Cum comunicam ideea de gen? Gen si comunicare nonverbala.

Gen si comunicare verbala: critica feminsta a limbajului - tema tacerii si excluderii.

Bejan Anamaria Vargotchi Simona

 Motto:
Brbatul este un geniu, femeia este un nger. Geniul este incomensurabil, ngerul este inefabil. Aspiraia brbatului este ctre gloria suprem, aspiraia femeii este ndreptat ctre virtutea desvrit. Gloria face totul mre, virtutea face totul divin. (Victor Hugo)

CUM COMUNICAM IDEEA DE GEN? Gen - diferentele psihologice, sociale si culturale dintre barbati si femei, rolurile care sunt si pot fi asumate de catre indivizi Teorii cu privire la originea diferentelor de comportament dintre barbati si femei Teoria lui Sigmund Freud -numai diferentele anatomice conteaza in copilaria mica; Freud echivaleaza prea mult identitatea genului cu constientizarea organelor sexuale, desi multe dovezi subliniaza si importanta altor factori

Teorii despre diferentele de gen

N. Chodorow (sociolog) - sustine ca o persoana invata sa se simta fata sau baiat in functie de atasamentul, de la cea mai frageda varsta, fata de parintii sai.Femeile se definesc si se exprima pe sine prin intermediul relatiilor, in timp ce barbatii isi reprima aceste nevoi si ca urmare adopta o pozitie de forta fata de ceilalti. Janet Sayers considera ca femeile au o structura psihologica mai contradictorie, feminitatea putand ascunde sentimente de agresivitate sau autoimpunere, relevate fie indirect, fie direct in anumite contexte.

Teorii sociologice - diferentele de comportament dintre barbati si femei se produc mai ales in urma invatarii sociale a identitatii feminine sau masculine, deci a feminitatii sau a masculinitatii. Un rol important in acest sens il are socializarea primara si in cadrul acesteia, socializarea genului, adica invatarea rolurilor de gen prin intermediul factorilor sociali precum familia si factorii mediatici.
http://mangucoca.blogspot.ro/2008/04/cateva-teoriidespre-diferentele-de-gen.html

Teorii sociobiologice (Edward Wilson) - disting stranse paralele intre comportamentul uman si cel animal Teoria lui G. Mead- bebelusii si copiii mici se dezvolta ca fiinte sociale in primul rand prin imitarea adultilor, imitare care are loc in cadrul jocului. Se consider c la 2 ani copiii au deja o intelegere partiala a genului, stiind daca ei sunt fete sau baieti si stiind sa-i catalogheze pe ceilalti. Mai tarziu (5-6ani), ei vor sti ca diferentele dinte baieti si fete sunt determinate si anatomic. (http://mangucoca.blogspot.ro/2008/04/catevateorii-despre-diferentele-de-gen.html)

 Psihanalistul Robert Stoller definete conceptul de gen astfel [...] Genul este cantitatea de masculinitate sau de feminitate pe care o gsim ntr-o persoan i, dei exist un melanj al celor dou la numeroase fiine umane, brbatul normal are evident o preponderen de masculinitate i femeia normal, o preponderen de feminitate [...]

(http://insidejurnalpsihoterapieintegrativa.wordpress.com/2012/02/20/psihoterapeutul-femeiepsihoterapeutul-barbat/)

 Observm c de fapt conceptul de gen este construit aici pe dou coordonate. Prima trimite la opoziia fondatoare dintre sexul biologic i genul psihologic i social al unui individ. A doua se refer la definiia acestui sex i a acestui gen ca fiind identitile corespunztoare celor dou componente ale persoanei, pe de o parte, eul (care posed o identitate de gen), iar pe de alta, corpul (care posed o identitate de sex). (http://www.observatorcultural.ro/Diferenta-de-sex-oabordare-relationalachestiunii-de-gen*articleID_21347articles_details.html)

Aplicaie: Moralitate- Masculin vs. Feminin

Lawrence Kohlberg - analizeaza dezvoltarea morala la copii si face un studiu, ce vizeaza doi copii de 11 ani (Jake si Amy), care sunt rugati sa raspunda la urmatoarea dilema:

Un barbat (Heinz) are o sotie grav bolnava i nu isi permite sa cumpere medicamentul de care ea are nevoie. Ce trebuie sa faca Heinz? Ar trebui sa fure medicamentul?

Rezultat studiu: Amy a rspuns ca Heinz ar trebui sa vorbeasca cu farmacistul si sa vada daca nu poate gasi impreuna cu acesta o solutie. Amy priveste solutia din perspectiva comunicarii si medierii. Jake vede situatia rezolvabila prin intermediul logicii (din punct de vedere rational: viata este mai importanta decat proprietatea si alege o metoda radicala), sa fure medicamentul. Concluzie: fiecare dintre sexe abordeaza diferit o problema etica pentru a obtine un rezultat dat.
(http://www.altfem.ro/editoriale/are-virtutea-gen)

Stereotipii de gen
- un fel de eticheta sociala cu rol selectiv
Hugo Liu si Rada Mihalcea analize de continut facuta pe 150 000 de bloguri in limba engleza, 75 000 cu autori de gen feminin si 75 000 cu autori de gen masculin. Femeile valorizeaza evenimentele care se desfasoara in prezent, barbatii se focalizeaza pe evenimente ce au avut loc luna trecuta, anul trecut sau ce vor avea loc luna viitoare, anul viitor.

 Autorii au facut si un inventar al preferintelor culinare in functie de gen: pentru femeicondimente, dulciuri, desert, placinta,salate-pentru barbatipeste, vin, paine, ingrediente, sosuri, cocktail, carne.

 Culorile sunt valorizate diferit. Barbatii amintesc de argintiu, auriu, iar femeile de roz, violet. Barbatii tind sa gandeasca imaginile in culori primare, iar femeile in culori complexe, tertiare.

Barbatii prefera un limbaj impersonal, iar femeile unul personal.

Barbatii tin cont de valori precum putere, importanta, comic, iar femeile de nou, dragut, sic sau frumos.

http://feminismpolitic.blogspot.ro/2011/03/blogosfera-si-stereotipurile-de-gen.html)

GEN SI COMUNICARE NONVERBALA

Comunicarea non-verbala - reprezinta informatiile transmise prin intermediul mimicii, gesturilor, pozitiei corpului, posturii, spatiului personal, orientarii corpului si contactului vizual. Are ponderea cea mai mare 55 %, (fa de 7% verbal i 38% paraverbal ). Ca si comunicarea verbala, comunicarea nonverbala este ambiguamesajele nonverbale pot sa nu insemne ceea ce credem noi ca inseamna. De aceea trebuie sa fim atenti si sa nu le interpretam gresit. Comunicarea nonverbala trebuie evaluata sau interpretata in intregime doar in contextul in care ea apare. Cuvintele pot fi usor manipulate dar componenta nonverbala este mai dificil de controlat.

 Cateva dintre modalitatile nonverbale de transmitere a mesajelor sunt: a) Orientarea corpului b) Postura. c) Expresia faciala (mimica) d) Contactul vizual e) Spatiul personal f) Gesturile
(Cameron, M., traducere D. Zmosteanu, 2005, pag 30)

Exist diferene de gen n utilizarea gesturilor, astfel c femeile permit mai des un comportament ce presupune atingeri, au mai multe contacte vizuale dect brbaii, zmbesc mai mult, utilizeaz mai puine gesturi. Cercetrile arat i superioritatea femeilor n ce privete decodificarea limbajului nonverbal vizual, pe cnd brbaii au aptitudini superioare n ce privete limbajul paraverbal (Chelcea, 2004:42).

 Gestul este o practic social, o motenire cultural (un fenomen social total n sensul lui Marcel Mauss), dar i un revelator al identitii individului i comunitii. Este determinat i reglat de variabile sociologice (vrst, sex, etnie, statut social), religie i chiar percepia timpului. Codul onoarei emfatizat de brbai se traduce printr-o postur autoritar, militroas (Drepi!) i o privire direct, ferm, de confruntare; codul supunerii potrivit femeilor prevede postura plecat, docil, subordonat.

 Comunicarea prin privire implic importante diferene culturale i de gen. Astfel, arabii, sud-americanii i sud-est europenii i privesc direct interlocutorul, spre deosebire de asiatici, indieni, nord-europeni. Durata privirii este i ea determinat cultural. Femeile realizeaz contacte vizuale mai intense i mai frecvente, indiferent de sexul interlocutorului lor
(Chelcea, 2004:44)

 Sursul sau capul nclinat conoteaz identitatea feminin, cel puin n imaginile publicitare; o asemenea postur reflect supunerea, dorina de a nu intra n lupt. Limbajul non-verbal pare s joace un rol important n viaa femeilor: multe studii afirm c sunt mai sensibile la comunicarea corporal dect brbaii. Se crede c femeia capteaz nelesul a ceea ce i se spune din intonaia i din limbajul trupului vorbitorului. Femeile obin scoruri mai mari n nelegerea semnalelor non-verbale 7 fa de 5 -, chiar dac diferena descrete cu vrsta.( http://www.terapiepractica.ro/psihologie/limbaj.html)

Aplicaie: Comportament gestual feminin vs. Comportament gestual masculin

Comportament gestual feminin

Femeile utilizeaz mai puine gesturi dect brbaii, dar utilizeaz discriminator repertoriul de gesturi (mai puine gesturi cnd interacioneaz cu femei, dar mai multe cnd interacioneaz cu brbai) - Femeile au tendina s i sprijine minile pe braele fotoliului - Femeile utilizeaz mai puine micri cu o singur mn sau micri ale braelor - Femeile se joac cu prul sau rochia, i pun minile n poal i i lovesc uor minile mai des dect brbaii

 Femeile in cel mai adesea picioarele mpreun

Femeile in cel mai adesea braele strnse pe lng corp

Deschiderea i nchiderea ochilor este mai lent i mai discontinu la femei

Femeile: i arat emoiile mai mult n expresii faciale; cnd vorbesc zmbesc i privesc spre partener mai mult din timpul interaciunii.

Comportament gestual masculin

Brbaii utilizeaz mai multe gesturi dect femeile. Ei nu utilizeaz diferit gesturile n funcie de sexul interlocutorilor. - Brbaii i sprijin arareori minile pe braele fotoliului - Brbaii utilizeaz mai multe micri cu o singur mn i micri ale braelor

 - Brbaii folosesc gesturi ample, i ntind minile, i trosnesc ncheieturile, folosesc numeroase gesturi de ostensiune Brbaii in picioarele separate
Brbaii in braele deprtate de corp Brbaii: iau mai mult spaiu personal; fac mai multe ntreruperi i pauze umplute vocal (mda. ,...).

Gen si comunicare verbala: critica feminista a limbajului; tema tacerii si excluderii

Critica feminist a limbajului ncorporeaz un set comun de preocupri i teme n ciuda unui numr mare de perspective i paradigme teoretice sau a unor rezultate empirice de multe ori contradictorii. Fundamental studiului limbajului dintr-o perspectiv feminist este tema tcerii i a excluderii, care ridic deopotriv i problema gsirii unei voci autentice n care femeile s se exprime.

 Vorbirea i tcerea sunt metafore puternice ale discursului feminist menite s ilustreze modurile n care femeilor li se neag dreptul i posibilitatea de a se exprima liber. Desigur, nu este vorba de deprivarea femeilor de orice posibilitatea de a folosi limba, ci de faptul c genurile lingvistice asociate de obicei femeilor(brfa, flecreala, scrisorile, jurnalele) sunt uzuri ale limbii care in aproape exclusiv de sfera privat (spaiul familial, comunitile mici, etc).
(www.scribd.com /doc/127391208/critica-feminista-a-limbajului)

 Pe de alt parte, femeilor le este de foarte multe ori redus i chiar interzis (n diferite culturi) accesul la registre lingvistice de prestigiu cum ar fi limbajul ceremonialului religios, retorica politic, discursul legal, discursul tiinific i poetic etc. n aceste circumstane, femeile sunt adesea reduse la tcere fie direct prin interdicii sau tabuuri explicite, fie indirect prin tirania nevzut a obiceiurilor i mentalitilor
http://ro.wikipedia.org/wiki/Critica_feminist%C4%83_a _limbajului

 Exist societi n care femeilor le este interzis s vorbeasc n afara caselor lor, sau n prezena superiorilor, sau le este interzis s pronune numele rudelor masculine ale soilor, sau fie chiar cuvinte care au similariti fonetice cu unele cuvinte interzise n acele culturi.
Desigur, n societile moderne asemenea practici nu mai exist, dar exist alte tabuuri restrictive cum ar fi folosirea limbajului obscen de cte femei, sau de ctre brbai n prezena femeilor.

Femeilor le este nc interzis practicarea oratoriei liturgice n multe religii contemporane. Tcerea nu nseamn exclusiv lipsa accesului la aceste tipuri de discurs, ea poate fi determinat de autocenzura pe care i-o impun femeile de teama de a nu fi ridiculizate sau ignorate. (www.scribd.com /doc/127391208/critica-feminista-a-limbajului)

 Feministele au pus problema exprimrii autentice a femeilor, a unei scriituri autentice Unele feministe au propus gsirea unor moduri de a scrie care s recunoasc i s ncerece s exprime diferena femeilor. Aceasta nu nseamn c ele vor scrie despre lucruri diferite, sau vor reface n totalitate un stil literar, sau chiar limba n sine. La nivelul reprezentrii femeilor, a experienelor i preocuprilor acestora, n limbaj, contribuia major a feministelor a fost definirea limbajului sexist i a discursului sexist, precum i a modalitilor de lupt mpotriva unor astfel de practici lingvistice i sociale. Sexismul n limb este de obice analizat la nivelul opiunilor lingvistice n termeni de opiuni gramaticale (folosirea pronumelui de persoana a treia masculin el, ei cu sens generic, de exemplu) i/sau lexicale (folosirea cu preponderen a unor cuvinte cu sensuri peiorative, negative pentru descrierea experienelor femeilor).

Analizele i cercetrile ntreprinse au conturat existena a trei mari pardigme explicative: Paradigma deficitului afirm c felul de a vorbi al femeilor este prin natur i cultur, deficient fa de cel al brbailor. Prin educaie de pild, femeile nu sunt nvate s fie ndrznee, persuasive, caliti care sunt percepute ca fiind deficitare femeilor. Pardigma dominanei susine c modul de a vorbi al femeilor nu este legat intrinsec de genul lor ci de poziia social subordonat pe care o au n raport cu brbaii, variabila cheie fiind aici puterea. Paradigma diferenei explic modul diferit de vorbire a femeilor prin faptul c acesta reflect norme sociale i lingvistice specifice subculturilor feminine n care ne formm n primii ani ai vieii.

(Dragomir, O, Miroiu M, Lexicon feminist, Polirom, Iasi, 2002)

Concluzii
Se poate afirma ca exista o stransa legatura si o complementaritate intre diferentele de sex si cele de gen.

Identitatea de gen reprezinta o componenta de baza a constiintei de sine, iar formarea si dezvoltarea acesteia depinde de numerosi factori, atat biologici, cat si mai ales socio-culturali.
Nu e att de important faptul c brbaii i femeile comunic diferit, deoarece aceasta face parte din natura noastr, ci mai important e ca acetia s comunice eficient, astfel nct interlocutorul s neleag corect ceea ce i se comunic, pentru a nu exista nenelegeri. Exist diferene ntre brbai i femei, dar asta nu nseamn c exist ierarhii sau dezavantaje. E preferabil cnd vorbim despre comunicare de gen s avem n vedere n acelai timp diferenele i similaritile pentru a reduce stereotipiile de gen, i comportamentul de rol. (Julia Wood & Kathrin Dindia, Diferene i similariti).

Bibliografie
Cameron, M., Comunicarea prin gesturi si atitudini, traducere de D. Zmosteanu, Editura Polirom, Iasi, 2005. Chelcea, S. (coord.), Comunicarea non- verbal n spaiul public, Bucuresti, Editura Tritonic, 2004 Dragomir, O, Miroiu M, Lexicon feminist, Polirom, Iasi, 2002 http://mangucoca.blogspot.ro/2008/04/cateva-teorii-despre-diferentelede-gen.html http://vilo13.blogspot.ro/2012/08/genul-e-un-construct-social-o-

idee.html http://www.observatorcultural.ro/Diferenta-de-sex-o-abordarerelationala-a-chestiunii-de-gen*articleID_21347articles_details.html http://www.altfem.ro/editoriale/are-virtutea-gen http://feminismpolitic.blogspot.ro/2011/03/blogosfera-sistereotipurile-de-gen.html

http://adrianamirza.wordpress.com/tag/diferente-de-gen/ http://revistarespiro.ro/stiri/comunicarea-nonverbala/