate fi uneori foarte dureroasa sau in cazurile mai grave,

anchilozele duc la imposibilitatea de a misca articula ia respectiva.

SPOR LA NVAT!

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFEC IUNILE PERSOANELOR VRSTNICE

Dr. Mihaela Gabriela BUHACIUC

CURS 1: Introducere

Dr. Mihaela Buhaciuc

GERONTOLOGIA:

biologice,psihologice si asociaza cu imbatranirea.

stiinta fenomenelor sociologice care se

Evalueaza efectele imbatranirii populatiei asupra societatii si aplicarea acestor cunostinte in politici si programe de sanatate.

GERIATRIA: specialitatea medicala care se ocupa de problemele psihice,functionale si sociale in ingrijirea acuta, cronica, preventiva, de recuperare si terminala a varstnicilor.

Ebers Papyrus (tratat medical egiptean 1550 .Ch) slabiciunea pe care o observam la batrani este cauzata de dilatarea inimii India: tratatele de medicina: viata poate fi prelungita prin grija fata de stilul de viata Confucius (551-479 .Ch) respectul unei persoane este cu atat mai mare cu cat varsta este mai inaintata Varsta inaintata este neinteresanta pana nu ajungi sa fii batran; este o tara straina, cu o limba necunoscuta pentru tineri si chiar pentru cei de varsta mijlocie ( May Sarton)

Varsta cronologica: 65-70=varstnic tanar; 75-85(90)=varstnic adult; Peste 85(90)=varstnic batran Varsta biologica=capacitatea fuctionala a individului; Varsta psihologica; Varsta sociala=capacitatea de a contribui la viata societatii.

-persoanele de varsta a III-a trebuie sa beneficieze de ingrijire familiala si

comunitara si protectie in acord cu fiecare sistem de valori si cultura sociala.

-trebuie sa aiba acces la ingrijiri ale sanatatii care sa le ajute sa-si mentina sau sa-si recastige nivelul optim fizic, mental si emotional al vietii si sa prevada sau sa intarzie declansarea bolilor. -trebuie sa se bucure de drepturile omului si libertatile fundamentale care exista in orice adapost, dreptul la ingrijire sau tratament, incluzand un respect total pentru demnitatea, credintele, nevoile si intimitatea lor precum si pentru dreptul de a lua decizii privitoare la ingrijirea si nivelului calitatii vietii.

MBTRNIREA ESTE UN PROCES DISTRUCTIV, PROGRESIV,INEVITABIL, INTRINSEC SI UNIVERSAL

 Ingrijire

vs.vindecare Imbunatatire sau mentinerea functionalitatii si a calitatii vietii Preventie Ingrijire terminala

Populatia lumii: In comparatie cu nivelul anilor 1960(3 miliarde loc/glob) s-a dublat in numai 40 de ani(6miliarde in 2000) si se va tripla urmatorii 40 de ani (US Census Bureau,International Data Base,2007)

semnifica experienta de viata,deoarece sunt intelepti si buni sfatuitori ai celor tineri si neexperimentati; Experienta,indulgenta,rabdarea,toate castigurile vietii,aceasta comoara adunata cu atata truda si atata amar,ei o daruiesc mugurului de viata prin care si ei intineresc.(Balzac)

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFEC IUNILE PERSOANELOR VRSTNICE

Dr. Mihaela Gabriela BUHACIUC

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFEC IUNILE PERSOANELOR VRSTNICE

Durerea la pacientul varstnic

Anorexia

Pruritul senil Constipatia Incontinen a fecal Reten ia de urin Infec iile urinare Escara Anchilozele

Incontinen a urinar
Adenomul de prostata Atrofiile musculare

DUREREA LA PACIENTUL VRSTNIC

"dac te-ai trezit diminea a i nu te doare nimic nseamn c ai murit". 50% pn la 0% dintre vrstnicii interna i n spitale i 40-50% dintre cei afla i la domiciliu se plng de dureri. durerea la vrsta a treia este sim it in mod mai accentuat dect la adult. n rile dezvoltate au luat natere aa numitele "centre de durere" (independente) sau "nuclee de durere" (n cadrul spitalelor). att durerea acut, ct i durerea cronic reprezint aspecte majore n patologia vrstei a treia, fiind recunoscut ca o boal n sine .

ANOREXIA

Anorexia este o afec iune obinuit n

rndul persoanelor n vrst, n special

anorexia mbtrnirii, are cauze psihologice i contribuie la

n cazul persoanelor aflate n aziluri sau alte institu ii de ngrijire i tratament. dezvoltarea anorexiei patologice i a subnutri iei.

PRURITUL SENIL
apare dupa 60 de ani,

lipsesc leziunile cutanate, s

e ntlneste mai frecvent la batrni barbati, este foarte rezistent la tratament si nu are o etiologie cunoscuta bine.

Suferinta este chinuitoare, mpiedica somnul, se nsoteste de depresii care

pot merge pna la suicid. Modificari ale pielii ce apar odata cu inaintarea in varsta:

-pielea devine mai aspra -apar leziuni, precum tumorile benigne -pielea devine mai slabita. -pielea devine mai transparenta. -pielea devine mai fragila. -echimozele (vanatai) apar mult mai usor. Acest fapt se datoreaza subtierii vaselor de sange de la nivelul pielii.

CONSTIPATIA
fiziologia colonic i anorectal

asociat cu mbtrnirea:

-timpul de tranzit colonic poate c rete cu mbtrnirea pn la 2 ore; -percep ia de distensie rectal - sensibilitatea rectal; -sensibilitatea anal; -leziunile nervului ruinos (mai frecvent la femei, secundar traumatismelor din timpul travaliului) ;

INCONTINEN A FECAL
consta n pierdere involuntara a materiilor se asociaza de obicei cu incontinenta

fecale si a gazelor prin orificiul anal.

de urina si cu deteriorarea psihica avansata.

apare n demente, accidente vasculare cerebrale, afectiuni ale maduvei, tratamentul este descurajant si se reduce la ncercri de reeducare si la se pot practica clisme, administra purgative

polinevrite, diabet, abcese rectale, hemoroizi, fisuri anale, cancere recto sicmoidiene si constipatia cronica.

ngrijiri generale.

INCONTINEN A URINAR
este una din marele probleme ale asistentei

geriatrice, alaturi de incontinenta anala, de imobilizare, escare si dementa. este foarte frecvent ntlnita si creste cu naintarea n vrsta. examenul prostatei la barbat si examenul ginecologic la femei este obligatoriu. incontinenta de urina poate fi:
- de stress, sau de efort, prin pierderea involuntara, dupa un efort de tuse, rs, stranut etc. Este mai frecventa la femei si prognosticul este benign. - tranzitorie. Apare ca reactie fie la o afectiune acuta (infectie urmara, pneumonie, febra, stari confuzionale, accidente vasculare cerebrale), fie la o schimbare psihologica (spitalizare, pierderea independentei etc). Alteori apare datorita faptului ca unii batrni, nu reusesc sa amne declansarea voluntara a mictiunii pna ce ajung la toaleta.

Tratamentul este sarac: psihoterapie, suprimarea obstacolului, exercitii fizice, tratamentul infectiei,

- incontinenta definitiva, este de obicei neurogena si rareori cauzata de un adenom de prostata sau de o retentie de urina cu mictiuni prin "prea plin".

reeducare.

eliminarii urinii din vezica. Retentia acuta apare brusc si este pasagera. Dispare dupa tratament sau sondaj vezical. Retentia cronica apare la vrstnici, datorita n special hiperfrofiei de prostata.
Adenomul de prostata afecteaza aproape totalitatea bolnavilor vrstnici.

Reten ia de urin - este o tulburare a mictiunii, frecventa n geriatrie, constnd n imposibilitatea

Diagnosticul se pune nsa de obicei tardiv, medicul fiind consultat n stadii avansate. Mictiunile frecvente (polakiuria, disuria, nicturia), sunt semnele principale. Anxietatea este prezenta n special n caz de retentie de urina. Lentoarea jetului este semnificativa.
Infec iile urinare, sunt bolile cele mai frecvent ntlnite la persoanele vrstnice (20% dintre femei si

10% dintre barbati, dupa 65 ani). Adeseori sunt latente, asimptomatice. O alterare inexplicabila a starii generale, tulburari digestive sau o febra izolata, la un vrstnic atrag atentia asupra bolii. Imobilizarea la pat, deteriorarea psihica si incontinenta urinara contribuie la aparitia acestei boli.

ESCARA
este o nevroza ischemica a tesuturilor

cuprinsa ntre planul osos si structura de sustinere si planul de compresiune (planul dur al patului sau fotoliului). zona cea mai afectata este proeminenta sacrala n pozitia culcat pe spate, trohanterul mare n pozitia culcat pe o parte si tuberozitatea ischionului n pozitia seznda. escarele sunt provocate de lipsa de oxigen, datorita presiunii prelungite. Factori favorizanti:
Imobilizari prelungite prin boli grave mai ales neurologice;
imobilizari prin terapii cu neuroleptice si tranchilizante; aparate ghipsate, anestezice; factori care diminua presiunea arteriala si mpiedica aportul de oxigen (hipotensiune, hipovolumie,

profilaxia vizeaza calitatea lenjeriei, mentinerea acestuia uscata prin schimbare

colaps), etc

frecventa, ndepartarea cutelor si firimiturilor de pine, igiena riguroasa a pielii, alimentatie corecta.

 Sarcopenia - reprezinta scaderea

ATROFIILE MUSCULARE

masei musculare insotita de declinul fortei musculare si a functionalitatii, intalnita la varsta a treia.

Scaderea este de 8%/decada pana la 70 ani, Forta musculara a membrelor inferioare scade cu Factori care contribuie la pierderea de masa musculara si la scaderea fortei musculare odata cu inaintarea in varsta:

iar dupa aceasta varsta pierderea este de 15%/decada. 10-15%/decada pana la 70 ani, apoi scaderea se accelereaza, la aproximativ 25-40%/decada.

atrofia fibrelor musculare, predominant afectate fiind cele de tip II (fibre rapide), care contribuie decisiv la efortul fizic de intensitate mare. Cresterea factorilor de inflamatie, ca urmare a modificarilor sistemului imun, odata cu varsta. Lipsa activitatii fizice, care determina scaderea fortei si masei musculare, Apoptoza (moartea celulara) miocitelor, care este accelerata la varstnici,. Factorii genetici Aportul nutritional si proteic scazut este frecvent la varstnici.

Casexia - este asociata cu pierdere musculara, cu sau fara pierdere de tesut adipos.

Se poate intalni la orice varsta , fiind asociata cu o boala.

Scaderea in greutate este principala manifestare.

ANCHILOZELE
reprezinta imobilizarea unei articula ii (par iala sau totala) survenita fie

sunt prezente la cei cu afec iuni cronice in mai mare sau mai mica

prin atrofierea sau dispari ia cartilajului articular i aderen a consecutiva a capetelor arteriale (artrite, TBC, blenoragie, reumatism) fie in urma unor leziuni periarticulare (cicatrici ale pielii, scurtarea tendoanelor, etc). masura

constau in imposibilitatea micarilor unui segment ale unei articula ii. micarea poate fi uneori foarte dureroasa sau in cazurile mai grave,

anchilozele duc la imposibilitatea de a misca articula ia respectiva.

SPOR LA NVAT!

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFEC IUNILE PERSOANELOR VRSTNICE

Dr. Mihaela Gabriela BUHACIUC

CURS 2: Particularitatile imbatranirii

Dr. Mihaela Buhaciuc

Modificarile compozitiei organismului:

Tesutul osos = OSTEOPOROZA

este o afectiune caracterizata prin scaderea densitatii osoase ce determina un risc crescut de fracturi dupa traumatisme minore;

reprezinta scaderea masei musculare,de obicei asociata cu cresterea masei grasoase,fara modificarea greutatii corporale.

Scaderea capacitatilor functionale:

o o o o

Cardiace Respiratorii Renale Hepatice

HOMEOSTENOZA = scaderea capacitatii de mentinere a homeostaziei;

Homeostazia= proprietatea unui organism de a

menine, n limite foarte apropiate, constantele mediului su intern. (= echilibrul dinamic ce ne mentine in viata)

Prevalenta bolilor la varstnici:

AVC : de 100 de ori; Patologia respiratorie cronica : de 100 de ori; Cardio-vascular : de 92 de ori; Pneumonia : de 89 de ori; Cancerul : de 43 de ori;

o o o o o

Imbatranirea este data de acumularea unor substante (lipofuscina = pigmentul batranetii)

Lipofuscina are efecte toxice prin: capacitatea de a lega metale ( Fe, Cu) scade capacitatea de curatare intracelulara umple spatiul citoplasmatic apoptoza