Metode de obinere Minereurile (sulfuroase) de metale neferoase conin de obicei 2-4%, rareori peste 7% Cu.

De aceea, nainte de a proceda la obinerea propriu-zis a metalului, este necesar o concentrare. Aceasta const ntr-o prjire pariala, cu aer insuficient. Cuprul are o afinitate mult mai mare pentru sulf dect fierul, n schimb se oxideaz mai greu dect acesta. De aceea, n timpul prjirii pariale, pirita, FeS2, se transforma n parte n FeS, n parte se oxideaz pn la FeO i Fe2O3,care se combin cu nisipul de cuar ad ugat anume, dnd silicat de fier, uor fuzibil, care trece n zgur. n partea de jos a cuptorului se adun astfel o mat cuproas, topit, compus n cea mai mare parte din Cu2S si FeS, cu un coninut de 30-45% Cu. Mata cuproas este apoi prelucrat ntr-un convertizor cptuit cu crmizi de silice sau mai bine de magnezit. Aerul se introduce prin deschideri laterale. n convertizor, sulfura feroasa se oxideaz n oxid de fier, care se combina cu nisipul adugat, dnd silicai ce se adun n partea superioar, n stare topit. O parte din sulfura cuproas trece n oxid cupros, care reacioneaz cu restul de sulfur: Cu2S + 2 Cu2O - > 6 Cu + SO2 Valena Valena cuprului este, n principal 1 sau 2 (cuprul formeaz o varietate rar de compui i sruri cu starea de oxidare +1 i +2, care sunt de obicei numite sruri cuproase sau cuprice), dei, mai rar, poate fi chiar i 3. Cupru (arama), cu Z = 29, A = 64 aflat n grupa I B perioada a 4 a Numr atomic:29 Numr de protoni/electroni:29 Numr de neutroni:35 Configuraia electronic: Valena: I, II Numrul de straturi: 4 Primul strat: 2 Al doilea strat: 8 Al treilea strat: 18 Al patrulea strat: 1