ANCHETA JURNALISTICA Ancheta, ca specie publicistica de teren, isi propune sa evoce si, mai ales, sa aprofundeze, prin investigare

directa, mari probleme economice, sociale, politice, culturale de actualitate sau nu.

Desi se asemana pana la un punct cu reportajul de amploare, ancheta isi propune mai degraba sa supuna ratiunii ceea ce reportajul supunea simtirii: reportajul da viata, arata, ancheta, dimpotriva, demonteaza si demonstreaza. In general, o ancheta incepe din momentul in care reporterul isi pune o intrebare la care nu poate raspunde. Demersul investigational continua apoi cu adunarea tuturor informatiilor in legatura cu subiectul. Jurnalistul studiaza cu atentie ceea ce s-a publicat deja si realizeaza o pre-ancheta, pentru a stabili un plan de lucru si ipoteze care vor fi verificate pe parcurs. Apoi, se formuleaza etapa urmatoare prin informatiile obtinute de la specialisti, prin confruntarea unei baze de date si cunostinte intocmite prin lectura atenta si spirit critic. De asemenea, se opereaza o alegere a persoanelor ce urmeaza a fi intervievate, alese, in masura posibilului, urmand regulile esantionarii, desi un esantion nu poate niciodata fi suficient de amplu pentru a fi considerat ca valabil din punct de vedere stiintific. Se vor selecta si persoanele direct interesate pentru a le asculta punctul de vedere. Ipotezele trebuie confruntate cu realitatea. In acest scop, anchetatorul va alcatui un plan care va cuprinde totalitatea situatiilor posibile. Acestea vor fi analizate pe rand si verificate pana cand, prin excludere, nu va mai ramane decat una. Aceea va fi concluzia anchetei, adevarul stabilit prin activitate investigationala, asadar dupa verificarea informatiilor oferite de mai multe surse. Pentru usurarea muncii se poate intocmi un tabel care sa cuprinda, in casete distincte, intrebarile fara raspunsuri, sursele de la care ar putea fi aflate, persoanele cele mai avizate sa raspunda si documentele necesare. Trebuie mentionat ca reporterul nu stie de la inceput, cu exactitate, ce vrea sa demonstreze: rolul anchetei este tocmai acesta, sa impuna o concluzie. Jurnalistul stie doar ce cauta, adesea nici macar atat. Din acest punct de vedere, demersul anchetei se aseamana perfect cu cel al unei cercetari stiintifice. Si, tot ca in cercetarea stiintifica, rezultatul unei anchete poate fi diferit de ceea ce s-a crezut la inceput, asteptarile reporterului pot fi depasite sau infirmate. Indiferent de situatie, indiferent daca opinia reporterului coincide sau nu cu concluzia investigarii, acesta are obligatia sa faca public rezultatul anchetei. Ancheta jurnalistica se inrudeste cu cea sociologica pentru ca uzeaza de aceleasi principii dar mijloacele sunt evident mult mai reduse, ceea ce nu permite atingerea aceleiasi precizii. Oricum, diferentele intre ancheta realizata de un reporter si orice alt tip de ancheta apar in momentul redactarii. Textul se construieste invers: se pleaca de la concluzie, cunoscuta acum, si se merge spre premisele care au condus la aceasta concluzie. Planul scrierii va urmari urmatoarele coordonate: problema ipoteza verificare concluzie; situatie cauze situatii posibile situatii preconizate; conflict argumentele unora argumentele altora faptele parerea specialistilor cine are dreptate.

Toate acestea vor fi ilustrate prin exemple, marturii care vor incalzi, vor indulci ancheta, considerata o specie dura, rece, impersonala. Senzatia aceasta domina, desi ancheta combina reportajul cu interviul si portretul, poate si datorita frecventei cu care sunt intr 727i89h ebuintate cifrele, extrasele, documentele, citatele. In functie de subiectul supus investigarii, ancheta poate fi: de acualitate; de fapt divers; de tip magazin. Propunerea unor tipologii in care se face distinctie intre ancheta interpretativa, cea de opinie si cea informativa o consideram irelevanta. Obiectivele declarate ale anchetelor sunt informarea si interpretarea. Principala trasatura a anchetei o reprezinta faptul ca absenta ei din ziare nu va fi privita ca o carenta: ea e utila in conditiile in care coincide cu interesul publicului, dar nu este strict necesara, nu intervine, in cazul ei, imperativul urgentei. Cu atat mai mult cu cat o eroare de amanunt, de interpretare pripita sunt grave si considerate ca atentate la dreptul publicului de a fi corect informat. Ancheta necesita timp pentru verificarea tuturor informatiilor, rezultatele ei putand fi publicate si dupa ce subiectul nu mai face parte din sfera de maxim interes a opiniei publice.
Diferenta dintre interviu, reportaj, ancheta

Interviu intreb
Metode

Reportaj povestesc evenimente, oameni a face sa fie vazut, trait mai multe

Ancheta explic subiectul fac sa se inteleaga mai multe, contradictorii

Actori Obiectiv Surse

cineva sa-l fac auzit unica (persoana cu care stau de vorba) ingust fidelitate depinde adun

Unghiuri Ton Lungime Atitudine

jurnalistul este la mijloc precis, personal (sunt prezent in spatele cuvintelor) nici lung, nici scurt raportez

se vede numai jumatate, eu fac sa se vada si cealalta jumatate complet lunga demonstrez