Termocuplu este un senzor utilizat pentru msurarea temperaturii.

El funcioneaz pe baza efectului Seebeck, care conduce la formarea unei diferene de potenial electric pe baza unei diferene de potenial termic. Termocuplurile sunt utile pentru c pot fi integrate n maini automate i pot msura o gam larg de temperaturi, limitarea lor principal reprezentnd-o precizia. Materialele care puse mpreun manifest efect Seebeck formeaz un termocuplu. ntr-un fir metalic ale crui capete se afl la temperaturi diferite TA>TB apare o diferen de potenial electric UAB cauzat de faptul c electronii de conducie din captul cu temperatura mai mare au o energie cinetic mai mare i vor difuza ctre captul mai rece. n acest fel captul cald se va ncrca pozitiv, iar captul rece al firului se va ncrca negativ. De remercat c n cazul n care purttorii mobili de sarcin sunt golurile, sarcini pozitive, atunci captul cald se ncarc negativ, iar cel rece pozitiv. Din aceast cauz efectul termoelectric sau efectul Seebeck este folosit pentru determinarea tipului de purttori de sarcin liberi dintr-un semiconductor. Tensiunea termoelectromotoare (t.t.e.m.) care apare UAB este direct proporional cu diferena de temperatur dintre capetele firului: UAB = VA VB = S( TA TB ), unde S este coeficientul Seebeck, o proprietate a materialului din care este fcut firul. Termocuplul se compune din dou fire din metale diferite, numite termoelectrozi, sudate la un capt 1. Captul sudat se numete sudur cald, iar celelalte capete 2 i 3, numite capete libere ale termocuplului, se leag prin conductoarele de legtur la aparatul electric pentru msurarea forei termoelectromotoare. Legturile dintre capetele libere i conductoarele de legtur constituie sudura rece. Temperatura sudurilor reci trebuie meninut la o valoare constant. Deoarece termoelectrozii au o lungime maxim de 200 cm, din care dou treimi intr n cuptorul n care se msoar temperatura, sudura rece se va gsi totdeauna n apropierea cuptorului. Acesta fiind la temperatur ridicat, degaj cldur i creeaz n jurul lui o temperatur mai ridicat dect a camerei i variabil n timp. Din acest motiv, ct i pentru c este incomod s se realizeze sudura rece n imediata apropiere a cuptorului, s-a cutat s se deplaseze sudura rece n alt parte, unde se poate menine o temperatur constant. Termocuplurile se execut din diferite metale sau aliaje. Valoarea tensiunii termoelectromotoare a diferitelor termocupluri depinde att de materialul din care sunt executai termoelectrozii, ct i de temperatura sudurilor calde i reci. Relaia dintre temperatura i fora termoelectromotoare se poate exprima printr-o ecuaie de gradul al doilea de forma: n care E este fora termoelectromotoare rezultant, atunci cnd t este temperatura sudurii calde, iar temperatura sudurii reci este constant (n general 0 C); a, b i c sunt trei constante ale cror valori se determin prin msurarea tensiunii termoelectromotoare la temperaturi fixe cunoscute (temperatura de solidificare a stibiului, a argintului i a aurului). Valoarea constantelor a, b i c depinde numai de materialul termoelectrozilor din care s-a executat termocuplul.

Termometrele sunt dispozitive de msurare a temperaturii, cu aplicaii n aproape toate domeniile de activitate practic a omului. Sunt dispozitive realtiv simple, de construcie i precizie diferite, capabile s acopere un domeniu larg de temperatur (ntre -200 C i +3000 C). Funcionarea lor se bazeaz pe variaia cu temperatura a lungimii unei coloane de lichid nchis ntr-un tub capilar, ca efect al dilatrii lichidului.

Corpurile termometrice uzuale pentru aceste tipuri de termometre sunt: mercurul, alcoolul etilic, toluenul, pentanul, eterul de petrol, etc. Global, aceste termometre pot msura temperaturi cuprinse ntre -190 C i +700 C. Intervalul de temperatur pe care l poate msura un anumit termometru depinde ns de corpul termometric folosit. Mercurul este cel rspndit corp termometric folosit la termometrele de sticl cu lichid. Avantajele mercurului: - este uor de obinut n form chimic pur - nu ud sticla - rmne n stare lichid ntr-un interval larg de temperatur (ntre -38,86 C i +356,7 C), la presiune atmosferic normal - are un coeficient de dilatare termic ce variaz foarte puin n funcie de temperatur, scara termometrului rmnnd aproape liniar pn la +200 C - are o cldur specific relativ mic, conferind astfel inerie mic termometrelor cu mercur. Dezavantajele mercurului: - are inerie termic mare, care l face inadecvat pentru msurtori ale temperaturii n regim variabil; - este toxic i are potenial de contaminare a mediului, n caz de spargere a termometrului. Unele ri din UE au interzis prin lege folosirea termometrelor de sticl cu mercur pentru uz medical. Pe lng corpul termometric coninut, tubul capilar al termometrelor cu lichid poate fi vidat sau umplut cu un gaz inert (de ex. azot). La termometrele cu mercur ce msoar temperaturi mai mici de +150 C, tubul capilar este umplut cu un azot la presiune normal. La termometrele cu mercur ce msoar temperaturi peste +150 C, tubul capilar este umplut cu azot sub presiune, valoarea presiunii fiind n funcie de temperatura maxim pe care o msoar termometrul (poate depi 20 atm).

higrometru (numit i umidimetru) este un instrument de msurat umiditatea aerului. Principiul de funcionare a higrometrului cu fir de pr (sau de capron), se bazeaz pe modificarea lungimii firului n funcie de umiditate. Fizicienii au determinat pentru fiecare temperatur posibil masa maxim de vapori de ap care poate s se conin ntr-un m3 de aer. Compararea masei reale coninute cu aceast valoare permite cunoaterea umiditii relative (adic a nivelului de de umiditate a aerului).

In psihometre se compara diferenta indicatiilor a 2 termometre: uscat si umed. Virful unuia din termometre este invelit cu o bucata de materie umeda. Cu cit aerul e mai uscat cu atit mai repede se va evapora apa, cu atit mai rece va fi termometrul umed. Exista table dupa care cunoscind indicatiile celor 2 termometre, se poate determina umeditatea relativa, iar apoi dupa formula si umiditatea absoluta.

Termosul (de asemenea cunoscut ca un balon Dewar, vasul Dewar sau termosul),este un vas de stocare izolant care pastreaza temperature substantei interioare la temperature initiala. Inventat de Sir James Dewar in 1892, termosul const din dou flacoane, plasate unul n altul i aderat la gt.Spatiul dintre cele dou baloane este partial lipsit de aer, creand un vid aproape, care mpiedic transferul de caldura dintre substanta si mediu. Transferul de caldura prin radiatie termica poate fi reduse prin argintarea suprafeelor vasurilor, dar poate deveni problematic dac coninutul vasului sau mediului din mprejurimi au temperature inalte; flacoanele de vacuum, prin urmare, dein, de obicei, continutul temperatyra caruia e mai jos de punctul de fierbere al apei. Cel mai mare transfer de cldur are loc prin gtul balonulu ii deschiderea, n cazul n care nu exist vid. Termosuri sunt de obicei realizate din metal, sticla, spuma, sau din plastic, iar deschiderea lor au nchis cu plut sau plastic.Termosuri sunt de obicei folosite ca containere izolate. Resou Din punct de vedere al electrotehnicii, principiul de lucru este bazat pe emiterea energiei termice la trecerea curentului electric prin rezistenta termica (Elemnetul termic)(kegea Djoule-Lenz). Elemnetul termic reprezinta un conductor metallic cu rezistenta mare, de obicei sub forma de spirala. Resoul electric din Laboratorul - echipament de incalzire a materialelor prin intermediul energiei electrice, n laborator, n cursul chimice i fizico-chimice de cercetare, analiza, etc. construcia i exploatarea cuptoare de laborator de temperatur sunt definite prin scopul lor, i poate fi destul de variate. n funcie de metoda de incalzire se disting: Cuptor de rezisten, de nclzire care se bazeaza pe trecerea unui curent prin elementele de nclzire din metal (nicrom, tungsten, molibden, etc) sau materiale nemetalice (carbur de siliciu, disilicide molibden, cromit de lantan, grafit). Avantajele unor astfel de sisteme - usurinta de control al temperaturii, abilitatea de a creare si de distribuie a temperaturei dorit n zona de nclzire. Cuptoare cu inducie.nclzirea este asigurat de actiunea termica a cureni electrici turbionari indui spre obect de catre cimpul electromagnetic. Aceste instalati v permit s obinei o temperatur ridicat, uor s se reguleze, dar este dificil de incalzt materiale non-metalice si non-magnetice. Cuptor cu arc, o surs de cldur, in care este folosit un arc electric ntre dou sau mai multi electrozi. n practic de laborator, aceste dispozitive au o utilizare destul de limitata, acestea pot oferi temperaturi ridicate, dar sunt dificil s se reguleze, zona de distribuie uniform de temperatur n ele este dificil s se creeze.

Experienta 1 Tirajul unui cos de fum Spirtiera se plaseaza la asa o inaltime ca flacara ei putin sa intre in tub. La inceput spirtiera se ia intr-o parte si se aprinde. Se acorda atentie la marimea flacarii, ea e destul de lata si mica. Dupa care se plaseaza spirtiera sub tub, cum e prezentat in figura si se urmareste cum flacara observabil se inalta. Se aseaza tubul astfel ca flacara sa arda calm si uniform. Dupa care din dimarea plasat intr-o parte a instalatiei, se indreapta un flux de fum uniform.se urmareste cum fumul impreuna cu aerul rece repede se indreapta in sus. Plasata deasupra tubului vertusca si aceasta incepe sa se roteasca. Dupa care se demonstreaza ca la aceeasi inaltime fara tub aceasta nu se va roti. Experienta 2 Incalzirea corpului prin frecare Incalzirea corpului prin frecare se poate de demonstrate folosind de 2 corpuri de lemn. In unul din care se realizeaza o mica gaura si se introduce capatul liber al termocuplului care se uneste prin amplificator cu galvanometrul demonstrativ. Aceste corpuri se plaseaza pe masa conform fig. inainte de a demonstra experimental se conecteaza sursa de alimentare si cu minerul potentiometrului se plaseaza indicatorul galvanometrului la pozitia 0. Apoi sustinind cu mina corpul de desubt, se apasa cel de deasupra si se executa citeva miscari. Se atrage atentia ca

indicatorul galvanometrului se abate. Ceea ce ne demonstreaza ca corpurile sau incalzit in rezultatul actiunii effectuate. Experienta 3 Compararea caldurii specific a diferitor metale. In 2 pahare chimice se toarna cite 60-80ml de apa la temperature camerei. In care se introduce pe rind termometrul electric si se demonstreaza ca temperature in pahare e aceeasi. Dupa care pe talger se pun plaseaza ambele corpuri si se demonstreaza ca ambele au aceeasi masa. Se leaga aceste corpuri cu o ata dupa care se scufunda intrun vas cu apa la temperature de fierbere pentru o minuta, dupa care repede se introduce in pahare si se amesteca. Peste 3050 sec se masoara temperature si se observa ca in paharul cu corpul din otel apa sa incalzit cu aproximativ cu 2 grade, dar in paharul cu aluminiu la aproximativ cu 9-11grade.din acestea rezulta ca metalele diferite la incalzire cu aceesi temperatura au nevoie de diferita cantitate de caldura. Experienta 4 Incalzirea cu ajutorul radiatiei. Termoreceptorul special reprezinta o lada metalica plana, una din suprafete plane este luminoasa alta neagra mata. Lada are un miner si nipel pe care se instaleaza un tub de cauciuc, ce uneste lada cu manometrul. Principiul de lucru al receptorului termic se bazeaza pe dilatarea aerului incalzit. Se plaseaza receptorul termic la acelasi nivel cu resoul electric la distant de 20-30 de cm si se ntoarce spre incalzitor cu partea intunecata a acestuia. Se atrage atentia la nivelul lichidului din ambele coloane a manometrului.

Observatii:

UNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO din or. BLI FACULTATEA TIINE REALE

LABORATORUL DIDACTICA FIZICII

LUCRAREA DE LABORATOR 9

nclzitoare (reouri, cuptoare electrice). Termos. Termometre. Termocupluri. Higrometru.

Psihrometru. Studierea fenomenelor termice n gimnaziu.

BLI 2012