Urme ale rzboaielor din Veliko Tarnavo

Veliko Tarnovo este oraul cu cel mai glorios trecut istoric din Bulgaria. Originea numelui este legat de cuvntul slav tern sau turn (tron), i de-a lungul anilor s-a transformat n Ternov, Turnov, Tur-nov, Turnovgrad, Turnovo, iar mai apoi n Veliko Turnovo, fiind numit Veliko (Mare) datorit mrimii i frumuseii sale. Veliko Tarnovo a cunoscut o istorie zbuciumat. Locuit permanent nc din mileniul al III-lea .Hr., mica aezare este transformat ntr-o fortrea bizantin n secolul al IV-lea d.Hr., urmnd ca gloria s i-o triasc odat cu apariia n secolul al XII-lea a dinastiei vlaho-bulgare a Asnetilor. Pe 17 iunie 1393, dup un asediu de 3 luni, Veliko Tarnovo cade sub stpnirea otoman, ce a durat 484 de ani, pn la Rzboiul Ruso-Turc din 1877 , cnd Bulgaria, alturi de alte state balcanice, i-a ctigat independena. La 17 aprilie 1879, Marea Adunare Constituant a Bulgariei libere a hotrt la Veliko Turnovo, alegerea efului statului. n data de 27 iulie a aceluiai an, Alexander Battenberg a fost ales drept Cneaz al Bulgariei. Dup eliberare, Sofia devine noua capital. Oraul medieval, pstreaz nc construciile medievale, bine conservate, aliniate de o parte i de alta a strzilor pavate (Strada Gourko este una dintre ele- numit astfel n cinstea marealului rus Joseph Vladimirovici Romeyko-Gourko, eliberatorul oraului Veliko Tarnovo n timpul Rzboiului Ruso-Romano-Turc din 1877-1878).