Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
scurt istoric
by
pIspIrel
Ocupaiile de baz ale locuitoriilor Romniei au fost nc din cele mai vechi timpuri agricultura, creterea animalelor i vntoarea. Relieful Romniei fiind bogat reprezentat att de zone de lunc, cmpie, de zone deluroase i intracolinare precum i de numeroase nlimi montane, dezvoltarea culturilor agricole i pomicultura au oferit posibilitatea dezvoltrii unei bogate tradiii culinare, bazate pe prelucrarea cerealelor, legumelor i fructelor
Astfel buctria romneasc se bucur de o gam variat de produse din carne, produse lactate, specifice prin gust, arome folosite, precum i prin tehnicile de elaborare.
Prin intersectarea culturilor, Buctria romneasc a fost influenat de buctria balcanic, german, srbeasc, italian, i maghiar, dar nu numai, tiut fiind faptul c diversitatea gusturilor i rafinamentul preparatelor din toate rile lumii sunt apreciate de marii cunosctori ai tradiiilor popoarelor.
Prin formarea sa daco-roman cultura gastronomic a poporului romn a motenit numeroase obiceiuri culinare: de la romani vine plcinta, cuvnt care a pstrat sensul iniial al termenului latin placenta, turcii au adus ciorba de perioare, grecii musacaua, de la bulgari exist o larg varietate de mncruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar nielul vine de la austrieci.
Unul dintre feluri de mncare tipic romneti este mmliga. Aceasta este o fiertur de fin de porumb, cu sare i uneori poate avea adaosuri ca zer, unt, brnz n funcie de preparatul final obinut. Ea era folosit foarte des n alimentaia ranilor agricultori i a cresctorilor de animale i nlocuia pinea care n perioada istoric preindustrial era obinut n gospodrie prin prelucrarea manual.
Bogia dealurilor i colinelor romneti aduce dup sine recolte bogate de struguri, i fructe precum: merele, prunele, cireele, caisele, piersicile, corcoduele, viinele, n Romnia existnd instituii numeroase specializate n obinerea Vinurilor naturale i a buturilor din fructe. Acestea nsoesc adeseori bogia meselor, mai ales n zilele de srbtoare
Una dintre cele mai importante buturi este vinul, ara noastr avnd o bogat tradiie n prepararea lui. Romnia este al noulea mare productor mondial de vinuri, iar recent piaa de export a nceput s creasc. Se produc o mare gam de soiuri locale (Feteasc, Gras, Tamioas) dar i universale Merlot, Sauvignon blanc, Muscat Ottonel.
Berea este i ea consumat cu plcere de ctre romni, nsoind adeseori alimente din buctria tradiional romneasc. O alt butur preferat de romni este uica (rachiul de prune, plinca, obinute prin distilare), Romnia fiind al doilea mare productor mondial de prune.
Pentru cei carora le este foame si nu numai in incheiere asi dori sa adaug o reteta specifica zonei moldovei:
TOCHITURA MOLDOVENEASCA
Ingrediente:
Preparare: Intai de toate facem mamaliga care trebuie sa fiarba la foc mic, acoperita 35-40min. timp in care noi ne ocupam de tochitura. Intr-o tigaie punem carnea sa se prajeasca/rumeneasca , acoperim cu un capac si lasam pe foc mic 3-4min. Cand s-a rumenit , adugam vinul, sare, piper, cimbru si usturoiul pisat.Lasam inca 20-25min. Intre timp, taiem carnati bucati potrivite , ii adugam si pe ei in tigaie. Mai lasam pe foc pana se fac si carnati. Pastram preparatul la cald. In alta tigaie facem ouale ochi. Mamaliga intre timp s-a facut , tochitura-i gata ...
500gr. carne proaspata de porc, taiata bucatele mici 4 carnati afumati 150 ml. vin alb 3-4 catei de usturoi zdrobiti 150gr. branza sarata de oaie 3 oua , ulei, cimbru, sare , piper. mamaliga : malai, apa, sare
Mod de servire: punem mamaliga in centrul unei farfuri (platou), deasupra ei punem ouale ochi, iar carnea si carnatii de jur imprejur. Radem branza, mai punem si putin piper...si cred ca acum ne putem aseza la masa... Pofta buna !!
Loves to be loved