TEMA Nr.

2
INTELE POLITICII FISCALE ALE UNUI STAT Controverse privind rolul si pozitia statului n economie In literatura economica si juridica de specialitate, implicarea statului n viata economica a fost si este deosebit de controversata. Practic, s-a sustinut si argumentat o mare diversitate de puncte de vedere, mergndu-se de la pozitia de interventie directa si totala a statului n economie, la pozitia unei lipse totale de interventie. Aceste doua puncte de vedere, n fapt diametral opuse, au fost treptat abandonate datorita unor vederi docmatice, lipsite de realitatea faptelor/actelor economice. Doctrina economica a lansat si o alta viziune, conform careia rolul si interventia statului este n continua scadere, pna la disparitia sa totala. Realitatea economica probeaza cu puterea faptelor ce nu pot fi puse la ndoiala, ca statul nu numai ca si diminueaza rolulsi interventia sa n viata economica, si si diversifica si amplifica formele de actiune. Acest lucru nu este valabil numai pentru tarile n curs de dezvoltare, subdezvoltare, aflate n tranzitie spre economia de piata, dar chiar si n tarile cu economie avansata, dezvoltate economic. Mult timp politica economica a statelor capitaliste a fost discreta, pentru ca ncet dar sigur statul s intervina tot mai mult. Statul ntr-o viziune exprimata n literatura franceza de specialitate nu este dect un ansamblu de organisme publice implicate n viata economica. Modelele statului jandarm, laiser-faire, inclusiv al liberalismului clasic au fost, n conditiile actuale, abandonate. Nici politicile anticiclice elaborate ca instrumente de interventie economica pe termen scurt, conjuncturale, n care s-a urmarit relansarea prin diminuarea costurilor de

productie nu au dat roade. Pacatul esential - marea greseala a acestor instrumente este de a fi observat fragmentat viata economica si nu masina cu componentele ei n interdependenta. Mai mult componentele politicii anticiclice au dus la diminuarea cererii globale, cu consecinte negative sociale evidente. Oamenii refuza n mod clar, si pe buna dreptate somajul, mizeria, incertitudinea etc., iar statul ca reprezentant al intereselor generale ale societatii, este chemat s intervina nu simplu, ca pna azi - n evolutia pe termen scurt a economiei - ci n evolutia pe termen mediu si lung. Deci politicile conjuncturale si pe termen scurt trebuiesc nlocuite si sustinute de politici de crestere economica pe termen mediu si lung durabila, echilibrata, si cu un impact social benefic. Prin intermediul structurilor si functiilor sale, statul poate interveni n domeniul vietii economice folosind una din cele trei componente calitti, fie concomitent, fie succesiv, sau exclusiv, astfel : 1) calitatea de dirijor al vietii economice se concretizeaza n elaborarea de acte normative (coduri civile,comerciale, codul muncii, etc., legi, hotarri,ordonante), asigurnd cadrul juridic corespunzator pentru realizarea afacerilor. Asigurnd cadru normativ, unitar, din punct de vedere juridic, statul disciplineaza, stabileste prioritatile pentru dezvoltarea diferitelor sectoare/ramuri economice n functie de interesele generale de dezvoltare ale economiei nationale, dar tinnd cont si de interesele de grup (politica economica promovata de executiv are n vedere inclusiv optiunile, obiectivele, interesele grupurilor sociale pe care le reprezinta). 2) calitatea sa de arbitru este asigurata fie de rezolvarea litigiilor de natura economica aflate n conflict si pe rol la instantele de specialitate, fie de

participarea sa alaturi de organismele patronale si sindicale, pentru asigurarea climatului social si de munca necesar desfasurrii corespunzatoare a vietii economice (ncheierea de contracte colective de munca la nivel de ramuri economice sau republican, n care sa se precizeze conditiile minimale de munca si salarizare. {n practica vietii social-economice cele doua calitati ale statului - dirijor si arbitru - se completeaza reciproc, asa cum se poate observa si n figura din pagina alturata, n sensul ca, experienta acumulata din domeniul activitatii de arbitru poate fi folosita n scopul perfectionrii sistemului legislativ. 3) calitatea de operator economic a statului rezulta din faptul c acesta detine si administreaza bunuri, valori, de o mare diversitate, necesare att pentru desfasurarea activitatilor sale specifice, ct si pentru satisfacerea nevoilor populatiei sau altor operatori economici. Desi, articolul 8 din Codul Comercial Romn precizeaza ca statul nu poate avea calitatea de comerciant tinem s preciza ca prin unitatile sale economice - cu statut de Regie Autonoma, Societate Nationala sau Societate Comerciala cu capital integral de stat (public) - n mod indirect, statul participa la viata economica. Folosind si alte instrumente specifice interventiei ntr-o economie de piata (ca de exemplu lansarea unor comenzi de stat, sau emiterea pe piata financiara a unor titluri de credit specifice) statul asigura mentinerea echilibrului economiei nationale. Asemanarile altori actori economici, ntr-o economie de piata, dar prin unitatile sale economice, statul poate ndeplini pe piata un dublu rol (pe diferite segmente de piata ndeplineste acel rol care l intereseaz) :

- de ofertant de bunuri si/sau servicii (realizate de catre unitatile sale economice sau achizitionate si depozitate mentinerea unui echilibru pe piata; - de solicitant de bunuri si servicii, n vederea consumului propriu, pentru constituirea fondurilor de rezerva strategice, pentru un export pe o piata anume, pentru stimularea prin pret a producatorilor agricoli, etc. Cele trei calitati ale statului, de interventie a sa n viata economica subliniaza importanta componentei economice a statului alturi de celelalte componente : diplomatice si de reprezentare, n plan extern si de aparare si siguranta sociala, n plan intern. Anexele evidentiaza si alte aspecte interesante ale mecanismului specific de interventie a statului n economia supercentralizata si n economia de piata. - stocuri de siguranta ale statului). Prin preturile la care ofer aceste produse, statul are n vedere

Anexa nr. 1 intele politicii fiscale ale unui stat 1. a.) n domeniul cheltuielilor: - mrimea (volumul): norme de cheltuieli - destinaia: ramura, proiectul - structura: optim (alegerea prioritilor) - instrumente, prghii folosite - obiectiv: minimizarea cheltuielilor; eficienta lor

2. b.) n domeniul veniturilor: - mrimea (volumul) - proveniena: cine sunt pltitorii - metoda de prelevare - obiectivele: echilibrare o stabilitate macroeconomic

Anexa nr. 2 Msurarea interveniei statului n economie (politicile economice / evaluare) Nr. Criteriul de crt. evaluare/clasificare 1 dup efectul lor primar

Tipologie a) politici de reglare a cererii axate pe producie: - politic fiscal - politic monetar b) politici axate pe modalitatea de absorbie a P.I.B.: - politici de stimulare a eficienei alocrii resurselor - politici axate pe extinderea Q. de producie c) politici ale ratei de schimb axate pe fluxurile externe a) pe piaa monetar: - politici monetare - politici bugetare - politici fiscale - politici valutare - politici ale cursurilor de schimb b) pe piaa bunurilor de consum: - politica preurilor - politica concurenei c) pe piaa capitalului: - politica ratei dobnzii d) pe piaa forei de munc: - politica ocuprii - politica veniturilor

dup piaa pe care activeaz

Anexa nr. 3 Reglementare juridic a relaiilor financiare prin Dreptul Financiar i Fiscal Nr. Specificaie Act normativ crt. 1 Bugetul public B.G.C.S Lege privind: aprobarea bugetului annual execuia bugetar anual 2 Impozite, taxe diverse Codul fiscal i alte obligaii fiscale, Codul de Procedur fiscal conform legii Legi/O.G/O.U.G 3 Norme de cheltuieli Ordin Consum material, salarial etc. 4 Norme prudeniale Norme bancare privind supravegherea fondurilor de resurse financiare 5 Norme specifice de Ordin consum din diferite sectoare/ramuri economice 6 Norme specifice pieei Ordin de capital Organ emitent Parlamentul

Parlamentul Guvern/Parlamentul H.G O.M.F.P. M.F.P. + B.N.R. C.N.V.M

M.E.C. M.A.I M.Ed.C. C.N.V.M

Not: ntr-un stat de drept prin care se edific/consolideaz o economie de pia performant i competitv apare ca necesar respectarea urmtoarelor premise: - o stabilitate a mediului juridic de afaceri; - o lege s nu fie modificat de o O.G (O.U.G).

Anexa nr. 4
Deosebirile i asemnrile dintre diferitele tipuri de state1)
Caracteristica Baza statului LIBERAL Indivizii, egali n faa legii, fiecare cu scopul lui Profitul individual maxim dobndit i cheltuit liber Deciziile majoritii, democraia Economic Nimic Maxim Internaionalist Grupurile de presiune Anarhia postvalidat Iniiativa indivizilor Indivizii Paznicul indivizilor Scopul nemijlocit Contractul i onoarea Minim Unic, egalitatea n faa legii Cultul majoritii STATUL COMUNIST CORPORATIST Suma indivizilor Grupurile omogene de (poporul) supui indivizi urmrind violenei elitei acelai scop politice Bunurile publice Datoria fa de neam inspirate din morala i naiune cretin Deciziile elitei Deciziile corporaiilor, politice, oligarhia plutocraia Etic Maxim Zero Colectivist Dictatorul Comanda unic antevalidat Iniiativa dictatorului Elita societii Paznicul elitei Mijlocul nemijlocit Dosarul Maxim Dubl, a persoanelor particulare, alta, a elitei Cultul dictatorului Social Mediu Limitat Naionalist Corporaiile Compromisul postvalidat Idealul naionalist Corporaiile Paznicul naiunii Prilejul nemijlocit Statusul social Minim Multipl, a reelei de corporaii Cultul naiunii FAMILIAL Familia trinitar bazat pe legturi de snge Datoria fa de familie Deciziile familiilor, meritocraia Sngele Mediu Maxim Naionalist Familiile Comanda unic postvalidat Iniiativa familiilor Familiile simultane Paznicul familiilor Indiferen nemijlocit Statusul economic Mediu Multipl, a familiilor simultane Cultul familiei

Principiul de funcionare a statului Puterea de stat Criteriul de organizare Gradul de organizare Rolul proprietii private Natura statului Controlul puterii de stat Criteriul de validare a deciziilor Motorul funcionrii societii Substana statului Rolul statului Poziia persoanei civile Baza relaiilor sociale Rolul statului n societate Legimitatea (sursa) puterii publice Poziia individului n societate

1)

V. Stoica Statul i familia. Dimensiuni economice, Ed. Artemis, Bucureti, 1999, pag. 70-73.

Anexa nr. 5 Monitorizarea politicilor economice Proporii i echilibre

Nr. crt . 1 Tipuri de comp Indicatori de msurare ortam ent Comportamentul - devalorizarea monedei naionale monetar - ponderea creditelor pentru investiii n P.I.B. - devalorizarea extern a monedei naionale - devalorizarea intern a monedei naionale - puterea de cumprare a unei uniti monetare - devalorizarea monedei naionale comparativ cu inflaia - costul susinerii stabilitii monedei naionale - rezerva valutar de stat a Bncii Centrale - stocul de aur - gradul de monetizare a economiei naionale (echilibrul sau criza lichiditilor): a) corelaia dintre dinamica monetar i indicele inflaiei b) corelaia dintre dinamica creditului i indicele inflaiei c) ponderea masei monetare n P.I.B. d) ponderea masei creditului n P.I.B. - rata dobnzii - ponderea datoriei externe n moned naional, n masa monetar existent Comportamentul - ponderea impozitelor, a taxelor i a contribuiilor n totalul fiscal resurselor financiare publice - ponderea fiecrei categorii de impozit n veniturile publice: a) impozitul pe venit (profit) b) impozitul pe avere (capital) c) impozitul pe consum d) impozitul pe operaiuni comerciale internaionale - gradul de fiscalitate n raport cu P.I.B. (raportul dintre impozitele pltite de ntreprinderi i P.I.B. - repartizarea sarcinilor fiscale: a) pe persoane fizice b) pe persoane juridice - nivelul impozitelor pe venit pe grupuri sociale dup structura lor socio-profesional

Comportamentul bugetar

- nivelul impozitelor pe profit pe persoane juridice dup tipul societii comerciale, forma de proprietate asupra capitalului social i mrimea acestuia: a) exclusiv ca mijloace de alimentare a bugetului cu resurse financiare b) instrumente de influenare a vieii economice i de redistribuire a veniturilor ntre membrii societii - contribuiile pentru securitatea social - taxa asupra salariilor i a populaiei active - ponderea blocajului financiar (a plilor restante n lan din economie) n masa monetar - ponderea datoriei externe n moneda naional n veniturile bugetului de stat - datoria public intern (dezechilibrul financiar intern) - ponderea datoriei publice interne n masa monetar - ponderea dobnzilor aferente datoriei publice nete n P.I.B.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai complet site cu referate