Sunteți pe pagina 1din 39

Prof. univ. dr.

Nicolae Popa TEORIA GENERALA A DREPTULUI Bucureti, 2002

Prof. univ. dr. Nicolae Popa Editura Universitajii Titu Maiorescu, 2002 Bucureti, Romania Str. Dionisie Lupu n r. 70, sector 1 tel: (00401) 650.74.30 fax: (00401) 311.22.97 www.utm.ro TEORIA GENERALA A DREPTULUI Toate drepturile asupra prezentei edi$ii sunt rezervate Editurii Universitagii T itu Maiorescu. Orice reproducere, preluare parpala sau integrals, prin orice mij loc, a textului este interzisa, acesta fund proprietatea exclusiva a editorului. Curs pentruTnvatamantuI la distanja ISBN 973-86016-0-6 itU' Jftlaiore&cu/

CUPRINS A. Calendarul cursului B. Introducere C. Cursul 1. Introducere 2. Prescriere... 3. Continut 4. Obiectivele cursului..... 5. Organlzarea cursului 6. Blbliografie D. Evaluate D.D.I. 1.1 Teoria generala a dreptulul Prelegerea 1 .. Prelegerea2 P relegerea 3 Prelegerea 4 Prelegerea 5 7 8 9 9 9 9 9 10 10 11 11 13 45 55 63 71

A. TEOMA GENERALA A BREPTULUI Calendar 2002-2003 "DATA Cursul este predat studentului la inscriere. Evaluate: Lucrare de control Lucrare de control Lucrare de control Examinare finala 12.10. 2002 16.11.2002 18.11.2002 25.01.2003

B. INTR0DUCERE 1. Coordonatoral cursului este NICOLAE POPA. Nlcolae Popa este pr ofesor imlversitar doctor. Este laureat al Academiei Romane (Premiul ,,Simion Ba mutlu"). Presedinte al Curtii Constitutional a Romaniei. -Redactor-sef al Revlst ei de Drept Public. Conducator de doctorat. Adresa la care poate fi contactat: e -mail unlversitate. C. CURSUL 1. Introducere D.D.I. 1.1 este un curs de un semestru, creditat cu un numar de 9 cr edite. 2. Prescrlere Este un studiu al s.tiintei dreptului, care permite Initierea, darifi carea si fundamentarea unor notiuni de baza ale stiintel dreptului. 2. Dinu Eugen - tutore; Este preparator unlversitar la Facultatea de Drept a Uni versitatii ,,Titu Malorescu". Este doctorand la dlsciplina Teorla dreptului. Est e avocat. Adresa la care poate fi contactat: e-mail universltate. 3. Continut In acest curs vor fi studlate: sistemul stiintelor dreptului, metodele de cercetare stiintifica a fenomenului jurldic, conceptul de drept i relatiile dr eptului cu statul, princlpiile 1 functiile dreptului, norma i raportui juridlce, r eallzarea dreptului i raspunderea juridica. 4. Obiectivele cursului Cursul de teorie generala a dreptului - invatamant la distanta ii propune: a. sa va constraiasca cadrul teoretic si metodologic al ftiintei dreptului;

10 b. sa va extinda cunoasterea si intelegerea dreptului prin explorarea unei pr oblematlci contemporane. D. EVALUAREA Cerinte: aplicarea unor cunostinte anterioare problea. maticii dezbatute in curs ; b. demonstrarea unor abilitati de analiza, sinteza si de evaluate critica a in formatiei prln diferlte modalitati de evaluate; participare la activitatile anun tate in curs. c. 5. Organizarea cursului ' Cursul de teorie generala a dreptului - invatamant la distanta este organizat in cinci prelegeri. Acestea sunt: Prele gerea 1 - Sistemul stiintei dreptului. Conceptul dreptului. Sistemul dreptului P relegerea 2 - Dreptul si statul. Functiile dreptului Prelegerea 3. - Principiile dreptului. Dreptul si sistemul normativ social Prelegerea 4 - Norma juridica, i zvorul dreptului, crearea dreptului si raportul juridic Prelegerea 5 - Realizare a dreptului. Incalcarea dreptului (raspunderea juridica) Bibliografia este impar tita In bibliografie obligatorie si facultativa si va fi indicata la sfarsitul f iecarei prelegeri. Evaluarea va imbraca doua forme: a. una partiald, prin intermediul lucrarilor de control, a caror pondere in nota finaia este stabilita pentra fiecare caz in pa rte, astfel: Evaluarea 1: Evaluarea 2: Evaluarea 3: Lucrare de control cu tema , ,Dreptul ca tiinta sociala" 10% Test cu tema ,,Sistemul institutiilor statului" 1 0% Lucrare de control cu tema ,,Formele fealizarii dreptului" 10% 70% b. nnafinala: examen

A DREPTULUI PRELEGEREA 1 Introducere Aceasta prima prelegere asigura o introducere generala in disclpllna dreptului, precizari terminologice si metodologice, configurarea campului de an aliza teoretlca si practica a dreptului. Rostul ei este de a familiariza student ul cu notiunea i problematica dreptului. Obiective La sfarsitul acestei prelegeri, studentul va putea: - sa aiba o intele gere mai larga a diferitelor aspecte pe care le cuprinde problematica teoriei ge nerale a dreptului; - sa dobandeasca abilitatea de a folosi corect din punct de vedere teoretic concepte si rationamente ce tin de teoria generala a dreptului; - sa coreleze dimensiunile teoretice cu cele practice ale domeniului juridic;

14 - sa ii configureze mai bine notlunea de drept, esentiala In studiul dlsciplin elor din planul de invatamant. 15 dlverselor componente ale realitatii social-umane (politice, etice, juridice etc.). Legile generate ate socletatii umane au anumite trasaturi care le deosebe sc de legile naturii, in primul rand prin aceea ca legile dezvoltaril sociale se manifests in insal activitatea oamenilor; tiinta dreptului apartine stiintelor de spre societate. Conform unor autorl, stiintele sociale alcatuiesc urmatoral tabl ou: a) stiinte nomotetice au ca obiect activitatile umane si ca scop stabilirea de leg! i relatii functionate corespunzatoare. Se utillzeaza aid observatille sis tematice, experimentale, studiile statistlce etc.; Continut si tematizare 1. Teoria generald a dreptului ca disciplina distinctd Se abordeaza aici locul teorlei generate a dreptului in sistemul tiintelor juridice 1 al celor sociale. tiinta este un sistem de cunostinte despre natura, societate si gandire, cunostinte obtlnute prin metode corespunzatoare si exprimate in conc epte, categorii, principil 1 notiuni. tiinta trebuie inteleasa, mai intai, ca o ms titutie, adica o organizatie de oameni care indeplinesc .in societate anumite sa rcinl, apoi ca metoda, adica ansamblu de procedee, mijloace prin care se dezvalu ie aspecte si legitati noi ale lumil inconjuratoare, in care se regasesc si rezl duurl traditionale. Ca fenomen social aparte i ca forma specifica de activltate u mana, stiinta nu poate fi privita doar ca un sistem static de idei, reprezentari , teorii, ci 1 ca sistem dinamic, care se dezvolta, in care se produc contlnuu no i cunotinte, valor! spirituale. De regula, se accepts clasificarea traditionala: stiinfe alenaturii, stiinte despre societate si stiinte despre gdndire. Intre ac estea, scopul stiintelor despre'societate este acela de a cunoaste legile genera te ale existentei si dezvoltarll socletatil, de a stadia formele Istorice de org anizare sociala si modalitatile specifice de manifestare a Exempllficatl. b) stiintele istorice - stiinte care isi propun reconstituirea 1 i nterpretarea trecutului; c) stiintele normative, care delimiteaza lumea dominata de norme, obligatii si atributii, care studiaza aspectele normative ale activit atii umane - stiintele juridice, etica etc. d) cercetarea epistemologica a stiin tei, ca disciplina filosofica socio-umana. ^ Exercitiu: Care este importanta cla sificarii stiintelor si relevanta pentru tema de discutie.pe care ne-am propus-o ?

16 17 Ca stilnta explicativa, stilnta dreptului studiaza: - naturajuridicului; - ca racteristicile sale stracturale; - raporturlle cu alte stlinte; - legaturile Int erne ale sistemului juridic. In felul acesta, dreptul, ca 1 celelalte stlinte soc iale, reprezinta o generallzare a experlentel umane intrun anumit sector de acti vltate si contine o serie de date clarificate si sistematizate, un complex de no tiuni, categorii, concepte si principii, dar i un ansamblu metodologic, pe baza c araia fenomenele pot fi studlate, investigate. Ca tiinta cu statut si pozitie spe cifice, stiinta dreptului anallzeaza un anumit domeniu al relatiilor si stractur ilor sociale domeniul partl-ciparii oamenilor la circuitul juridic, ca purtatori de drepturl si obligatii juridice, cu toate consecintele ce decurg de aici. Coo perarea oamenilor in acest domeniu vast al realitatii sociale implica interventi a dreptului in scopul conducerii 1 dirijarii comportamentelor, impunandu-le regul i normative, modele, prograrnandu-le, intr-un anumit sens, actlunile si limitand u-le, in temeiul unor ratiuni ce tin de coexistenta libertatilor, dreptul ,,abso lut" de manifestare. tlinta dreptului nu se opreste la studiul normel juridice, a l jurlspradentei, al contractului etc. (nu se confunda cu o exegeza a textelor n ormative), ea supune unui amplu proces expiicatlv contextul social-cultural in c are apar si ii due viata normele si institutiile juridice, colaborand in acest pr oces cu toate stiintele sociale - economia politics, sociologia, demografia, sta tistica. In aceasta lurnina, este In acest tablou, dreptul ocupa un loc distinct, atat prin specificitatea obiectu lui sau de cercetare - realltatea juridica, parte components a realitatii social e -, cat si prin relativa sa autonomie metodologicd. tiinta despre societate,-dre ptul este eo ipso stiinta social-umana. tiinta dreptului studiaza juridicul in to ate fomiele sale de manifestare, dar, in primul rand, ca o dimensiune inalienabi la a existentei umane in conditii social-istorice determinate. Dimensiunea jurid ica a socletatil este o realitate asupra careia se apleaca spre a-i cerceta legi tatile, "regularitatile etc. - atat dreptul, cat si alte componente ale sistemul ui tilntelor sociale (Istoria, sociologia, etica etc.). tiinta dreptului (stiintel e juridice) studiaza legile existentei si ale dezvoltarii statului si dreptului, Institutiile politice si juridice, formele lor concret-lstorice, corelatla cu . celelalte componente ale sistemului social, modul in care institutiile politicojurldlce Influenteaza societatea si suporta, la randul lor, influenta sociala. F iind determinat de scopuri care se impun actiunii, dreptul - ca fenomen normatlv - repre-zinta o tentativa de disciplinare, de coordonare a relatiilor sociale, in vederea promovarli unor valor! larg receptate de societate, cum ar fi: propri etatea, siguranta juridica si securitatea libertatilor indivlduale, societatea c ivila etc. tiinta dreptului formuleaza principlile generate pe baza carora dreptu l isi structureaza un mecanism adecvat - eficient si adaptat permanent la scara omului real, concret - de Influentare a comportamentului, in temeiul unor cerint e valorlce.

18 greu de acceptat reducerea intregului drept la normd, asa cum face Kelsen, si stablllrea ca unic oblect al stlintei dreptului norma juridica, privlta ca auto interpretare sublectlva cu sens jurldlc. In pofida unor interpretari mai peslmis te ce-I apartin lui A. Comte, potrivit carora dreptul, nefilnd stiinta, va trebu i sa dlspara, stiinta dreptului s-a dezvoltat permanent, In pas cu cercetarile s tilntifice cele mai noi. Departe de a disparea, dreptul cunoaste o dezvoltare si o afirmare crescanda in domenii dintre cele mai varlate ale societatil. Dezvolt area relatiilor soclale, complexitatea lor crescanda, multiplicarea fara precede nt a contactelor intrasi intersoclale au determinat o dezvoltare corelativa a dr eptului si aparltia unor noi ramurl de drept - dreptul popuiatlei, dreptul mediu lui, dreptul nuclear, dreptul spatial etc. Are loc o largire a sferei de actiune a dreptului, atestablla pe multiple planuri, fapt ce amplifies rolul expllcativ si normativ al stlintel jurldice, a carei functie de cercetare si descriere a r ealului se diversifies si se adanceste, adaugand si latura de prospectie a realu lui dat. In interpretarea si prospectia acestui dat, stiinta juridica nu contest s dreptul celorlalte stiinte de a se pronunta asupra unor adevararl ce prlvesc f enomenul juridic, ci recunoaste mai repede aspecte de competenta concurenta. Pe baza unei abordari inter- si plurldlsciplinare, cunoasterea fenomenului juridic poate fi series amplificata prin sesizarea unor aspecte ce scapa in mod fatal in cadrul studiului reallzat doar in interlorul stlintel dreptului. 19 ^ Exercltiu: S-a tot vorbit pana acum cand de stiinta, cand de stiinte ale dr eptului. De fapt, exista o stiinta a dreptului, sau mai multe tiinte ale dreptulu i, si, daca este valablla ultima afirmatle, atuncl care este relatia dintre ele? Complexitatea fenomenului social-juridic determina o structurare a eforturilor de cercetare a acestuia, o Impartire a rolurllor in raport cu necesltatea puneri i in valoare a laturilor corelate ale acestui fenomen. Dreptul - fenomen complex al societatii este studlat: a) din perspective! globald, ca un sistem inchegat, cu regularltati caracterlstice; b) din perspectivd istoricd fenomen care Isi co nserva anumite permanente de-a lungul dezvoltaril soclale, dar care se transform a, totodata, in cadrul acestel dezvoltari; c) din perspectivd structurald - feno men cu multiple determlnatii calltatlve, cu elemente componente, aflate, la rand ui lor, intr-o stare de acuta interferenta. Rudolf Stammler a considerat Inca de la inceputal secolulul trecut ca tlinta dreptalui cuprinde doua ramuri: una tehr ucd, destlnata sa stadieze .sensul si cuprinsul legilor in alcatuirea lor slstem atlca, si o ramura teoretica, ce trebuie sa constate daca dreptul este mijlocul just pentru scopuri juste. In evoiutla sa milenara, stiinta dreptului a inreglst rat un permanent proces de speciallzare, proces in care s-au crlstaiizat valorll e ce constltuie obiectul specific de cercetare.

20 21 sistemului este alcatuita dintr-un grup de norme, organic legate, ce reglemen teaza o categorie de relatii sociale, pe baza aceleiasi metode i in temeiul unor principii comune. ^ Exemplu: Dreptul civil reglementeaza relatiile sociale cu co ntinut patrimonial (raporturi de proprietate, raporturi obligationale etc.) prin tr-o metoda specifica, metoda echivalentei (egalitatii) partilor. tiinta care stu diaza aceasta ramura este stiinta dreptului civil Relatia intre sistemul stiinte i dreptului si subsistemul stiintelor juridice de ramura este una dintre parte s i intreg, dar sistemul stiintei.. dreptului nu se epuizeaza prin stiintele jurid ice de ramura. Totodata, stiintele juridice de ramura, care alcatuiesc un sistem , nu se regasesc aidoma in sistemul planului de invatamant superior juridic. c) t iintele ajutatoare sunt criminalistica, medicina legala, statistica juridica, lo gica juridica etc. Fara sa faca parte propriu-zis din sistemul stiintei dreptulu i, aceste discipline sunt, in cazuri numeroase, indispensabile cunoasterii unor fenomene de drept sau bunei aplicari a normelor juridice. In investigatia unor r ealitati de drept, ele utilizeaza mijloace stiintifice specifice altor stiinte ( chimia, fizica, medicina, matematica etc.). Defmitia data de Ulpian: ,,tiinta dreptului este cunoaterea lucrurilor divine i uma ne, tiinta de a deosebi ceea ce e drept i ceea ce e nedrept". Partite slstemului s tiintelor juridice urmatoarele: Teoria generala a dreptului; tiintele juridice de ramura; tiintele juridice istorice; tiintele ajutatoare (participative). sunt a) tiintele juridice istorice studiaza istoria dreptului intr-o anumita tara sau dezvoltarea generala a fenomemului juridic (istoria generala a dreptului). /^ Ac tivitate 1: Care credeti ca este importanta cercetarii istoriei dreptului? /^ Ac tivitate 2: Comparati cateva diritre doctrinele rnarilor scoli de drept! b) tiint ele juridice de ramura. studiaza fenomene particulare juridice - ramurile dreptu lui. Exemplificati! Dreptul unui stat este alcatuit din numeroase norme si insti tutii. Acestea constitute sistemul unitar al dreptului statului respectiv. Acest sistem unitar exista in diversitatea ramurilor care il compun. Fiecare ramura a

22 23 Teoria dreptului - analizeaza obiectul sau specific, urmarind organizarea sa logica in cadrul demersului explicativ; - coordoneaza eforturile de cercetare pe care le depun tiintele juridice de ramura i stiintele juridice istorice; - sistem atizeaza cunotintele in stransa cooperare cu limbajul specific al tiintelor de ram ura; - cauta sa sesizeze caracterele proprii si permanente ale fenomenului jurid ic, pentra a-1 defini si a-i contura spatiul in cadrul-sistemului social-istoric din care face parte; - este un demers atat filosofic - prin studiul necesitatii . i al posibilitatii principiale a dreptului -, cat si tiintific - studiaza . cau zalitatea, modul istoric determinat . al aparitiei si formelor de manifestare al e fenomenului juridic. In aceasta lumina, Teoria dreptului este teoria generala a acestuia. Necesitatea Teoriei generale a dreptului imbraca doua aspecte: a) te oretic; b) practic. Merite i limite ale Teoriei generale a dreptului. Teoria gene rala a dreptului este o disciplina de referinta pentra stiinta dreptului. Scopul Teoriei dreptului este acela /^ Exemple: Criminalistica fotografia judiciara; foloseste procedee fizico-chimi ce, la fel ca in cazul ridicarii si conservarii unor probe; statistica juridica foloseste mljloace matematice. d) Teoria generala a dreptului; cercetarea fenome nului juridic nu poate ramane nici la nivelul cunoas.terii formelor consecutive de drept (tratarea istorica), nici la nivelul cunoasterii formelor dreptului poz itiv, ale dreptului activ, in vigoare intr-o anumita tara. Orice tiinta aspira sp re globalitate, spre cunoatere prin ajungere la concept, prin subsumarea fenomene lor particulare si regasirea lor in categorii de maxima generalitate instrumente de gandire cu vocatie de expansiune. Studiul conceptelor, categoriilor, princip iilor i notiunilor de baza ale dreptului este realizat de Teoria generala a drept ului. J/' Exemple de coneepte elaborate In cadrul Teoriei generale a dreptului: eel de drept, norma juridica, izvoral de drept, raportul juridic, tehnica juridi ca. ^ Intrebare: Care este fundamental acestor coneepte? Este el exclusiv teoret ic, sau este practic?

24 25 /^ Exercitii: Explicati raportul In care se afla Teoria generala a dreptului cu stiintele juridice. Care este relatia dintre Teoria generala a dreptului si r ealitatea juridica? de a-si imbogati si amplifica cunoaslerea (deci si practica) dreptului. Concepte le cu care opereaza Teoria dreptului nu sunt nici pe departe rezultatul unor pur e speculatiunl, fara nici o legatura cu realitatea concreta. Desl eminamente ded uctlva, stllnta dreptului nu opereaza numai deductiv, fara o raportare la fapte, la date ale realitatii, ea nu recapltuleaza pur i simplu cunostintele pe care le ofera ca produse de cercetare tiintifica - stlintele juridlce particulare 1 nu es te o ,,magna mater" In raport cu acestea. Efortul Teoriei dreptului de a ajunge la concept nu poate fi, in nici un fel, desprins, izolat-(fara consecinte nefavo rabile asupra procesului de cunoastere) de efortul teoretic al stiintelor partic ulare si, in mod corespunzator, de sporul de cunoatere pe care-1 aduc acestea. De ductiile, axiomele si postulatele dobandite prin sinteza reprezinta, In egala ma sura, raspunsurl la problemele practicii. Categoriile si conceptele cu care oper eaza Teoria generala a dreptului Inmagazineaza, In functie de realitatea pe care o exprima, o serie de experience., aparand ca adevarate complexe de valori, in care viata juridica a pus ceva general valabil si stabil. /^ Exemplu: Conceptul de norma juridica subsumeaza trasaturile particulare ale tuturor normelor dreptu lui (norma de drept civil, de drept administrate, de drept penal etc.). Q Lecturi particulare: Pentra o prlvlre istorica asupra aparitiei si dezvoltarli teoriei generale a dreptului, a se vedea Eugenlu Sperantla, Principii fundament ale de filosofie juridica, Cluj-Napoca, 1936; Nlcolae Popa, Teoria generala a dr eptului, Bucurestl, 1998, p. 5-20, 246-255. 2. Clarificarea conceptului de drept Aceasta parte ii propune sa clarifice in amanunt acceptiunea termenului de drept , dimensiunile Istorica si soclala - ale dreptului, precum si analiza factorilor de configurare ai dreptului. De asemenea, este tratata i problematica esentei, a continutulul 1 a formei dreptului. Tipologia dreptului si enuntarea unel definit ii a dreptului Incheie aceasta diviziune tematica. A. Origine. Cuvantul ,,drept" este folosit In mai multe acceptiuni. El derlva din latinescul directus, luat I n sensul metaforlc {directus, de la dingo, dirigere, care Inseamna ,,drept" - or izontal sau vertical - ,,de-a dreptul", ,,direct", ,,directie", ,,linie dreapta" ). Dar In latina cuvantul care corespundea substantivului ,,drept" era jus (drep t,

26 dreptate, legi). Cuvantui este intalnit si in alte limbi, cu aceeasi semnific atie: droit fi\, dritto it, derecho span., recht - germ., right engl. a. Intx-un prim inteles, cuvantui ,,drept" semnifica tiinta dreptului ansamblul de idei, no tiuni, concepte si principii care explica dreptul si prin intermediul carora dre ptul poate fi gandit. Dreptul nu este numai stiinta, el este, in egala masura, t ehnica si artd. Argumentati aceasta afirmatie! Dreptul Imbina libertatea si nece sitatea necesitatea rezulta cfaiar din scopurile generate ale vietii sociale, sc opuri prefigurate in ansamblul normelor legale. Acest ansamblu alcatuieste drept ul obiectiv. El priveste acea coordonare imperativa prin nomie despre care vorbe ste Max Weber, fund premisa necesara a coexistentei libertatilor. Regulile stabi lite prin norme trebuie sa-si gaseasca un cadra minim de legitimitate pentra a p utea fi conditia existentei posibile a comunitatii. Dreptul este principiul de d irectie, de coeziune sociala, el da societatii caracterul de definit, de coerent a. b. Drept mai semnifica si facultatea unui subiect de a-si valorifica sau de a -si apara impotriva tertilor un anumit interes, legalniente protejat. Acesta est e dreptul suhiectiv si implica categoria de lihertate. Romanii faceau distinctie intre norma agendi \facultas agendi. 27 Unele limbi fac distinctie intre dreptul obiectiv si eel subiectiv: law - dre pt obiectiv, iar right - drept subiectiv (in engleza). Totalitatea normelor juri dice In vigoare (active) dintr-un stat poarta denumirea de drept pozitiv, un dre pt aplicabil imediat si continuu, obligatoriu si susceptibil de a fi adus.la ind eplinire printr-o forta exterioara (coercitiune statala), ca o indreptatire legi tima a'unor instante sociale special abilitate. c. Drept mai este asociat, ca ad jectiv, in aprecierile de natura morala (de exemplu: om drept, actiune dreapta, pedeapsa dreapta etc.). In afara termenului de ,,drept", se foloseste si eel de ,,juridic". Acesta este folosit atat ca adjectiv (norma juridica), cat si intr-o acceptiune ce depaseste notiunea de drept (obiectiv sau subiectiv). Juridicul e ste un fenomen complex care functioneaza obiectiv pe un fundal social, constitui nd unul dintre modurile de reflectare pe plan social a existentei umane. Juridic ul are - sistematic vorbind - un caracter unitar, desi are o compunere complexa (psihologica, institutionala, relationala). Unicitatea fenomenului juridic deter mind unicitatea tiintei dreptului, care este o stiinta explicativ-normativa, ce n u se limiteaza la descrierea si explicarea functionarii unor elemente de tehnici tate si constractii logice, ci se refera si la caracterul operational al concept elor prin intermediul carora se fundamenteaza ontologia, gnoseologia, axiologia si metodologia juridica. Juridicul defineste o parte componenta a realitatii soc iale, alaturi de politic, etic, economic etc.

28 29 dreptul natural este totalitatea principiilor pe care le dicteaza ratiunea pe ntm a da satisfactie inclinatiei naturale a omului spre viata sociala; regasim a celeai idei, desi pe baze diferit concepute, la Pufendorf, Jean Domat etc. Din ac easta perspectiva, Intrebarea cu privire la originea dreptului ramane in relatie cu insui modul In care concepem. dreptul. a. Daca el este echivalent oricarei re guli de conduita, dreptul exists, nediferentiat de alte reguli de conduits, din momentul aparitiei primelor forme de organizare sociala. b. Daca avem in vedere faptul ca dreptul nu poate exprima decat nevoile sociale ale unei colectivitati constituite in forma politico, atuncl dreptul apare In conditii social-Istorice determinate, caracterlzate prln dlferentieri specifice societatii politice. Argu mentare a acestei ultime idei: In evolutia sa, omul pleaca de la o stare de depe ndents totals fata de natura, 1 nu putem considera hoarda sau ceata primara drept forma sociala de organizare, intrucat orice astfel de forma Implica cons/tiinta unul criteriu (real sau imaglnat), iar hoarda nu era decat rezultatul unei apro pieri instinctive. La scara devenirii istorice, determinate de marl mutatii econ omice, prima forma de organizare socials este ginta - care are drept criteriu co nstitutiv comunitatea de sdnge. Ea a fost o forma universala de organizare a soc ietatii primitive, care s-a caracterlzat printr-o diviziune naturala a muncli (d upa sex si varsta) si prln domnia obi^ Argumentati urmatoarea idee: Toate fenomenele juridice siint fenomene sociale, dar nu toate fenomenele sociale sunt si, in mod automat, juridice! B. Dimensiun i ale dreptului Bl. Dimensiunea istorica. Studiul conceptului dreptului implica cu necesitate viziunea istorica, legata de descifrarea originilor (teoria origin ilor) dreptului. Ca institutie ce deriva de la societate si Isi gaseste suportul in relatiile reciproce dintre oameni, dreptul este indisolubil legat de evoluti a generala a societatii, de particularitatile societatii in diferitele sale trep te de dezvoltare istorica. X Tema de reflectie: Dreptul este indisolubil legat d e societate de la primele sale forme primitive de organizare, sau, dimpotriva, e l apare, ca si statul, doar intr-un anumit moment al evolutiei istorice a omului ? Diferite scoli au dat raspunsuri diferite la aceastS problema: - romanii crede au In vesnicia dreptului uhi societas ibijus; coala dreptului natural conform con ceptiei aristotelice, unde omul este considerat zoon politikon, deci un animal s ocial. Din nevoia instinctiva de a trai in societate apare si nevoia de a se sta bili norme juridice; Hugo Grotius -

30 ceiului. Exists acum proprietate comuna asupra pSmantului, lipsa unei forte e xterioare de constrangere, o putere sociala ce apartine intregii colectivitati. Ginta imbraca doua forme: matriarhald si patriarhala, iar trecerea de la o forma la cealalta a fost interpretata ca un efect al dezvoltarii ideilor religioase. Efectul instaurarii patriarhatului a constat In instaurarea monogamiei, dar ea e ste interpretata ca o incalcare a unei vechi poranci religioase. In realitate, t recerea a avut mai degraba cauze sociale si economice, determinate de schimbari importante produse la nivelul mesteugurilor, agriculturii, pastoritului etc. fnce putul adevarat si prima fundatie a statului consta, conform lui Hegel, in famili e, care aduce.cu sine proprietatea privata exclusiva, stabilirea dreptului priva t si siguranta satisfacerii trebuintelor. /^ Exercitiu: Ce este tabuul? Ce este dreptul societatilor primitive? Dati exemple de astfel de legiuiri primitive! B2 . Dimensiunea sociala. Dreptul este un produs complex al societatii, iar normele sale intervin in procesul productiv, stabilind reguli generate pentru actul zil nic, repetat al producerii, repartitiei i schimbului de produse si activitati. Ab ordarea dimensiunilor sociale ale dreptului implies analiza locului dreptului si al realitatii juridice in societate, sistemul legaturilor sale cu celelalte ele mente (realitati) ale societatii. 31 Realitatea juridica este o dimensiune inalienabila realitatii sociale In cond itii jstorice determinate. Existenta ei nu poate fi desprinsa de existenta celor ialte parti ale unei societati, suportand influenta acestora si exercitand la ra ndu-i influents asupra lor. Realitatea juridica mai este denumita uneori si sist em juridic sau suprastructura juridica. In ea este cuprins dreptul, dar acesta d in urma nu se reduce la realitatea juridica. Aceasta are drept componente: contii nta juridica, dreptul, relatiile juridice (ordinea de drept). Inainte de a fi o realitate normativa, dreptul este o stare de constiinta, in sensul ca nevoile sc himbatoare ale societatii care isi reclama reflectare intr-un sistem de norme nu se transpun tale quale in limbajul i in continutul dreptului; ele tree prin cons tiinta legiuitorului, urmand un proces de evaluare, valorizare si valorificare f inals prin normele de drept. Constiinta juridica este o premisS a dreptului; are o functie normativa; are, de asemenea, o functie cognitiva, actionala si cultur al-axiologica; se structureaza pe doua paliere: unul rational (ideologia juridic a) si unul psihic (psihologia juridicS).

32 Partea institutionald dreptul. Ca sistem de reglementari si institutii, alcat uieste miezul juridicului, continutul sau, cadrul sau substantial de referinta. Dreptul, ca fenomen nomiativ, da expresie cerintelor structurilor sociale conduc atoare sau conduse - de mai buna organizare a raporturilor umane, in vederea obt inerii acelui echilibru social indispensabil pentra asigurarea dimatului in care liberului arbitru si vointei subiective sa i se poata opune eficient anumite st andarde oficiale de compo'rtament i in care sa poata fi inlaturata tensiunea dint re cei care accepts aceste standarde si cei care se abat de la ele. Elementele r elationale, sociologice. Intra aici raporturile juridice si situatiile juridice, cele care probeaza eficienta drepului. In cadrul acestor raporturi, oarnenii pa rticipa in calitate de subiecte de drept, valorificandu-si sau aparandu-si pe ca le legala interese si drepturi. Desfas.urarea lor in conformitate cu dispozitiil e legale. duce la crearea ordinii de drept. Din aceasta perspectiva, dreptul poa te fi considerat un mod de existenta a ordinii publice, un factor real de calmar e a conflictelor i de mentinere in limite de ordine a ciocnirilor de interese. C. Factorii de configurare a dreptului. Ideea existentei unor factori exteriori co mplecsi, care exercita influenta asupra dreptului, s-a conturat in perspectiva 33 admiterii caracteralui evolutiv al dreptului, al progresului juridic. Ei sunt grapati in trei mari categorii: 1. cadrul natural; 2. cadrul social-politic; 3. factorul uman. 1. Cadrul natural factor de configurare a dreptului. In toate co mponentele sale - mediul geografic, factorii biologici, fiziologici, demografici -, acest factor influenteaza dreptul. Mediul geografic reprezinta un ansambiu d e factori care influenteaza viata sociala, dezvoltarea economics, posibilitatile dezvoltarii politice etc. Prezentarea exagerata a rolului factorilor demografic i si biologici s-a soldat cu sustineri aberante, rasiste, ce au alimentat contin utul unor legiuiri retrograde, antiumaniste. Contestand asemenea exagerari, aven i in vedere, in acelasi timp, faptul ca dreptul nu poate sa nu fie influentat de actiunea mediului fizic in care oamenii isi urmaresc i-si valorifica anumite int erese si drepturi. Conditiile fizice se releva iegiuitorului - cu toate particul aritatile lor - ca obiect al reglementarii, influentand solutiile juridice cele mai potrivite pentru apararea, conservarea si dezvoltarea acestui cadra in total itatea sa ori a unor componente ale sale.

34 35 2. Cadrul social-politic influenteaza dreptul, constituindu-se ca un factor d e configurare cu actiune specifics. Fiind un produs social, dreptul se afla intr -o permanenta si constractiva relatie cu interesele structurilor sociale. Evolut ia actuala a raporturilor sociale produce o instrainare a individului, conducand la o treptata degradare a relatiei dreptului cu societatea. Legat de interesele economice ale marilor companii, dreptul este obligat sa-si plaseze actiunea pe terenuri pe care criteriile justitiei sunt inlocuite tot mai adesea cu criteriil e eficacitatii practice. Dar, intr-o societate democrats, dreptul trebuie sa sup una unei cenzuri proprii insesi scopurile, valorile societatii, contribuind astf el la definirea acelui orizont de idealitate care transcende necesitatile practi ce imediate si considerentele de oportunitate. Aceasta nu poate conduce la o izo lare a dreptului de societate, pentru ca el trebuie sasi afirme in fiecare momen t functia de mentinere a raporturilor sociale in stare de echilibru, participand la functionarea globala cu propria sa logica, propriile sale mecanisme, proprii le sale institutii. Configurarea solutiilor legislative, caracterul practic-oper ational al institutiilor legale inregistreaza, in ultima instanta, variate influ ente din partea factorilor sociali. Aceste influente nu trebuie sa anuleze speci ficul actiunii dreptului si sa duca dreptul in starea de criza privitor la care ne avertiza J. Carbonnier. /^ Exercitiu: Comparati cele doua cadre natural si so cial-politic - de configurare a dreptului. ^ Exemplu: Mlsunls legislative pentru combaterea Doluarii mediului, reglernentar ils prin care se stabileste un regim juridie specific pentra diferitele componen te ale eadrului fizic - regimul juridic al terenurilor agricole, regimul juridic al spatiului aerian, regimul juridic al marii teritoriale etc. in desiasurarea circuitului juridic, legiuitorul este nevoit sa ia in consideratie calitati spec ifice ale bunurilor materiale, carora le acorda un tratament juridic diferentiat . X Exemplu: Trasaturile naturale ale bunurilor fac ca acestea sa se clasifice i n: mobile si imobile, fungibile si nefungibile, bunuri de gen si bunuri individu al determinate etc. Diversele imprejurari naturale care nu depind de vointa ornu lui pot, prin vointa legii, constitui cauze de nastere, modificare sau stingere a raporturilor juridice. Asemenea evenimente sunt: nasterea, curgerea implacabil a si ireversibila a timpului, calamitati naturale etc. Curgerea timpului poate c onsolida juridic sau poate stinge un drept. Manifestarea fortei regulatoare a ac estui fascicul de factori apartinand cadrului natural nu se prezinta insa ca o f atalitate, nu in mod automat prezenta acestora se finalizeaza cu consecinte juri dice. Actiunea lor este intotdeauna corelatd unui interes social, este prezenta numai in masura in care luarea lor in consideratie este reclamata de un interes social.

36 Elementele components ale acestul cadru socialpolitic de configurare a dreptu M sunt: a. economical - dreptul economic modem dezvalule natura instrumental;! a juridicului, numeroase norme tehnice tmbogatind cu noi note definitorii continu tul traditional al dreptuM; b. ideological Isi pune amprenta asupra modelului de receptare de catre drept a influentei economice; ^ Exercitiu: Comparati ideolog ia comunista cu cea neoliberala din punctul de vedere al rolului factorilor de c onfigurare a dreptuM. 37 J^ Exercitiu: Explicate, pe baza cunotintelor dumneavoastra generate (sau de s pecialitate), procesul de soclalizare si semnificatia sa pentru domeniul dreptul ui. Dimensiunea umana a dreptului prives. te, Inainte de orice, drepturile esent iale ale individului, drepturi care garanteaza egalitatea deplina a tuturor oame nilor, posibilitatea lor de manifestare nestingherita in temeiul demnitatii si l ibertatii, deoarece omul, dupa natura sa, este o fiinta demna si libera. /^ Exer citiu: Care credeti ca este eel mai important dintre toti factorii de configurar e ai dreptului? Argumentati. D. Esenta, continutul i forma dreptului Dl. In gener al, esenta unui fenomen reflects unitatea laturilor trasaturilor i raporturilor i nterne necesare, relativ stabile, care constituie natura launtrica a fenomenului sil fixeaza intr-o clasa de fenomene adiacente. A cerceta esenta dreptului presu pune patrunderea inlauntrul sau, seslzarea legaturilor intlme care-i confera rel ativa stabilitate, Identificarea calltatllor interne. Din multitudinea determina rilor calitative ale dreptului se desprinde o calitate principald: calitatea jur idica a vointei i interesului, care prezideaza la aparitia normelor dreptului si care asigura un anumit echilibru In desfasurarea raporturilor interumane. Este o calitate structurile organizatorice ale societdtii c. grupurile de interes, grapurile de presiune, partidele politice - structuri sociale nestatale. ^ Exercitiu: Evidential! rolurile specifice ale grupurilor de interese si cele a le grupurilor de presiune In configurarea dreptului. 3. Factorul uman este zona centrala de interes pentru orice legiuitor; deoarece reglementeaza ' comportarne ntul oamenilor In cadrul unor categorli diverse de raporturi sociale, dreptui se raporteaza la prezenta omului in societate, la capacitatea sa de a influenta si chiar de a transforma socialul.

i^^ 38 esentlala, ce rarnane neschimbata, indiferent de formele pe care le imbraca s au etapele prin care trece un slstem juridic. ^ Exercltlu: Compara|I notiunea de interes economic cu cea de interes juridic. In drept, putem vorbl despre: a. vo inta generala determinata de anumite interese si care tinde sa se oficializeze p rin intermediul activitatii statale; b. vointa individual - manifestata in proce sul aplicarii dreptului. y Atentie! Esenta dreptului nu se concentreaza in mod e xpres pe aspectul psihologic al vointei, care accentueaza latura individuals a f enomenului, ci pe elementele care fac ca aceasta vointa sa fie generala, exprima ta in cutume si legi, vointa ce tinde sa-si subordoneze vointele individuale. ^ Exercitiu: Se tie ca aceasta vointa generala este intalnita in conceptia contract ualismului. Cunoas.teti care sunt, in esenta, ideile acestei teorii? Care sunt r eprezentantii ei de seama? D2. Continutul dreptului il constitute ansamblul elem entelor, laturilor i conexiunilor care dau expresie concreta vointei i intereselor sociale ce reclama oficializarea i garantarea pe cale etatica. 39 f Exercitiu: Sesizati deosebirea dintre esenta si continutul dreptului? Expli cati. Continutul dreptului are ca latura components dominanta sistemul normelor juridice. Orice sistem de drept ii realizeaza functiile prin actiunea normei de d rept, iar mecanismul influentei sale asupra relatiilor sociale este esential leg at de rnodul in care etalonul de conduita pe care-1 cuprinde norma patrunde in t esatura raporturilor" interumane. Ca elemente de continut ale dreptului, normele juridice se afla intr-o permanenta relatie cu constiinta juridica. Raportat la societate, dreptul apare ca un factor ce organizeaza relatiile sociale, le da o finalitate in conformitate cu un interes public. Normele de drept sunt premise s i conditii sine qua non ale ordinii, precum si instramente de control social. coa la normativista (reprezentant de seama - H. Kelsen): - promoter al ideii conform careia studiul dreptului trebuie sa fie o teorie pura; - studiul dreptului treb uie sa considere ca irelevanta orice legatura a sa cu elementele extranormative; - dreptul se formeaza in trepte, fiecare norma aflandu-i suportul intr-o norma s uperioara, iar toate intr-o aa-numita norma fundamentala. Criticile colii normativ iste s-au iacut de pe pozitii sociologice in domeniul dreptului, imputand normat ivismului faptul ca dreptul a fost, in aceasta intelegere, rapt de suportul sau social.

40 D3. Forma dreptului. Aceasta semnifica exprimarea organizarii interioare a st ractarii continutului, desemneaza aspectul exterior al continutului, modul sau d e exteriorizare. Forma dreptului apartine intotdeauna unui continut. Nu exista f orma goala a dreptului. Forma dreptului este chiar legea de alcatuire, modul in care se leaga elementele care compun continutul dreptului. Stmcturalismul sistem ic postuleaza existenta unei a) forme interne si b) a unei forme externe a drept ului. Cea internd trimite chiar la interactiunea ramurilor dreptului. Cea extern d poate fi analizata din punctul de vedere al: - izvoarelor dreptului; - modalit atilor de sistematizare a legislatiei codificari, incorporari etc. y Exercitiu: Care relevanta acestei clasificari? credeti ca este 41 Criterii de tipologizare a dreptului: I. dupa dependenta de tipologia sisteme lor de organizare sociald (Poirier). Exista drept sclavagist, drept feudal, drep t burghez, drept socialist; II. dupa apartenenta dreptului la un bazin de civili zatie juridica (Rene David). Exista tipologia dupa familia de drept - familia de drept romano-germanica, anglo-saxona, dreptul socialist, dreptul musulman, Mndu s' cfainez, japonez. Diferentele specifice dintre aceste familii sunt de natura ideologico-juridicd; III. dupa criteriul formelor de integrare economico-sociald la nivelul continentului european. A rezultat dreptul comunitatilor europene, u n drept institutional si substantial comunitar. Premisele acestui drept sunt: o noua tipologie a sistemelor de organizare sociala europeana (vezi Tratatul de la Maastricht); - existenta unei vointe autonome configurate de Uniunea European a. Exista drept comunitar originar si drept comunitar derivat; - existenta unor prescriptii fundamentale, a unor principii generate care sa comande directive es entiale ale constrairii si dezvoltarii ordinii juridice comunitare. Acestea sunt solidaritatea intre statele membre, echilibral institutional, nediscriminarea s i egalitatea de tratament, proportionalitatea i preferinta comunitara. E. Tipologia dreptului Este posibila datorita existentei unor constante juridice . In general, tipologiile juridice sunt realizate in drept prin considerarea ele mentelor si a relatiilor reale din viata juridica, pentru a putea cunoaste mai p recis care sunt mecanismele sau relatiile structurale care au fost stabilite Int r-o arie de probleme juridice.

42 F. Definitia dreptului Definirea dreptului a pus in discutle cfaiar Datura dr eptului. Este acesta o realitate transcendents, care se impune ratiunii, sau, di mpotrlva, este un ansamblu de fenomene sociale perceptibile prin experienta? Ras punsul la o astfel de intrebare a configurat intreaga evolutie a filosofiei juri dice. Dreptul este ansamblul regulilor asigurate si garantate de cdtre stat care au ca scop organizarea si disciplinarea comportamentului uman in principalele r elatii din societate, intr-un climat specific manifestarii coexistentei libertat ilor, apararii drepturilor esentiale ale omului si statornicirii spiritului de d reptate. 43 / rolul stiintei si slstemul tiintelor sociale stilnta dreptului in slstemul tiintel or sociale sisternul stllntelor juridice V stiintele juridice de ramura stllntel e participative locul 1 rolul teoriel generale a dreptului In sistemul tiintelor j uridice semnlficatla notiunii de drept dimensiunile dreptului istorica si social a factorl de configurare a dreptului esenta, continut si forma ale dreptului tip ologia dreptului definitia dreptului a a a a a l a Termeni/expresil-cieie stilnta stilnta sociala stilnta dreptului conceptul de drept metodajuridica real itateajurldica normativism actiunea sociala oblcei, totem, tabu slstematizare ju rldica drept public/drept privat pluralism/monism jurldlc tipologie juridica a a a ' a a

44 JrKJtiL(iivjJcJ\ii/\ Z a) Obligatorie N. Popa, Teoria generald a dreptului, Ed. Actami, Bucuresti, 1998 . M. Djuvara, Teoria generald a dreptului (Enciclopedie juridica), Ed. All, Bucu resti, 1995. Eugenlu Sperantia, Principii fundamentale de filosofie juridica, Cl uj-Napoca, 1936. Eugeniu Sperantia, Introducers in filosofia dreptului, Cluj-Nap oca, 1940. I. Ceterchl, I. Cralovan, Introducere in Teoria generald a dreptului, Bucuresti, 1992. Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptului, Bucuresti, 19 99. Gheorghe Bobos, Teoria generald a dreptului, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996. N . Popa, I. Dogaru, Gh. Danisor, D.C. Danisor, Pilosofia dreptului, Ed. AUBeck, B ucuresti, 2002. b) Facultativd Fr. Rigaux, Introduction it la Science du Droit, Braxelles, 1974. Jean-Louis Bergel, Theorie generale du droit, Paris, 1985. Intr odncere Aceasta a doua prelegere arata relatiile care exista Intre drept si stat , precum si esentialele fimctii ale dreptului. La sfarsitul acestei prelegeri, studentul va putea: - sa isi insuseasca problema tica statului (definitie, forme) etc. relevanta pentra relatia existenta intre s tat si drept; - sa ii insuseasca problematica functiilor dreptului; - sa recunoas ca aspectul aplicativ al studiului dreptului. 1. Notiunea de stat. Statul este principala institute politica a societatii.

46 47 ^ Exercitiu:' Credetl ca in lumea contemporana acest mobil, considerat altada ta aproape unicul intr-un conflict Intre state, este'inca valabil in aceasta con ditie? Argumentati. Elementele statului sunt, deci: . - teritoriul; ..: populatla; .-. : . ^ Exercltiu: Pe baza cunotintelor dumneavoastra generale, incercati sa reallzati o incursiune teoretica in istoria statului. Instrament de conducere sociala apar ator al unor interese soclale de grap sau ale societatii ca intreg cadra de desf asurare al relatiilor soclale de un anumit tip, configurate istorlc relatia cu s ocietatea civila - fata de aceasta, statul este o necesltate exterioara si scop imanent al societatii civile -... ..' Statul 2. Continut si scop al statului. Criteriul de organizare al statului este unul t eritorial. Teritoriul capita in acest context o semnlficatiepolitico,. X Exercit iu: In cazul in care teritoriul dispare ca criterlu de definire a statului, mai putem vorbi despre stat sau nu? Argumentati gandindu-va la transformarlle care a u loc in lumea contemporana. Dlsputele intre state, care iau adesea forma razboi ului, au drept obiect acapararea de teritorii, de prizonieri, de bogatii aflate pe acele teritorii. - Forta publica denumita si putere de stat sau putere de constrangere. Diferite : concept!! despre stat - Kant, curentul liberalismului etc. configureaza in mod diferit raportul intre cetatean si stat, accentudnd, in esenta, pe apdrarea dre pturilor cetdteanului, pe promovarea intereselor acestuia. ~ Ruptura in aceasta directie o constituie materialismul istoric, care accentueazd pe considerarea st atului ca instrument de dominatie al unei clase asupra alteia. Gontextul contemp oran a schimbat perceptia asupra statului. Revolutia stllntifica . si tehnica, t ransformarea claselor si a raporturilor dintre acestea intr-o lume creata de om pune problema unul nou rol jucat de stat. Noul stat asistential se caracterizeaz a, din punct'de vedere juridic, prin. trecerea de la un drept cu o functie prepo nderent protectiv-represiva la un drept cu o functie mai mult promotlonala. Aces t stat trebuie sa-si conserve numai monopolul asupra fortei legitime, a carei ex ercitare este limitata de recunoasterea si garantarea drepturilor :

48 omului. Este larg raspandlta Ideea ca acest nou stat are ca functii principal s - asumarea sarclnll de reallzare a unel socletati mai Integrate; - respectarea drepturilor fiindamentale ale omului; - asigurarea principillor separaril puter ilor; - respectarea regulilor democratlce apte sa genereze decizii adecvate; - a sigurarea democratic! si a justitiei (Duverger). 3. Puterea de stat si exercitar ea puterii de stat prin organele sale. Institutiile statului. Puterea de stat es te o forma istoricete determinata si variabila de autoritate. In orlce socletate exista forme multiple de autoritate, de fixare si consolidate a unui sistem de v alori. S Tema: A se citi despre formele de autoritate in conceptia lui Max Weber . Puterea de stat are: caracter politic; sfera generala de aplicabilitate; agent i speclallzati care o reallzeaza; este suverana, atat din punct de vedere exteri or - orlce stat are dreptul de a stabili propriile relatii cu alte state, cat 1 d in punct de vedere interior, In sensul ca orice stat poate sa comande cu prlvire la supusil proprii, ordine 49 care se concretizeaza in elaborarea unor norme cu caracter general-obligatori u si in urmarirea aplicarii lor in practica sociala. Exercitarea puterii de stat dlfera conform tipurilor de organizare statala. Intr-un stat democratic, puterea emana de la popor si apartine acestuia. Exercit area puterii, organizarea canalelor prin care circula puterea sunt Incredintate statului. In planul activitatii statale are loc o divizare, o separare a puteril or. Separatia puterilor: - este fundamentals de Montesquieu; - postuleaza existe nta a trei puteri - legluitoare, executiva si judecatoreasca; - este fundamental libertatii politice. Separarea puterilor nn inseamnd lipsa de corespondenta int re ele. Acest prlnciplu, al separatiei puterilor, nu trebuie sa Introduca o star e de independents absoluta care sa constitule raportul puterilor ca ceva negativ , in sensul ca tot ce face una fata de cealalta devine un act ostil, cu destinat ia sa 1 se impotriveasca. In ameliorarea unei astfel de vizluni, un rol importan t li revine dreptului. Acesta fixeaza cadrul legal de functionare a fiecarei put eri, cadru in care trebuie sa se regleze raporturile firestl de cooperate ale pu terilor si de integrare a acestora in sistemul social-politic de organizare soci ala.

50 Institutiile statului sunt organizate intr-o forma sistematlca 1 constltuie In strumental de realizare a functiilor statului. Modul de functlonare, repartizare a competentelor, atribuirea unor prerogative specifice sunt contlnute in legi, i n Constitute, in legile organice si in legile subsecvente acestora. Activltatea institutiilor este reglatd normativ. Normele juridice dimensioneaza competenta o rganelor de stat atat cea materials, cat 1 cea teritoriala sau personals. 2. Form a statului a. Exprima modul de organizare a continutului puterii, structure inte ma si extema a acestui continut. b. Laturile componente ale formei de stat sunt: bl. forma de guvernamant modul de constituire a organelor centrale ale statului , exercitarea puterii prin Intermediul acestor organe si impartlrea competentei intre ele; y Exercitiu: Pe baza cunotintelor dumneavoastra generate, dati example de forme de guvemamani b2. structura de stat - state simple sau unitare si stat e compuse sau federative; tf Exercitiu: Care sunt avantajele si dezavantajele st atelor federative fata de cele simple? 51 b3. regimul politic - ansamblul metodelor si mljloacelor de conducere a socie tafii, cu referire imediata la raporturile dintre stat si Individ, la modul eonc ret in care un. stat asigura si garanteaza, in volum si intensltate, raporturile subiective. . .. 5. Principalele functii ale dreptului. Functiile dreptului sunt acele direct!! fundamentale ale actiunii mecanismului juridic la indeplinlrea c arora participa intregul sistem al dreptului, precum. 1 instantele sociaie specia l abilitate cu atributii in domeniul reallzaril dreptului., . Principalele funct ii,ale dreptului, intr-o prezentare analitica, sunt: a. functia de institutional izare sau formalizarea juridicd a organizarii sodal-politice. Organizarea si fun ctionarea puterilor publice, precum si a institutiilor politice fundamentale, su nt concepute in maniera juridlca, iar mecanismul rapbrturilor ce se nasc in proc esul conducerii politice este reglat prin intermediul dreptului; b. functia de c onservare, aparare i garantare a valorilor fundamentale ale societdtii. Prin acea sta se implica activ in dezvoltarea sociala, deoarece dreptul, ca ansamblu de no rme, institutii si sanctiuni formallzate, stabileste principiile de baza ale con vietulrii sociaie; c. functia de conducere a societdtii. Actul normativ juridic este un act de conducere sociala. Legea este forma jnlversala de exprimare a dezi deratelor sociaie majore;

52 d.functia normative!. Ea deriva din rolul superior al dreptului, din faptul c a, nefilnd un scop in sine, dreptul este destinat sa asiguie subordonarea actiun ilor Individuale fata de o condulta-tip. Aceasta functie este una de slnteza, Im plicandu-le pe toate celelalte. 53 a) Obligatorie N. Popa, Teoria generald a dreptului, Bucuresti, 1998. M. Djuvara , Teoria generala a dreptului (Enciclopedie juridica), Ed. All, Bucureti, 1995. E ugenlu Sperantia, Principii fundamentale de filosofw juridica, Cluj-Napoca, 1936 . Eugeniu Sperantia, Introducere in filosofia dreptului, Cluj-Napoca, 1940. I. C eterchi, I. Craiovan, Introducere in Teoria generala a dreptului, Bucuresti, 199 2. Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptului, Bucureti, 1999. Gheorghe Bobo s, Teoria generala a dreptului, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996. Ion Craiovan, Trat at elementar de teoria generala a dreptului, Ed. AllBeck, 2001. b) Facultativd E . Friedman, Theorie generale du droit, 1965. Fr. Rigaux, Introduction a la Scien ce du Droit, Bruxelles, 1974. Jean-Louis Bergel, Theorie generale du droit, Pari s, 1985. Giorgio Del Vecchio, Lectii de filosofle juridica, Ed. EuropaNova, Bucu resti, 1995. S S S S institutiile f. S S notiunea de stat continutul si scopul statului puterea de stat si exercitarea pu teril de stat Inst'ramente ale exercitaril puterii de stat statului forma statul ui notiunea de functie a dreptului prlncipalele functii ale dreptului a a a a autoritate stat Institute principille dreptului functie a dreptului

PRELEGEREA3 Principlile dreptului. Dreptnl ,i sistemnl normativ social Prelegerea a treia 1st propune sa clarifice problematlca principiilor dreptului si a celel legate de relatia dintre drept si sistemul normativ social. Un accent aparte se pune pe relatla drept-morala. , Oblective La sfarsitul acestei preleg eri, studentul va putea: sa identifice principille dreptului 1 problematica lor; sa deosebeasca intre relevanta teoretlca i practlca a prlncipiilor dreptului; . s a aplice i sa coreleze informatlile dobandite cu privire la sistemul normativ soc ial la chestiuni practice. Contlnnt 1 tematlzare 1. Clarificarea notiunii de prin cipiu al dreptului. In aceasta parte a prelegerii, se va accentua . asupra config urarii teoretlce a notiunii de principiu al dreptului. Ce sunt prindpiile dreptu lui? Idei conducatoare ale continutului tuturor normelor jurldlce. .

56 Care este rolul princlplllor dreptului? Ele au un rol construct, dar i unul val orizator pentra sistemul de drept, in sensui ca ele cuprind cerintele obiectlve ale societatii, cerinte cu manifestari specifice in procesul de constitute a dre ptului si in procesul de realizare a sa. y Exercitiu: Ce rol joaca traditia 1 ino vatla in construlrea slstemului dreptului? Principiile generale ale dreptului si ntetizeaza un mare numar de cazuri concrete, ele rezuma fie aprecierile individu ale ale relatiilor juridlce, fie elementele de drept (sub forma unor definitii). Ele nu au un suport exclusiv imaginativ. Delimitarea principiilor dreptului se face in functie de experienta sociala si de unele cerinte obiective ale evolutle i societatii, ale convietulrii sociale, ale asigurarii acelui echilibru necesar intre drepturile unora si obligatiile altora. Principiile dreptului trebuie depa rtajate de: a) conceptele juridice - chiar daca exista o legatura intre ele, in sensui ca conceptele juridice sunt elemente de mijlocire pentra principiile fund amentale ale dreptului, iar acestea, la randul lor, dau continut concret categor iilor juridice, principiile juridice nu se confunda cu conceptele si categoriile juridice. Dar acestea din urma ajuta principiile juridice prln conferlrea unul continut concret, prin punerea lor in acord cu schimbarile sociale. 57 b) normele juridice - normele juridice au, fata de principii, o valoare expli catlva mai mica. c) axlomele juridice - acestea sunt mici sinteze, cu un grad de cuprindere mult mai mic decat principiile generate si cu un rol limitat in Inte rpretarea fenomenului juridic. Exemplificati. Ideea de baza de la care s-a porni t, indiferent de coala de drept care a abordat aceasta problems, a fost consldera rea dreptului ca instrument al asigurarii libertatii i egalitatii oamenilor in ra porturile dintre el sau in raporturlle lor cu statul, independent de variatiile istorice in care s=au configurat Instramentele juridice de garantare i reaiizare practica a libertatii si egalitatii. ^ Exemplificati, aratand care sunt ideile e sentiale ale diferitelor teorii - pozitiviste, jusnaturallste sau istorice - in abordarea problematicii originli dreptului. Care este importanta teoreticd si pr actica a studieril principiilor dreptuiul? - Principiile dreptului traseaza lini a directoare pentra sistemul juridic; - Principiile dreptului au rol in administ rarea justitiei; - Actiunea principiilor dreptului are ca rezultat conferirea ce rtitudinii dreptului - garantia

58 acordata Indivizilor contra imprevizibilitatil nomielor coercitlve - si a con gruentel sistemului leglslatlv adica -concordanta legilor, caracteml lor social verosimii, oportanitatea lor. Prezentarea analiticd a principiilor dreptului A. Asigurarea bazelor legale de functionare a statului. Actiunea acestui principiu presupune premisa existentei statului de drept. B. PrincipM libertatii si al ega litatii. In realizarea efectiva a vietii sociale, rolul dreptului se materialize aza in ingradirea inclinatiei unor grapuri de a nega altora ceea ce lor nu le pl ace, in neutralizarea acelei suspiciuni difuze a autoritatilor politice fata de gruparile nonconformiste si in inlaturarea tuturor barierelor si a discriminaril or ce persists in calea asigurarii sanselor egale de manifestare si progres pent ru toti oamenii. C. PrincipM responsabilitatii. Dincolo de terenul moralei, resp onsabilitatea priveste domeniul dreptului in sensul ca acesta poate si trebuie s a intervina in reglementarea raporturilor sociale, nu numai post festum, ci si p rin prescriptive sale, putand sa fundamenteze atitudini culturale ale individulu i fata de lege, atitudini exprimate esential in apararea integritatii valorilor sociale pe cale legala. 59 _ _ D. _ Pnncipiul echitatii si justitiei. Actiunea prmcipiului echitatii pri veste atat activitatea legiuitoralui cat si activitatea de interpretare si aplic are a dreptului ' Exercitiu: Imaginati o situatie reala in care se poate proba e xistenta acestor principii ale dreptului. 2. Dreptul in sistemul normativ social *$" In aceasta sectiune a prelegerii, se va analiza relatia existenta intre drept si sistemul normelor sociale. Definitia normei sociale: Element de reglare a comportamentului social. Sistemul normelor sociale. Este alcatuit din norme etice, obisnuielnice, tehnice, politice, relig ioase, juridice. Corelatii intre notmajuridica si cea etica: - teoria juridica a considerat dreptul si morala strans legate intre ele, cand dreptul ca un minim de morala, cand o ordine de drept fara morala (pozitivismul juridic); Exercitiu: Argumentati aceasta idee. - curentele sociologice se plaseaza intre aceste orie ntari - specificitatea curentelor sociologice consta in aceea ca ele recimosc si explica prezenta spontana a dreptului in viata sociala, ca urmare a presiunii u nor factor! social-politici si ideologic!.

60 Corelatii intre noxma juridica si cea a obiceiuhd. Gbicelul este o regula de conduita statomiclta in cadnil convietuirii umane printr-un uz indelungat. Aplic area sa se reallzeaza indeosebi prin consensui membrllor colectlvitatll (grupulu i), potrivit cu credinta in justetea reglementarii sale. VII. Corelatii intre no rma juridica si cea tehnica. Este vizibila mai ales prin nerespectarea in proces ul economic a normelor Impuse. 61 a) Obligatorie N. Popa, Teoria generald a dreptuiui, cap. V 1 M. Djuvara, Teoria generala a dreptuiui (Enciclopedie juridica), Ed. All, Bucuresti, 1995.' Eugenlu Sperantia, Principii fundamentaie de filosofie juridica, Ciuj-Napoca, 1936. Eug eniu Sperantla, Introducere in filosofia dreptuiui, Cluj-Napoca, 1940. I. Ceterc hi, I. Craiovan, Introducere in Teoria generald a dreptuiui, Bucuresti, 1992. So fia Popescu, Introducere in studiul dreptuiui, Bucuresti, 1999. Gheorghe Bobos, Teoria generald a dreptuiui, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996. N. Popa, I. Dogaru, G h. DSnisor, D.C. Danisor, Filosofia dreptuiui. Marile curente, Ed. AllBeck, 2002 . b) Facultativd Fr. Rigaux, Introduction a la Science du Droit, Bruxelles, 1974 . Jean-Louis Bergel, Theorie generate du droit, Paris, 1985. T.enie peiitra re.capitulare notlunea principiilor fundamentaie ale dreptuiui importanta principiilor dreptuiui-: norma sociala i. norma juridica" dreptul in s istemul'normativ social dreptul sI morala '.'"' 511' ' Q a a a a a princlpm norma sociala libertate egalltate justitie norma juridica. sistemal nor melor jurldlce

PRELEGEREA4 Norma juridical, izvorul dreptului, crearea dreptului firaportnl jnr MIc Introdncere -.' In aceasta prelegere vor fi, anallzate problematica notiunii normei juridice si a raportului juridic, structura lor, continutul lor si principiile actiunii. Obi ective La sfarsitul acestei prelegeri, studentul' va putea sa: - identlfice prob lematica normei juridice i a raportului juridic; - identlfice aplicabilitatea pra ctica a acestor categorii ale ti'intei dreptului. , Continut f i tematizare 1. Ca mcteristiciale normei juridice caracter general i impersonal; caracter tipic; imp llca un raport intersubiectiv; este obligatorie.

64 65 4. Clasificarea normelor juridice A. Criteriul- ramurii de drept - eel al obi ectului reglementarii juridice 1 al metodelor de reglementare. B. Criteriul forte l juridice a actulul normatlv actele normative sunt exprimate in legi, decrete, hotarari guvemamentale, ordonante, fiecare cu o forta juridica specifics. C. Cri teriul structurii loglce - din acest punct de vedere, normele juridice pot fi: complete - cele in care sunt cuprinse toate partile constitutive (ipoteza, dlsp ozitie, sanctiune); - incomplete care sunt clasificate ca norme de trimitere i no rme in alb. D. Criteriul sferei de aplicare - din acest punct de vedere, normele juridice sunt generale, speciale si de exceptie. E. Criteriul gradulul 1 intensi tatii Incidentei normele-principli i normele cardinale sunt distinse dupa acest c riteriu. F. Criteriul modului de reglementare a conduitel: onerative, prohibitiv e, permlsive - ele trlmit la reglementarea cornportamentelor sociale 1 juridice. G. Normele organizatorlce normele care privesc organlzarea institutiilor i a orga nismelor sociale. ^ Exercitlu: Explicati afirmatiile de mai sus si caracterizati aceste trasaturi. 2. Definitia normei juridice Norma juridica este o regula generala s. I obligat orie de eondulta, al carei scop este acela de a asigura ordinea sociala, regula ce poate fi adusa la indeplinlre pe cale statala, in caz de nevoie prin constran gere. ^ Exercitlu: Care este rolul normei juridice In societate? 3. Structura no rmei juridice Ea poate fi privita din punct de vedere: a) logic - partea statica , Intema 1 stabila a normei. Ipoteza Imprejurarile in care norma juridica intra i n actlune. Dispozitia este miezul normei juridice, in care sunt cuprinse dreptur ile si obligatiile subiectelor participante la raporturile soclale, conduita ace stora. Sanctiunea confine unnarile nefavorabile care survin in conditiile neresp ectarii dispozitiei. b) tehnic-legislativ - partea flexibila a normei (construct ia tehnlca a normei juridice de catre legiuitor).

66 H. Normele punitive si normele stimulative - cele care sunt analizate foarte bine si de sociologla juridica, cuprlnzand sanction! negative si pozitive. 5. Ac tiunea norrneijuridice Ea se poate anallza: a. in timp. Exista trei momente care intereseaza: al. intrarea In vigoare a normel juridice; a2. actiunea normei - e xceptille de la principiul neretroactivitatii normei juridice; a3. iesirea din v igoare a normei juridice. c. in spatiu i asupra persoanelor; extrateritorialitati i. 6. Izvoarele dreptului. Evolutie istorica 7. Raportnljuridic Este un raport s ocial care implica mai rnulte elemente: 1. premisele raportului juridic - norma juridica, subiecteie de drept si faptele juridice; 2. Idei rationale: persoana, obligatie, act juridic, fapt juridic etc.; 3. contactul intre subiecte a caror a ctiune are o limita: dreptui si obligatia corelativa. exceptia 67 Raportul juridic este acea legdtura sociala, reglementafd de norma juridica, contindnd un sistem de interactiune reciprocd intre participanti determinati, le gdtura ce este susceptibila a fi aparata pe calea coercitiunii statale. 8. Trdsd turile caracteristice ale raportului juridic 1. Este un raport social; 2. Este u n raport de suprastractura; 3. Este un raport volitional; 4. Este un raport valo rlc; 5. Este o categoric Istorica. 9. Subiecteie raportului juridic A. Conceptul de sublect de drept - sau subiect al raportului juridic; se doreste evidentiere a relatiei existente intre calitatea de subiect de drept si capacitatea juridica o categoric ce desemneaza aptitudinea (deci posibilitatea) de a avea drepturi s i obligatii in raporturi juridice concrete. B. Capacitatea juridica - premisa a calitatii de subiect de drept , stems legata de persoana si personalltatea omului . Ea poate fi generala si specials. C. Clasificarea subiectelor raporturilor jur idice: subiecte indlvlduale (persoana) i subiecte colective (statul, organele sta tului, persoanele juridice). /^ Exercltiu: Ce relatie exista Intre subiecteie In dividuale si cele colective din punctul de vedere al raportului juridic?

68 10. Continutul raportuluijuridic Aid se reflects legatura. indisolubila intre norma agendi - regula de drept ce determina conduita posibila si datorata - i fa cultas agendi - dreptul unui participant la raportul juridic. 11. Obiectul rapor tului juridic II constituie, deci, chiar conduita la care se refera continutul. 12. Faptul juridic Clasificarea faptelor juridice: evenimente, actiuni, cu preci zarea ca nu orice eveniment produce efecte juridice, intrand astfel In categoria faptelor juridice. Legea selecteaza numai un numar limitat de astfel de impreju rari, si anume pe cele care, prin amploarea consecintelor, au legatura cu ordine a juridica. 69 notiunea raportului juridic trasaturi ale raportului juridic structura raport ului juridic continutul si subiectele raportului juridic a a a a a a Q . Termemi/expresi-eieie izvor de drept norma juridica raport juridic structura sanctiune permisiune disp ozitie retroactivitate fapt juridic capacitate juridica subiect de drept dreptur i si obligatii juridice Teme peiitni recapitulare > > > > > > > caracteristicile normei juridice definitia normei juridice structu ra normei juridice clasificarea normelor juridice actiunea normei juridice conce ptul de izvor de drept evolutia izvoarelor dreptului in decursul istoriei dreptu lui a a a a a 1 Bibliografle recomandata Obligatorie Popa, Teoria generald a dreptului, cap. IX si XIV. M. Djuvara, Teori a generald a dreptului (Enciclopedie juridica), Ed. AH, Bucuresti, 1995.

70 Eugeniu Sperantia, Principii fundamentale de filosofie juridica, Cluj-Napoca, 1936. Eugeniu Sperantia, Introducere in filosofia dreptului, Cluj-Napoca, 1940. Dan Ciobanu, Introducere in studiul dreptului, Bucuresti, 1991. I. Ceterchi, I. Craiovan, Introducere in Teoria generala a dreptului, Bucureti, 1992. Sofia Pope scu, Introducere in studiul dreptului, Bucuresti, 1999. Gheorghe Bobos, Teoria g enerala a dreptului, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996. b) Facultativa Paul Roubier, Theorie generale du droit, Paris, 1951. Jean Dabin, Theorie generale du droit, 1 969. E.Friedman, Theorie generale du droit, 1965. Fr. Rigaux, Introduction a la Science du Droit, Bruxelles, 1974. Jean-Louis Bergel, Theorie generale du droit, Paris, 1985. PRELEGEREA 5 Meallzarea dreptului. Incakarea dreptului (rlspmmderea juridica) Introducere In aceasta prelegere se vor evidentia problematica realizarii dreptu lui, aspectele practice ale functlonarii dreptului i incakarea dreptului. Obiectl ve La sfarsitul prelegerii, studentul: - va putea sa sesizeze aspectele practice al e problematicii dreptului; - va putea sa isi precizeze intinderea aplicarii drep tului; ' va putea sa sesizeze modul in care statul apara ordinea de drept incalc ata. ContlHiit I tematizare 1. Conceptul realizarii dreptului. Aceasta este o confrun tare a modelului -general de conduita, constrult de legiuitor, cu realitatea con creta.

72 Realizarea dreptului este procesul transpunerii in viatd a continutului norme lor juridice, in cadrul caruia oamenii, ca subiecte de drept, respectd i executd dispozitii normative, iar organele de stat aplicd dreptul, in temeiul competente i lor. 2. Formele realizarii dreptului. Acestea sunt in numar de doua: A. Realiz area dreptului prin respectarea si executarea dispozitiilor legate de catre ceta teni - aid se mai pot evidentia cateva trasaturi: - aceasta forma de realizare a dreptului implica indeplinirea comandamentelor cuprinse in normele juridice, pr in conformarea fata de dispozitiile normative; - conformarea fata de conduita fl xata prin normele de drept este rezultatul direct al actiunii mai rnultor factor i, precum acceptarea legii de catre societate, ridicarea vietii materiale si spi rituale a oamenilor etc.; - ca voluni si intensitate, aceasta forma de realizare a dreptului este mult mai bogata decat cealalta forma aplicarea dreptului; - di n punctul de vedere al tehnicii juridice, activitatile implicate in realizarea a cestei forme sunt relativ mai simple. B. Realizarea dreptului prin aplicarea nor melor juridice de catre organele de stat si alte organisme soclale. 1. Notiunea de apllcare a dreptului consta in elaborarea si realizarea unui sistern de actiu ni statale, in vederea transpunerii in practica a dispozitiilor si sanctiunilor normelor de drept; 73 2. Trasaturile aplicarii dreptului; 3. Fazele procesului de apllcare a dreptu lui. Acestea sunt stabillrea starii de fapt, alegerea normei de drept, interpret area normelor juridice, elaborarea si emiterea actului de apllcare; 4. Conceptul interpretarii normei de drept; 5. Formele si metodele Interpretarii; 6. Incalca rea dreptului - raspunderea juridica. ^ Exercitiu: Imaglnati o situatie reala de aplicare a dreptului si comentati. conceptul realizarii dreptului formele de realizare a dreptului Q> Termeni/exf jresii-cheie realizare a dreptului a apllcare a dreptului stare de fapt - stare de drept act de aplicare a Interpretarea dreptului raspunderea juridica

74 a) Ohligatorie N. Popa, Teoria generald a dreptului, cap. XII, XIII i XV. M. Djuvara, Teoria generald a dreptului (Encidopedie juridica), Ed. All, Bucuretl , 1995. Eugenlu Sperantia, Principii fundamentale de filosofie juridica, Cluj-Na poca, 1936. Eugeniu Sperantia, Introducere in filosofia dreptului, Cluj-Napoca, 1940. I. Ceterchi, I. Craiovan, Introducere in Teoria generald a dreptului, Bucu reti, 1992. Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptului, Bucuretl, 1999. Gheor ghe Bobo, Teoria generald a dreptului, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996. D. Mazilu, T eoria generald a dreptului. b) Facultativd Fr. Rigaux, Introduction a la Science du Droit, Braxelles, 1974. Jean-Louis Bergel, Theorie generate du droit, Paris, 1985. Ion Craiovan, Tratat elementar de teoria generald a dreptului, Ed. AllBec k, Bucureti, 2001. Giorgio Del Vecchlo, Lectii defilosofie juridica, Ed. EuropaNo va, Bucureti, 1995.