6.2. Finantele publice.

Bugetul de stat Finantele publice sunt acele resurse financiare (banesti) ce sunt puse la dispozitia institutiilor publice (partide, sindicate, stat), care asigura exercitarea functiilor lor in societate. Dat fiind ca cea mai atotcuprinzatoare forma de organizare institutionala a societatii umane este statul, eel mai important instrument de influ-enta a acestuia asupra economiei si de functionare a sistemului public al tarii este bugetul de stat. Pana in sec. al XX-lea finantele publice erau constituite din doua verigi: bugetul de stat (central) si bugetele locale. Bugetele locale dominau, dupa dimensiuni si lunctiile sale, in structura finantelor publice. Se utilizau pe larg accizele (impozite indirecte pe produsele de larg consum) si alte fonne de impunere locala. Institutiile statale centrale erau preocu-pate de problemele generale ale tarii ca, de exemplu: apararea, ordinea publica, relatiile externe etc. Practica mondiala a confirmat ca in conditiile actuale, in tari-le inaintate bugetele locale sunt autonome fata de bugetul central. In statele federale (SUA, Germania, Elvetia) bugetele membrilor federatiei nu se includ in structura bugetului federal. O larga autonomic bugetara au organele puterii publice locale si in tarile cu alta organizare teritoriala (cantoane, landuri, judete, departamente s. a.). Concomitent cu sporirea functiilor economice ale statului, creste si partea resurselor financiare concentrate la dispozitia organelor publice, in primul rand a statului. Sporesc nu numai resursele financiare directe, ci si cele redistribuite prin buget ca modalitate de dirijare macroeconomica. Daca pana la eel de-al Doilea Razboi Mondial cheltuielile de stat alcatuiau in medie 10| procente din buget, apoi in perioada postbelica (dupa anii 50) cota produsului intern brut (PEB) trecut prin bugetul de stat constituie: in SUA - 30-35%, Germania, Franta, Anglia - cca 50%, Suedia -60%. In tarile subdezvoltate ponderea statului in PIB este intre 610%. Aceeasi situatie este si in Republica Moldova, desi statul define si o mare cota a proprietatii asupra resurselor de productie (27-28%). Bugetul de stat se alcatuieste in forma de balanta intre devi zul de venituri si cheltuieli de stat, prin asa-numita metoda a apre cierilor preventive (asteptate). Pentru a fi pregatit financiar 1 timp, Tntocmirea bugetului de stat se face cu 4-6 luni inainte de fmalizarea circuitelor economice. De regula, anul financiar trebu-ie sa se inceapa mult mai inainte (determinarea bugetului) decat anul calendaristic. Bugetul de stat este una dintre cele mai eficien-te parghii de coordonare a economiei, "plan de administrare a gospodariei de stat", "instrument al prognozarii dezvoltarii economiei", "plan al gospodariei financiare" etc. si este un mod de asi-gurare a stabilitatii economice. Devizul veniturilor bugetare include impozite si incasari diverse, constituind in medie 90-98% din toate veniturile bugetare: impozite pe venitul intreprinderilor sj al populatiei, pe circulatia marfurilor, taxe i incasari, impozite funciare, accize, confiscari, penalitati si alte venituri. Devizul de cheltuieli ale bugetului de stat, dupa structura sa, depinde de sarcinile economice, politice, sociale pe care trebuie sa le rezolve. Aici pot fi enumerate cele de baza: investitii de stat in economia nationala (finantarea unor activitati de importanta publica, subventionarea antreprenoriatului

incepator s. a.), forma-rea programelor sociale, intretinerea administratiei de stat, cheltuieli de aparare (armata), finantarea organelor de ocrotire a ordinii publice si judiciare, cheltuieli legate de angajamentele internati-onale ale tarii si alte cheltuieli. Primul buget independent al Republicii Moldova (dupa pro-I lamarea independentei statale ca rezultat al destramarii URSS) a lost intocmit in 1991. In perioada de tranzitie la o economie de piata moderna bugetele locale, in mare parte, sunt componente ale Imgetului central de stat. Constituirea unui stat de drept, bazat pe o larga autonomie (libertate) economica, implica ca bugetele ;idministratiei publice locale sa fie independente. Tutelarea stricta a bugetelor locale, a diferitelor institutii neguvemamentale poate conduce la birocratizarea aparatului administrativ de stat i este un atribut al economiei de comanda.

6.3. Echilibrul i dezechilibrul bugetar O lege nescrisa a economiei, dar care rezulta din logica vietii, este ca fiecare (individ, familie, tara) trebuie sa coreleze (echi-libreze) cheltuielile sale cu veniturile obtinute. In acest sens, bugetul de stat poate avea trei stari: 1) buget cchilibraty cand cheltuielile de stat sunt la nivelul veniturilor acumulate. Este clar ca asemenea situatie este cea mai optimala; 2) buget excedentar, cand veniturile statului sunt mai mari decat cheltuielile suportate. O asa stare bugetara, daca si exista, poate fi numai la cei prosperi, care izbutesc prin activitatea sa economica sa acumuleze catiguri pe seama altor parteneri. Balantele economice bugetare pozitive pentru unii, inevitabil sunt negative pentru altii in afacerile lor reciproce. Ca rezultat apar divergente, discordante, "razboaie" comerciale cu scopul de a schimba situatia; 3) buget deficitar, cand cheltuielile statului sunt mai mari decat veniturile. In teoria economica exista viziuni, conform carora deficitui moderat al bugetuiui de stat ar fi benefic pentru fun-ctionarea economiei. Guvernul, sub presiunea primejdiei de spo-rire a deficitului bugetar, cauta sa examineze minutios utilizarea resurselor fmanciare, pentru a promova o politica economica echilibrata. O data cu sporirea deficitului bugetar se intensified si critica in adresa guvernului, care poate declansa demiterea lui. In politica bugetara o importanta mare are separarea deficitului bugetar in deficit structural si deficit ciclic. Deficitui bugetar structural apare ca rezultat al politicii fiscale a guvernului^] Bugetul structural exprima marimile cheltuielilor, veniturilor sj deficitului in conditiile in care economia functioneaza in limitele depline ale capacitatilor de productie si guvernul isi orienteaza activitatea in raport cu modificarile orientative in structura economica (schimbari tehnologice, stimularea unor ramuri in crestere etc.). Bugetul ciclic si deficitui ciclic sunt provocati de schimbarile in ciclul economic. Guvernul trebuie sa tina sub control influenta oscilatiilor ciclice asupra modificarii nivelului de venituri ale

populatiei, declansarea declinelor in productia ramu-rilor, sporirea somajului s. a. Un buget real este determinat de cheltuielile reale financiare in limita veniturilor reale, tinandu-se cont de deficitui bugetar existent. Un buget optimal in fiecare situatie concreta va depinde de mai multi factori, dintre care cei mai importanti sunt: a) necesitatea influentarii asupra economiei, fie prin limita-rea unor activitati, fie prin stimularea dezvoltarii economice; b) politica economica promovata in diverse situatii politice, sociale, externe. De exemplu: Republica Moldova se confrunta cu costuri considerabile ale tranzitiei, mari tensionari sociale, cu necesitatea refacerilor substantial in structura economiei s. a. In lipsa resurselor proprii statul este nevoit, pentru solutionarea acestor probleme, sa recurga la imprumuturi, care conduc la cresterea deficitului bugetar si a datoriei de stat. ' 6.4. Datoria de stat si caile acoperirii ei Datoria de stat poate fi cu caracter intern i extern. Datoria interna de stat se formeaza in urma acumularii datoriilor guvernului fata de cetatenii proprii (neachitarea salariilor, neindexarea veniturilor, imprumuturile interne s. a.). Dezastrul economic din Republica Moldova, instabilitatea politica au generat sporirea datoriei interne la 1,5 miliarde lei. Datoria externa se formeaza in mma imprumuturilor de peste hotare (organizatii economice in-ternationale, tari aparte, cetateni straini). Datoria externa a Re-publicii Moldova catre anul 1999 s-a ridicat la 1,5 miliarde dolari SUA, Numai in anul 1998 deservirea datoriei externe (achitarea dobanzii pentru creditele exterioare) a constituit 215 milioane dolari SUA. Pe viitor se ateapta sporirea resurselor bugetare necesare pentru acoperirea datoriei externe (peste 1/3 din buget). Problema acoperirii datoriei de stat este foarte dificila atat pentru stabilitatea social-politica din interiorul tarii, cat i pentru nnaginea ei in lume, fiind posibile consecinte drastice: faliment total (declanarea oficiala a lipsei posibilitatilor de a-sj onora obligatiunile economice), decalaj general in sistemul economiei nationale, zguduiri politice i sociale profunde. Agravarea proble-mei datoriei externe, ca rezultat al apelului masiv la imprumuturi straine pentru finantarea dezvoltarii, imprumuturi contractate mai ales pe piata internationala a capitalurilor, submineaza perspec-tivele generatiilor urmatoare. Pana ce tara nu va lichida aceasta datorie, o parte din produsul national se va duce peste hotare. Acoperirea datoriei de stat i reducerea respectiva a deficitului bugetar poate fi obtinuta numai cu condi^ia redresarii economiei in scopul asigurarii stabilizarii i creterii economice. Viziunile savantilor, care au cercetat intensiv problemele dezvoltarii economice, sunt diverse in privinta cailor ieirii din impasul saraciei, insa in toate cazurile se pune accentul pe mobilizarea