Examen: 20 grile (minim 10)- eliminatorii/ 4 lucrari in timpul anului: 1. comentariu la o hotarare a Curtii Constitutionale (1pct) 2.

recurs impotriva unei solutii de arestare (2pct) 3. exceptie de neconstitutionalitate (3pct) 4. plangere adresata CEDO (4pct) -trebuie sa obtii minim 5 pct pt a intra in examen -lucrarile se trimit la consti@raduchirita.ro -trebuie sa ne inscriem pana pe 10 martie pt lucrari Speta sau spete cu tot pe masa Bibliografie: CEDO: Art. 2-14 + Comentariile la protocolul 1, 4, 7, 12

22.02.2012

CURS 1 CLASIFICARI ALE DREPTURILOR SI LIBERTATILOR FUNDAMENTALE

1. Impartirea intre drepturi si libertati Drepturile= acele interese protejate pe care persoana careia ii sunt protejate nu poate sa renunte la exercitiul lor. Libertatile= acele interese pe care persoana in cauza poate sa decida in mod liber daca si le exercita sau nu; -contin intotdeauna si un aspect negativ Ex: -dreptul de proprietate (libertate) -libertatea de exprimare (libertate) -dreptul la o instanta impartiala (drept) -dreptul de a nu fi supus unei discriminari (drept) -dreptul la intimitate (libertate) -dreptul de a te casatori (libertate) -dreptul la exprimare ca martor in proces (drept) Importanta distinctiei: libertatea presupune si un aspect negativ, iar dreptul nu. Ex: dreptul la viata; in Romania e un drept- ai dreptul de a trai, dar nu si dreptul de a muri 2. Drepturi si libertati fundamentale drepturi si libertati nefundamentale Ex: dreptul de a fi prezent undeva- dr. nefundamental dreptul de proprietate- dr. fundamental libertatea sexuala- dr. fundamental Drepturile fundamentale= acele interese care tin de esenta unei societati si a caror incalcare lezeaza nu doar persoana in cauza, ci intreaga societate -in principiu, drepturile fundamentale se sanctioneaza penal Importanta clasificarii: incalcarea unui drept fundamental este echivalenta cu caracterul neconstitutional al actului respectiv. 3. Drepturi relative si drepturi absolute Drepturile relative= cele care pot fi limitate Drepturile absolute= cele care nu pot fi limitate -a limita un drept= nu se permite exercitarea unui drept in anumite situatii Ex: interdictia discriminarii- dr. absolut dreptul de proprietate- dr. relativ libertatea de exprimare- dr. relativ principiul legalitatii- dr. absolut Importanta distinctiei: in cazul drepturilor absolute, orice atingere adusa acelui drept constituie un act de incalcare a dreptului cu consecintele care se impun de la caz la caz; in
2

cazul drepturilor relative, atingerile aduse exercitiului acelui drept se impart in atingeri/ limitari justificate care sunt legale si constitutionalesi atingeri/ limitari nejustificate care sunt echivalente cu incalcarea dreptului Conditiile de justificare a ingerintei: -art. 53 Constitutie, art. 8-11 alin. (2) CEDO 1. ingerinta sa fie prevazuta de o norma juridica Actul juridic trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -actul normativ sa fie accesibil= sa fie facut public in asa fel incat orice persoana interesata sa poata lua cunostinta de continutul sau -actul normativ sa fie previzibil= trebuie redactat in asa fel incat orice persoana interesata sa poata sa anticipeze situatiile in care actul normativ se aplica si care sunt consecintele sale Hotararea KOKINAKIS VS GRECIA 2. ingerinta sa vizeze un scop legitim 3. ingerinta sa fie necesara intr-o societate democratica pt atingerea scopului legitim vizat HANDYSIDE VS Marea Britanie 3. 1. ingerinta trebuie sa aiba la baza o nevoie sociala imperioasa: ingerinta sa fi fost determinata de un risc actual sau iminent pt scopul legitim vizat 3. 2. ingerinta sa constea intr-o limitare a drepturilor si nu intr-o anulare a lor Ex: dreptul de acces la justitie- suma modica- limitare: taxa de timbru -suma exorbitanta- anulare 3. 3. ingerinta sa nu se aplice discriminatoriu 3. 4. ingerinta sa fie utila pt atingerea scopului vizat 3.5. intre limitarea drepturilor fundamentale si scopul vizat sa existe o anumita proportionalitate 3. 6. ingerinta sa fie insotita de anumite garantii impotriva arbitrariului in functie de gravitatea ingerintei

27.02.2012

CURS 2 SISTEMELE DE PROTEJARE ALE DREPTURILOR FUNDAMENTALE

Exista mai multe sisteme: 1. apelul la instanta de judecata 2. recursul la exceptia de neconstitutionalitate -cand incalcarea drepturilor fundamentale se produce printr-o lege/ ordonanta Sisteme interne -sistemul din cadru ONU- exista comitet in cadrul ONU pt drepturile omului care sanctioneaza incalcari ale drepturilor fundamentale mentionate in pacte internationale; functioneaza din ratiuni politice -sistemul din fata Curtii Europene a Drepturilor Omului Curtea Europeana a Drepturilor Omului este o instanta internationala care functioneaza in cadrul Consiliului Europei -are sediul la Strasbourg -este formata dintr-un nr de judecatori egal cu nr statelor care au ratificat conventia, fiecare stat desemnand un judecator -Romania a ratificat conventia la 20 iunie 1994, data de la care ea se aplica cu prioritate fata de orice alta dispozitie de drept intern -art. 20 alin. (1) Constitutie- Conventia Europeana are forta juridica superioara oricarei alte norme, iar potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, Conventia Europeana are forta juridica egala cu Constitutia Procedura in fata Curtii Europene -Curtea Europena poate fi sesizata cu o plangere -aceasta plangere trebuie sa indeplineasca mai multe conditii de admisibilitate: 1. calitatea procesuala activa (cine poate fi reclamant). Au calitate procesuala activa: -orice persoana fizica cu urmatoarele precizari: -in cazul minorilor plangerea trebuie formulata de persoana care potrivit dreptului intern este reprezentantul legal al minorului; -atunci cand obiectul plangerii il reprezinta incalcarea dreptului la viata de familie prin retragerea drepturilor parintesti, plangerea poate fi formulata pt minor si de parintele caruia i s-a retras calitatea de reprezentant legal -aceleasi reguli si la persoanele lipsite de discernamant insa de multe ori Curtea a judecat plangeri formulate de insasi persoanele in cauza -grupurile de persoane -organizatiile neguvernamentale= orice persoana juridica de drept privat + orice persoana juridica de drept public, cu exceptia acelora prin care statul isi exercita suveranitatea;
4

-plangerea in numele unei persoane juridice trebuie semnata de persoana care are calitatea de reprezentat legal potrivit dreptului intern -in principiu, actionarii unei persoane juridice nu pot introduce plangere in numele ei; totusi, atunci cand obiectul plangerii il reprezinta dizolvarea persoanei juridice, plangerea poate fi introdusa si de fostii ei actionari, asociati etc. (in numele persoanei juridice) -plangerile in numele unei persoane juridice care nu a fost inca infiintata se pot introduce de catre cei care au dorit infiintarea persoanei daca obiectul plangerii il reprezinta refuzul de a-l infiinta -pentru a avea calitate procesuala activa, orice persoana, grup de persoane sau organizatie neguvernamentala trebuie sa se afle sub jurisdictia statului impotriva caruia face plangerea -pentru a avea calitate procesuala activa, orice persoana aflata sub jurisdictia statului parat mai trebuie sa aiba o calitate: sa fie victima a incalcarii drepturilor sale fundamentale -exista 3 categorii de persoane care au calitate de victima: 1. victimele directe= acele persoane asupra carora se rasfrang in mod direct consecintele incalcarii unui drept funamental 2. victimele indirecte= acele categorii de persoane care sufera indirect incalcarea drepturilor altuia si pot sesiza Curtea Europeana a Drepturilor Omului atunci cand victima directa nu o poate face (obiectul plangerii trebuie sa fie acela ca victima nu o poate face) 3. victimele potentiale= acele persoane care n-am suportat inca o incalcare a drepturilor fundamentale insa un astfel de act este iminent 2. calitatea procesuala pasiva; au numai statele care au ratificat Conventia Europeana -ne putem indrepta doar asupra unui act/ omisiune care apartine statului, nu si a unei persoane de drept privat -jurisprudenta: -BOSPHOR AIR- companie aviatica turceasca care folosea un avion inchiriat de la statul sarb -hotararea X si Y contra Olanda=> teoria obligatiilor pozitive 3. epuizarea cailor de recurs interne -cale de recurs interna= orice mijloc procedural reglementat prin lege, prin care o persoana poate sa obtina incetarea incalcarii drepturilor sale si repararea prejudiciului -nu trebuie epuizate caile de recurs interne atunci cand: 1. nu exista nicio procedura interna certa stabilita fie prin lege, fie printr-o jurisprudenta constanta a instantelor 2. calea de recurs interna e inaccesibila= imposibilitate obiectiva care nu se datoreaza culpei persoanei in cauza de a uza de o anumita cale de recurs (remediu) 3. calea de recurs este inutila, adica atunci cand exista o practica constanta si unanima de a respinge astfel de cai in situatii similare 4. caile de recurs sunt ineficace, adica acelea care presupunand ca sunt admise, nu pot repara integral incalcarea drepturilor fundamentale produsa 5. persoana in cauza a uzat deja de un remediu util si eficace, fara succes
5

-epuizarea cailor de recurs interne implica obligatia de a uza de toate caile ordinare de atac pe care le prevede legea interna -prin exceptie, trebuie uzat si de caile extraordinare de atac atunci cand obiectul plangerii este o incalcare de ordin procedural, sanctionata prin calea extraordinara de atac Ex: orice pers acuzata penal are dreptul sa fie prezenta la propriul proces, daca in recurs pers e condamata si nu a fost citata, inculpatul poate face o contestatie in anulare; daca judecarea a fost in fond, fara prezenta inculpatului nu mai e necesara calea extraordinara

5.03.2012

CURS 3
4. tardivitatea plangerii -termenul de introducere a plangerii este de 6 luni de la data ultimei decizii interne definitive (de la data la care s-au epuizat caile de recurs interne) Situatii particulare: 1. Incalcarea continua= atunci cand actul statului se prelungeste in timp Ex: incalcarea dreptului la o durata rezonabila a procedurii -in cazul incalcariilor continue, plangerea poate fi introdusa oricand pana la epuizarea actului contrar conventiei 2. Atunci cand nu exista obligatia de a epuiza caile de recurs interne, termenul de 6 luni se socoteste de la data actului prin care s-au incalcat drepturi fundamentale 5. presupusa incalcare a Conventiei sa fi produs un prejudiciu important -un litigiu este suficient de important ca sa fie judecat daca se regaseste in una din urmatoarele situatii: 1. obiectul plangerii il constituie incalcarea unor drepturi nepatrimoniale 2. in cazul in care obiectul plangerii este un drept de natura patrimoniala, trebuie ca valoarea prejudiciului sa depaseasca 1000 3. indiferent de natura dreptului invocat, plangerea vizeaza un aspect important pt interpretarea Conventiei sau pt statul parat 6. plangerea sa nu fie in mod vadit nefondata= din examinarea plangerii la prima vedere sa rezulte macar in aparenta o incalcare a prevederilor Conventiei 7. plangerea sa nu fie anonima 8. plangerea sa nu fie abuziva sau injurioasa 9. sa nu existe o alta instanta internationala sesizata cu aceeasi plangere

10. instanta (Curtea) sa aiba competenta temporala -in cazul Romaniei: Curtea poate judeca doar actele statului roman de dupa 20.06.1994 (atunci a ratificat Romania Conventia) Ex: din 1948 pana in 1954 s-au facut mai multe nationalizari; in 1995- prima lege prin care statul roman s-a obligat sa dea o parte din case inapoi; in 2001- lege prin care Romania s-a obligat sa dea toate casele inapoi 11. Curtea sa aiba competenta personala -reclamantul sa aiba calitate procesuala activa, iar parat sa fie un stat care a ratificat Conventia -nu au ratificat Belarusul si Vaticanul 12. existenta competentei spatiale -se pune problema in cazu statelor care au colonii 13. sa existe competenta materiala a Curtii -Curtea are competenta sa verifice numai incalcarea drepturilor care sunt prevazute in Conventie si in protocoalele aditionale la Conventie Ex: Curtea nu are competenta materiala sa verifice respectarea dreptului la munca, respectarea dreptului la un proces echitabil in alte domenii decat cel penal si civil PROCEDURA IN FATA CURTII EUROPENE -orice plangere se inregistreaza de catre grefa -grefa are dreptul de a nu inregistra plangerile care nu indeplinesc conditiile de forma -grefierul face un raport; judecatorul semneaza raportul -in functie de raportul facut de grefa, plangerea poate avea mai multe drumuri: 1. omul de la grefa sa considere ca plangerea e in mod evident inadmisibila (fara nicio urma de indoiala una din conditii nu e indeplinita) -plangerea merge la un judecator care va da o decizie de respingere a plangerii ca inadmisibila; aceasta decizie e irevocabila, nu se motiveaza si nu se publica 2. omul de la grefa considera ca admisibilitatea plangerii e discutabila -plangerea e trimisa la un comitet de 3 judecatori care au mai multe variante: -sa o respinga ca inadmisibila printr-o decizie nemotivata, irevocabila si care nu se publica -sa comunice plangerea catre stat (parat) dupa care sa judece admisibilitatea plangerii in functie de cele 2 pozitii puse fata in fata. Exista 2 variante: 1. sa se respinga plangerea ca inadmisibila; daca se respinge dupa comunicare se motiveaza si se publica 2. se declara admisibila -plangerile repetitive= acele plangeri care sunt formulate de persoane aflate intr-o situatie identica cu alte persoane ale caror plangeri au fost admise printr-o jurisprudenta constanta a Curtii; sunt trimise tot la un comitet de 3 judecatori care vor pronunta o hotarare de admitere fara sa o comunice -sa comunice plangerea- acele plageri pe care cel de la grefa considera ca se va admite; plangerea va fi examinata de o camera de 7 judecatori pe fond

Hotararile camerelor sunt, in principiu, definitive insa ele pot face obiectul unei cereri de reexaminare in termen de 3 luni de la data pronuntarii; cererea de reexaminare este de competenta unui comitet de 5 judecatori care daca constata ca solutia camerei a fost determinata de o grava eroare de fapt sau problemele pe care le ridica plangerea sunt extrem de importante pt interpretarea Conventiei, atunci acel comitet de 5 judecatori va trimite plangerea catre Marea camera care e formata dintr-un complet de 17 judecatori si care o va rejudeca -procedura pilot: se apeleaza la procedura pilot atunci cand situatia supusa judecatii Curtii este una care afecteaza un nr f mare de persoane si exista riscul unui nr f mare de plangeri; printr-o hotarare pilot Curtea poate stabili obligatii generale ale statului parat care sa vizeze repararea situatiei nu numai pt reclamant/ reclamanti, ci pt toate persoanele aflate in aceeasi situatie -procedura este in principal scrisa -este obligatoriu orala doar in procedura pilot si in fata Marii camere -procedura se desfasoara in limba oficiala a statului parat pana la momentul comunicarii, dupa care limba procedurii va fi una din cele 2 limbi oficiale ale Curtii: engleza sau franceza -dupa momentul comunicarii asistenta juridica este obligatorie -oricand in cursul procedurii partile pot negocia o intelegere amiabila prin intermediul grefei aceasta intelegere se materializeaza printr-o declaratie unilaterala a statului prin care recunoaste incalcarea unora dintre drepturile din Conventie si se obliga sa plateasca o suma de bani cu titlu de despagubiri Efectele unei hotarari de admitere de catre Curte -Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu are competenta sa anuleze hotarari judecatoresti, sa pronunte hotarari in locul instantelor nationale, sa emita sau sa anuleze acte administrative sau legi -CEDO poate sa constate incalcarea drepturilor si obligarea la despagubiri -in situatii exceptionale, Curtea poate cere statelor sa face ceva -in dreptul procedural roman, in masura in care se admite o plagere de catre CEDO, iar incetarea incalcarii sau a consecintelor sale s-ar putea realiza prin casarea unei hotarari judecatoresti persoana in cauza are calea revizuirii prin care poate sa obtina acest lucru Ex: o persoana a fost subiect al unei perchezitii in conditii care la prima vedere au fost contrare legii.... - Curtea acopera 3 tipuri de prejudicii: 1. prejudicii materiale care pot fi acoperite in masura in care intre incalcarea constatata si prejudiciul produs exista un raport direct de cauzalitate 2. prejudicii morale 3. cheltuielile de judecata

14.02.2012

CURS 4 OBLIGATIILE STATULUI

Obligatiile statului sunt de 2 feluri: 1. obligatii negative- obligatiile statului de a se abtine de la acte prin care sa incalce drepturi fundamentale 2. obligatii pozitive- obligatiile statului de a face- de a garanta respectarea efectiva a drepturilor fundamentale in raporturile dintre privati sau in raporturile sale cu privatii ex: obligatia statului de a se asigura ca noi respectam drepturile altora -obligatiile pozitive sunt obligatii de mijloace -exista 3 obligatii pozitive mari: 2.1. obligatia de legiferare- statul avand obligatia de a adopta reglementari prin care sa protejeze drepturile fundamentale ale persoanei Ex: NACHOVA contra BULGARIA- 2 pers au evadat, politia i-a cautat, i-au gasit in satul natal si i-au impuscat in cap; Curtea a constatat ca Bulgaria si-a incalcat obligatia de legiferare (uzul de arme de foc din dotare) 2.2. obligatia statului de a lua masuri administrative atunci cand exista un pericol cunoscut si concret de a se produce o afectare grava a unui drept fundamental al unei persoane Ex: langa Istambul langa groapa de gunoi locuiau mai multe familii in locuinte de carton; municipalitatea a fost sesizata de niste inspectori ca s-a format o bula de gaz sub gunoaie care poate exploda in orice moment; autoritatiile au trimis niste somanii catre pers ca locuiesc ilegal; s-a sesizat Curtea; primaria stia ca poate exploda si trebuia sa ia masuri pt a le proteja viata (de ex sa evacueze cu forta zona) -Cauza TATAR contra Romania: prin 2000 de la prea multa ploaie s-a umplut un lac cu ceanura care s-a scurt in Tisa; fam Tatar locuia pe malul Tisei; copilul familiei a suferit o degradare a sanatatii probandu-se ca una din cauze a fost consumul de apa contaminata cu ceanura; s-a facut o plangere in fata Curtii; Curtea a supus ca atata timp cat statul roman stiut ca in apa e mare cantitatea de ceanura, aceasta avea obligatia de a avertiza familia in acest sens; Romania nu a facut nimic; doar la 2-3 zile de la incident a aparut un cominicat -situatia expulzarilor sau extradarilor 2.3. obligatia statului de a realiza o acheta penala eficace ori de cate ori exista suspiciuunea existentei unei incalcari grave a unui drept fundamental (=obligatia statului de a nu musamaliza anumite fapte) -acheta penala este eficace numai daca are o durata rezonabila de timp Ex: ANDRU si altii contra Romania- a intervenit prescriptia pt infractiuni, doar 2 au fost condamnati pt infr de genocid care e imprescriptibila (1989 Timisoara); a durat 12 ani; Curtea a spus ca daca sunt f multe victime trebuia sa se grabeasca ancheta -obligatia ca anchetatorii sa se bucure de independenta fata de cei anchetati Ex: ANDRU si altii contra Romania- ancheta s-a facut de procuror militar; ancheta avea la un moment dat ca subiect pe ministrul apararii; o mare parte a anchetei s-a facut de procurori cu grad de colonel, cand cei mai multi infr aveau grad de generali
9

ANGHELESCU contra Romaniei- s-a lovit singur la cap de un bar si a cerut sa se constate ca a fost lovit de politisti; cazul a fost anchetat de procuror militar; politistii au anchetat politisti- nu e corect -este obligatorie participarea victimelor la ancheta penala desfasurata Curtea a constatat ca cel mai bun mod de a nu se musamaliza ancheta este participarea victimelor la ea -o ancheta este eficace daca se desfasoara toate activitatile de ancheta rezonabil a fi desfasurate Ex: -ANGHELESCU contra Romaniei- omul a avut un incident verbal cu un politist; a sustinut ca a fost luat de politisti si batut cu bastoanele, politistii ca s-a lovit la bar; nu s-a inceput plangerea penala pt ca s-a constat ca si-a provocat singur leziunea; trebuiau anchetati cei din bar - multe cereri turcesti vizeaza faptul ca multi oameni au muriti in penitenciare; cei de la penitenciar sustin ca au murit din cauze naturale, dar nu s-a facut autopsie; apropiatii spun ca au murit din cauza conditiilor din penitenciar

DREPTURILE FUNDAMENTALE
1. Dreptul la viata -nu se stie exact daca e drept sau libertate -e un drept relativ Orice drept fundamental are e componente: 1. un interes personal al persoanei de a-si exercita acel drept 2. un interes al societatii -in momentul cand exista un conflict in cele 2 interese, se pune problema care din ele prevaleaza: daca prevaleaza interesul societatii e un drept, daca nu e o libertate -interesul personal in cazul dreptului la viata: dorinta de a trai manifestata prin instinctul de autoconservare care exista din nastere x x x momentul conceptiei nasterea decesul

interesul statului creste -daca sunt 2 drepturi in conflict, statul are obligatia de a trasa linia dintre ele Ex: libertatea de exprimare, dreptul la viata publica- cand se publica poze intr-o anumita postura cu o persoana -de la momentul nasterii exista ambele interese: si cel personal si cel al societatii -in timpul vietii prevaleaza interesul societatii -daca avem in vedere interesul personal viata se termina in momentul mortii cerebrale

10

Obligatiile negative ale statului in raport cu dreptul la viata -dreptul la viata e un drept relativ si poate suporta limitari (in situatia legitimei aparari) -dreptul statului de a nu ne ucide Conditii suplimentare pt a putea limita un drept: 1. recursul la forta sa fie absolut necesar in situatia data Ex: MC CANN contra Marii Britanii- serviciile de securitate au avut informatia ca este in Gibraltar o masina capcana; in fata unei sectii de politie se parcheaza o dubita alba din care ies doua pers; politia ii striga crezand ca e acea masina; in momentul cand au fost somati cei 2 au fugit (au fost impuscati); familiile lor au facut plangere cum ca li s-a incalcat dreptul la viata pt ca nu s-au facut verificari pt a vedea daca cei 2 sunt teroristi sau nu; -in Olanda o pers a furat o motocicleta, politia la urmarit, omul s-a oprit la un moment dat, iar politistul a scos o arma; omul a scos un pistol, moment in care a fost impuscat; pistolul lui era de cauciuc -ISAEVA contra Rusia- dupa ce rusii au cucerit un oras, armata rusa si-a dat acordul sa paraseasca orasul convoiul civil; la granita au fost intorsi; convoiul a fost supravegheat de avioane ruse; s-a tras cu pusca spre avioane; comandantul avionului a tras cu o racheta; necesitatea recursului la forta 2. scopul legitim urmarit sa fie unul din urmatoarele: -protectia vietii unei persoane- legitima aparare -impiedicarea unei evadari sau retinerea unei persoane -impiedicarea unei revolte Obligatiile pozitive in cazul dreptului la viata 1. de a reglementa regimul armelor de foc, in special utilizarea lor in fortele de ordine 2. de a elibera din starea de detentie orice persoana care se afla in pericol de a muri datorita conditiilor de detentie Cauza GAGIN contra Romaniei: persoana in cauza, orfana la 18 ani a fost condamnata la 25 ani pt omor deosebit de grav si alte infractiuni. In detentie a facut hepatita si alte boli vurale. A fost transferat la spitalul penitenciarului, nu s-a agravat boala. Eliberat in spitalul civil, cererea avea termen mare, intre timp a murit. Cere Curtii inainte de deces respectarea dreptului la demnitate. Neavand succesori in Romania, nu exista un interes. Jud pe art. 2 (de la viata), se contata incalcarea dreptului la viata. De la data constatarii starii grave de sanatate, statul roman avea obligatia de a-l elibera si a-l trimite intr-un spital civil. Mai avea 6 luni pana la moarte si a fost pus in libertate. Romania si-a incalcat obligatia de a proteja un drept fundamental.

11

19.03.2012

CURS 4
2. Dreptul de a nu fi supus torturii, tratamentelor inumane sau degradante (Dreptul la demnitate)- art. 3 -este un drept absolut, nu suporta nici un fel de limitare Tortura= orice tratament sau pedeapsa aplicata cu intentie si care produce consecinte de ordin fizic sau psihic extrem de grave. Aceasta gravitate se estimeaza prin raportare la varsta, sexul, starea de sanatate si contextul in care se aplica un astfel de tratament asupra unei persoane Ex: Acte de tortura prin jurisprudenta Curtii Europene: -pendulul palestinian, lovirea unei pers de catre autoritati in cursul interogarii acesteia (chiar daca nu e grava, ci datorita contextului in care s-au aplicat) Tramente inumane= acele tratamente care sunt aplicate cu intentie si produc consecinte fizice sau psihice avand un minim de gravitate Tratamente degradante= cele care au drept consecinta umilirea persoanei sau aducerea ei intr-o situatie de inferioritate -de multe ori tratamentele inumane sunt si degradante Ex: in cazul expulzarii unei pers intr-un stat in care e batut pt ca e homosexual, cand o pers e tinuta intr-o celula aflata langa groapa de gunoi -si tratamentele inumane si cele degradante trebuie sa aiba un minim de gravitate Un copil a fost rapit in Germania. Familia a primit o instiintare ca acel copil va fi omorat daca nu va plati o suma de bani pana la o anumita ora. Cu acordul sefului politiei germane, omul care a rapit copilul a fost batut sa recunoasca unde e copilul. Curtea a admis ca au fost acte de tortura, dar nu s-au acordat despagubiri Cauza PANTEA: domnul Pantea, avocat in Oradea, a avut legaturi necunoscute cu o pers, a ajuns in curtea acelei pers, l-a impins, acea pers a dat cu capul si a murit. Pantea sustinea ca l-a gasit mort in curte. A fost acuzat de omor deosebit de grav si a fost batut pana in cursul diminetii. Sotia lui a fost anuntata ca Pantea a fost gasit intr-o balta de sange in celula. Aceasta a venit cu un post de televiziune. A fost transportat la spital cu rani deosebit de grave. S-a constatat ca plangerea sotiei a fost tardiva. Din cauza loviturilor si a bolilor anterioare Pantea a facut schizofrenie paranoica de gr 3. Intr-o dimineata aceasta a crezut ca mama lui vrea sa il omoare si si-a ucis mama. A fost tinut iintr-o celula cu 2 condamnati definitiv, el fiind arestat-> e INTERZIS. 3. Dreptul la libertate (in sens fizic)- art. 5 -e un drept relativ, poate suporta anumite limitari, dar in situatii speciale si nu se aplica neaparat conditiile limitarii Art. 23 Constitutie, art. 5 CEDO: Privarea de libertate se poate dispune numai de un judecator. 3 hotarari: GUZZARDIC contra Italia: Guzzardic a fost un mafiot hotarat sa toarne. A facut o intelegere cu procurorii italieni pt a se garanta securitatea. A fost dus pe o insula unde era f putina securitate italiana si se putea misca liber. La un moment dat, Guzzardic a facut
12

scandal pt a fi eliberat. Tinerea unei pers pe o insula mica e privare de libertate sau o restrictionare a libertatii de circulatie? Curtea a spus ca e privare de libertate. Jurisprudenta: interdictia unei pers de a parasi o localitate nu e privare de libertate pt ca omul isi poate satisface nevoile sociale, e o limitare a libertatii de circulatie. AMMUUR si altii contra Franta: oamenii erau pers de origine olandeza care au reusit sa fuga de razboiul civil. S-au urcat pe un avion. Oamenii s-a trezit in aeroport fara acte, s-au prezentat la politia de frontiera si nu au putut trece. Au fost tinuti in acea zona de aeroport intre avion si politie. S-a facut cere de azil care a fost respinsa pt ca nu au avut acte de identitate. Guvernul francez le-a oferit cate un bilet de avion catre oriunde vor. Oamenii nu au plecat o vreme, li s-a permis sa doarma in sala de asteptare. Dupa 3 sapt oamenii au acceptat oferta si si-au luat biletele de avion. 5 oamenii au fost ucisi pe aeroport, iar despre restul nu se stie nimic. O asociatie franceza i-a reprezentat in fata Curtii. Statul francez s-a aparat, spunand ca acestia putea pleca oricand oriunde. Curtea a respins argumentul, spunand ca atunci cand se vb de privarea de libertate, imposibilitatea de parasire a locului nu trebuie sa fie neaparat una de natura fizica. Oamenii erau analfabeti, nu stiau ce inseamna oriunde, nu stiau ce e avionul. In raport de pers acestea nu se poate spune ca acestia pot merge oriunde. Practic nu aveau aceasta posibilitate. OOMS si altii contra Belgia: cei 3 erau homlesi si se rugau de politisti sa ii tina in arest. La un moment dat, un politist nu le-a mai dat voie sa iasa din arest. Au facut plangere in fata Curtii sustinand ca au fost tinuti in arest fara o plangere. Situatiile exceptionale in care se poate limita dr la libertate: -pe langa conditiile generale sunt necesare si aceste conditii 1. arestarea preventiva- situatia in care o pers este detinuta inainte de o hotarare de condamnare -situatie in care un om isi pierde libertatea sub suspiciunea ca a comis o infractiune, acesta fiind nevinovat in acel moment -arestarea preventiva constituie privarea de libertate a unui om nevinovat -dupa ce s-a dat hotararea definitiva de condamnare, se scade perioada in care a fost arestat din pedeapsa data Consecinte: -arestarea preventiva NU este o forma de executare anticipat a pedepsei -simpla gravitate a acuzatiei NU justifica arestarea unei persoane Hotararea LETELIER contra Franta: a fost acuzat de terorism. -justificarea arestarii preventive poate sa aiba 3 surse: -riscul dovedit de fuga -riscul dovedit de a comite alte infr -riscul dovedit de a afecta buna desfasurare a procesului penal (de a ascunde probe, a influenta martori, etc) -trebuie dovedit riscul, nu ca exista posibilitatea

13