Sunteți pe pagina 1din 4

Metode de determinare a viabilitatii firmei

Evidentierea cauzala a principalelor puncte forte si slabe, respectiv a oportunitatilor si vulnerabilitatii (amenintari, pericole) mediului ambiant national si international permit determinarea potentialului de viabilitate dupa o metodologie specifica. Metoda Ratelor Analiza financiara prin metoda ratelor este cunoscuta si analizata de foarte mult timp, prima data ea fiind apelata de administratori, consiliile de administrare a intreprinderilor si bancheri. Rata este rezultatul unui raport dintre 2 marimi omogene care permite datorita unui rationament dialectic a se emite concluzii asupra obiectului de analizat. In literatura de specialitate exista un nr. foarte important de rate, unele de utilitate incontestabila, altele de mai putina. Noi vom relua si comenta in continuare doar pe cele mai cunoscute si preconizate de catre planul contabil. In prealabil este necesar a se face o clasificare functie de obiectivele urmarite prin analiza preconizata, acestea fiind intr-adevar multiple si ca atare pot fi structurate in maniera urmatoare: Analiza structurii bilantului si evaluarea echilibrului financiar al intreprinderii: Analiza rentabilitatii firmei la diferite nivele: Aprecierea metodelor de gestiune: Analiza activitati, etc. In cele ce urmeaza se vor prezenta diferite rate urmarindu-se evidentierea celor mai importante. Astfel int-o asemenea optica se vor defini relatiile de calcul si indicatiile necesare pt. reliefarea semnificatiei lor. Precizam in plus ca o rata are o apreciere redusa prin ea insasi in vederea deslusirii utilitatii sale considerand care ne convine in timp si spatiu (Val absoluta si val relativa). In timp compararea rezultatelor obtinute pe mai multi ani pt a se putea masura evolutia favorabila sau nefavorabila. In spatiu punerea fata in fata a ratelor intreprinderii analizate cu cele ale altor firme din acelasi sector sau din bransa profesiei daca este cazul. A. Rate ale structurii financiare 1. Finantarea structurala = Capitaluri permanente / imobilizari nete. Masoara maniera in care intreprinderea finanteaza prin resurse stabile mijloacele sale fixe si trebuie sa fie superioara lui 1. 2. Finantarea proprie = capitaluri proprii / capitaluri permanente Cuantifica partea de finantare proprie a intreprinderii din resursele sale permanente. 3. Independenta = capitaluri proprii / imprumuturi + datorii pe TM / TL Exprima gradul de independenta a intreprinderii in raport cu finantatorii si trebuie a fi in principiu superior lui 1. 4. Lichiditatea = realizabil + disponibil / datorii pe termen scurt. Permite a se verifica daca intreprinderea poate face fata angajamentelor sale pe termen scurt. 5. Finantarea activitatii = Fond de rulment / nevoie de fond de rulment Faciliteaza calcularea proportiei in care fondul de rulment este suficient sau nu pt. a finanta nevoia de fond de rulment. B. Rate ale rentabilitatii 1. Rentabilitatea bruta a exploatarii = excedent brut de exploatare / productie Exprima sub forma de procent unul dintre cele mai seminficative solduri intermediare ale gestiunii. Prin intermediul sau se verifica potenta intreprinderii de a produce suficient excedent a.i. sa se acopere costurile capitalurilor angajate, uzura materialului, totul permitand finantarea expansiunii. 2. Rentabilitatea neta a exploatarii = rezultat exploatare / productie Completeaza indicatorul precedent si aprofundeaza analiza. 3. Rentabilitatea globala a exploatarii = capacitatea de autofinantare / productie Masoara rentabilitatea totala a intreprinderii in raport cu activitatea ei. 4. Rentabilitatea economica = capacitatea de autofinantare / imobilizari nete = NFR
1

Permite a se determina capacitatea intreprinderii de a rentabiliza mai bine mijloacele economice puse la dispozitia ei. 5. Rentabilitatea financiara = rezultatul net al exercitiului / capitaluri proprii Completeaza pe precedenta cuantificand aptitudinea gestionarilor intreprinderii de a eficentiza capitalurile proprii. 6. Capacitatea de rambursare = datorii financiare / capacitatea de autofinantare Arata cum si in ce termen intreprinderea poate rambursa datoriile sale estimandu-se ca asemenea rata nu trebuie sa depaseasca 4 pana la 5%. 7. Autofinantarea cresterii = autofinantarea / NFR + imobilizari brute Aceasta rata permite a se verifica pe unul sau mai multe exercitii (calcule cumulate) daca autofinantarea neta (dupa varsarea dividendelor) este suficienta pt. a finanta cresterea nevoii de fond de rulment si noile investitii. Valoarea sa trebuie a fi superioara lui 1. 8. Echilibrul cresterii = autofinantarea datorii pe TL / NFR imobilizari brute Acest indicator completeaza pe cel anterior si integreaza incidenta cresterii sau diminuarea datoriilor structurale. Rata se impune a fi superioara lui 1. C. Ratele gestiunii 1. Termenul de scurgere a stocurilor de materii prime = stocuri de materii prime x 360 / achizitii de materiale (exclusiv taxe) Exprima nr. de zile care sunt necesare scurgerii stocurilor de materii prime si furniturilor si permite a se masura performanta aprovizionarii stocurilor. 2. Termenul de scurgere a stocurilor de productie neterminata = stocuri de productie neta x 360 / productie (exclusiv taxe) / 2 profit Aceasta rata da nr. de zile de scurgere a productiei nete in ateliere si permite cuantificarea performantei de gestiune a responsabilitatilor si serviciilor de programare si lansare in fabricatie. Relatia de calcul este totusi relativ arbitrara si complicata. Astfel cifra de productie este divizata prin 2 dupa care se scade profitul, diferite studii statistice dovedind ca intre produsele practic terminate si cele la inceputul fabricatiei ar exista un echilibru mediu. 3. Termenul de scurgere a stocurilor de produse finite = stocuri de produse finite x 360 / cifra de afaceri (exclusiv taxe) Permite verificarea calitatii previziunilor comerciale si a metodelor de gestiune a stocurilor de produse finite. 4. Termenul de plata a clientilor = (clienti + efecte scontate cu termene nedepasite) x 360 / cifra de afaceri (exclusiv taxe) Faciliteaza calculul in nr. de zile a termenului mediu de plata a clientilor. Interpretarea sa da posibilitatea de a masura calitatea si seriozitatea clientilor si politica comerciala dusa. In acest domeniu avand in vedere ca aceasta depinde si de raportul de forte existent intre intreprindere si clientii sai, exigentele uneori exorbitante ale marii distributii putand fi adesea la originea degradarii acestei rate. 5. Termenul de reglementare a furnizorilor = datorii catre furnizori de materiale si servicii (cu exceptia furnizorilor de echipamente) x 360 / achizitii + schimburi externe (inclusiv taxe) Permite a se calcula termenul mediu de plata acordat de furnizori. In plus termenul depinde de obisnuintele diferitelor branse profesionale dar si de raportul de forte dintre intreprindere si furnizorii sai. D. Ratele activitatii 1. Procentul de crestere a cifrei de afaceri = cifra de afaceri (exclusiv taxe) anul n / cifra de afaceri n-1 Masoara performanta comerciala comparand procentul de progresie cu cel al pietei. 2. Valoarea adaugata pe salariat = val. adaugata / nr. salariati Permite a se calcula val. adaugata creata de salariat. Foarte interesanta poate fi o comparatie intre aceasta valoare medie pe salariat si salariul mediu. 3. Repartizarea valorii adaugate a muncii = cheltuieli de personal / valoare adaugata
2

Permite analiza repartitiei valorii adaugate pe factori umani ai productiei. Ea este extrem de variabila dupa bransele de activitate. Totusi se estimeaza ca peste 70-80% cheltuieli de personal, soldul deisponibil al valorii adaugate risca a fi insuficient pt remunerarea altor factori si finantarea dezvoltarii intreprinderii. 4. Repartizarea valorii adaugate la stat = impozite si taxe (exclusiv TVA) / valoarea adaugata Permite a se masura partea prelevata de stat pe valoare adaugata. In acest caz pot fi gasite si distorsiuni relativ importante legate de fiscalitatea locala, in particular o taxa profesionala. 5. Repartizarea valorii adaugate finantatorilor = cheltuieli financiare / valoare adaugata Evidentiaza partea prelevata de finantatori si organismele financiare. 6. Repartizarea valorii adaugate intreprinderii = capacitatea de autofinantare / valoarea adaugata Reliefeaza partea care a ramas pt. autofinantarea dezvoltarii intreprinderii. Orice crestere a acesteri rate trebuie a fi interpretata ca un element favorabil. In concluzie noi putem afirma ca metoda ratelor vine sa completeze util informatiile obtinute datorita bilantului, contului de rezultate si tabloului soldurilor intermediare de gestiune care permite a masura si a analiza performanta economica si financiara a intreprinderii. Utilizarea ratelor relativ simpla nu trebuie insa a ne dispensa de o anumita prudenta in interpretarea semnificatiei lor. Ca atare se impune atunci cand situatia o cere a proceda la toate regruparile si comparatiile utile pt. a sprijini rationamentul. In final trebuie deasemenea a accepta relativitatea semnificatiilor lor, respectiv cea a contextului economic, tipului de activitate a intreprinderii, structurii si vechimii sale. In fapt metoda ratelor constituie un instrument extrem de important pentru conducere sau gestionarul grijuliu de a ameliora rezultatele si de a le administra de o maniera rationala. Metoda scorurilor Diferitele metode de analiza financiara, metoda ratelor, tabelele tablourilor de finantare sau fluxurilor permit a se masura performanta sau contra performanta trecuta a intreprinderii, ele apeland putine informatii despre viitor. Fireste analiza are intotdeauna posibilitatea de a extrapola plecand de la rezultatele trecutului ceea ce este suficient mai ales atunci cand intreprinderea realizeaza performante bune. In cazul in care rezultatele se degradeaza, numerosi sunt cei care ar vrea sa obtina informatii mai precise despre devenirea intreprinderii si riscurile sale de slabiciune. Aici intervine metoda scorurilor , ea avand ca obiectiv de a furniza, datorita metodei de calcul, modele predictive luand informatii despre posibilitatile de slabiciune ale intreprinderii. De altfel in acest domeniu au fost puse la punct numeroase modele alicabile sectoarelor constructii si activitati publice, comert cu ridicata si transporturi. Aceste variante sunt fondate pe tehnica statistica a analizei discriminante, ceea ce presupune din start observarea a doua grupe de intreprinderi: sanatoase si cu proble,e financiare, reglementari juridice sau lichidare la termen. In cazul fiecareia dintre cele doua grupe se calculeaza o serie de rate si in continuare se determina o functie matematica, o combinatie liniara a mai multor rate care sa permita clasarea cu cea mai buna probabilitate a intreprinderii date in una sau alta din grupe. Aceasta functie N su Z va fi numita functie discriminanta multipla. Dupa ierarhizare, analiza discriminanta va permite evidentierea ratelor semnificative, deci cele ale caror procent bun de clasare permite o utilizare eficace. Modelul lui Conan si Holder Acest model este unul dintre cele mai utilizate si presupune 5 rate sau parametri. Nr. crt. Parametru Formula sau relatia de calcul Coeficientul 1 x1 realizat si disponibil / activ total 16 2 x2 capital permanent / activ total 22 3 x3 cheltuieli financiare / cifra de afaceri (fara taxe) -87 4 x4 cheltuieli de personal / valoare adaugata -10 5 x5 excedent brut al exploatarii / datorii totale 24
3

!Cifra de afaceri = valoarea vanzarilor / productia vanduta Valoarea adaugata = suplimentul de valori pe care intreprinderile le incorporeaza in produsele sale in raport cu cea a bunurilor si serviciilor cumparate de la terti. 1. Metoda deductiva Valoarea adaugata = voloarea productiei exercitiului consumatiuni intermediare Valoarea adaugata = valoarea vanzarilor valoarea achizitiilor = cifra de afaceri consum unde: productia exercitiului = productia vanduta la pret de facturare (exclusiv TVA) productia stocata (variatia stocurilor) la cost complet + productie imobilizata la cost de productie. consumatiuni intermediare = cumparaturi / achizitii curente ale intreprinderii care imbraca forma unor bunuri transformate in mod efectiv in scopuri productive si nu pt. a satisface direct nevoi umane. Important! A. In achizitii nu trebuie a fi incluse elementele procurate pe investitii si care nu vor fi incorporate in produsele finite; B. Daca nu exista variatii ale stocurilor de produse finite valoarea productiei exercitiului este egala cu cifra de afaceri iar consumatiunile intermediare cu achizitiile. 2. Metoda aditionala Valoare adaugata = cheltuieli de personal + impozite si taxe + cheltuieli financiare + amortizari si provizioane + profit Pe baza datelor din tabelul anterior va rezulta urmatoarea functie determinanta: Z = 16x1 + 22x2 87x3 10x4 + 24x5 Tabloul sinoptic cu riscul de faliment Intervalul de variatie a functiei Z Probabilitatea de faliment % z < -4,5 90 -4,5 < z < -2,5 85 -2,5 < z < 0 80 0 < z < 1,5 75 1,5 < z < 4 70 4<z<5 60 5 < z < 8,5 50 (incertitudine) 8,5 < z < 9,5 35 9,5 < z < 10,5 30 10,5 < z < 13 25 13 < z < 16 15 z > 16 10 In urma efectuarii unui studiu statistic s-au obtinut probabilitatile (riscul de amenintare) cu falimentul: Z < 4 => pericol 4 < Z < 9 => prudent Z < 16 => situatie buna