STUDIU DE CAZ

I.Introducere Scopul studiului

Studiul de caz a fost realizat din motive psihopedagogice, ntruct fiecare nvator trebuie s-i cunoasc foarte bine fiecare elev n parte pentru a putea diferenia nvarea acolo unde este cazul, pentru a-l putea ajuta n cadrul nvrii i pentru a putea susine activiti instructive-educative eficiente.

Contextul

Studiul a fost realizat prin aplicarea de teste i chestionare, dar mai ales prin observarea subiectului n cadrul activitilor instructiv-educative.

Consideraii asupra interesului pentru tem

Tema aleas este una extrem de interesant, supradotaii ncadrndu-se n categoria copiilor cu nevoi speciale, asemenea unor ali copii excepionali, cum ar fi cei cu retard mintal sau cu aptitudini artistice. Aa cum aceti copii nva n coli speciale care i ajut, aa i supradotaii au nevoie de nite coli specializate unde se folosesc diferite strategii de instruire a acestora.

Interpretrile rezultatelor din perspectiva noastr ca profesor Rezultatele copilului sunt deosebite, acesta remarcndu-se nc din clasa nti, dar nici un nvtor de pn acum nu a fost interesat s-l studieze

pentru a vedea dac este un copil supradotat sau numai unul silitor, care nva consecvent.

Consideraii asupra detalierii obiectivelor i a modalitilor de atingere a acestora

Obiectivul principal al studiului este identificarea copiilor supradotai i creativi sau dotai din coala Valea Cheii n vederea realizrii unei educaii difereniale. Primul pas este identificareacopiilor supradotai prin testare psihopedagic i apoi implementarea unor strategii de ctre profesori, nvtori pentru a ajuta aceti copii.

Consideraii asupra impactului din perspectiva educaiei

Din perspectiva educaiei este foarte important s descoperim aceti copii i s-i stimulm pentru ca acetia s nu se plafoneze, deoarece ei sunt dispui unor riscuri cum ar fi riscul subrealizrii colare la toate vrstele, al izolrii i socializrii dificile, riscul ce decurge din decalajul dintre dezvoltarea cognitiv i cea afectiv, riscul decompensrii narcisiste sub forma sindroamelor depresive, riscul inhiniiei intelectuale.

II.Date personale ale copilului

Copilul se numete Alexandru Postolache, nscut la data de 12 ianuarie 2001, in comuna Pueti-Mglai.. Este elev n clasa a IV a la coala cu clasele I-IV Valea Cheii.El este al doilea copil la prini, fratele su avnd deficien mintal sever. Dintre caracteristicile observate de nvtor la clas se numr:

foloseste un vocabular bogat si adecvat

este eficient in comunicarile verbala si scrisa

are un bagaj de lectura bogat,de regula preferind carti pentru adulti. Doreste sa discute materialele citite are un interes deosebit pe cite o arie in care gaseste motivatie si pasiune consuma timp pentru pasiunea proprie si pentru proiecte speciale are rezultate scolare deosebit de bune pe anumite directii de studiu

isi da seama de proportia de bine sau rau dintr-o activitate si gaseste cai de optimizare a acelei activitatii descopera valente noi la idei vechi

are o memorie deosebita pe ariile de interes si stapineste repede conceptele si abilitatile de baza nu are rabdare cu procedurile de rutina si cu activitatile automate pune intrebari penetrante, in particular la nivelul cauzelor si motivelor gasete placere in activitati intelectuale, cum ar fi gasirea de raspunsuri corecte sau puzzles recunoaste repede relatii ii plac structurile, ordinea si consistenta arata virtuozotate si are multe hobby-uri

gindeste critic ,este sceptic si evalueaza prin teste cu ajutorul carora acopera toate posibilitatile de ameliorare este plin de umor gindeste inafara eului propriu este interesat de ceea ce este bun sau rau, drept sau nedrept invata rapid poate sa-si concentreze atentia un timp indelungat este foarte sensibil

este perfectionist
traieste cu sporita intensitate experientele are sensibilitate morala prezinta o curiozitate neobisnuita foarte perseverent in ariile proprii de interes este plin de energie

prefera compania celor mai in virsta citeste devreme si este avid de cunoastere foarte creativ are tendinta de a contesta autoritatea are abilitati in folosirea numerelor rationeaza bine, fiind un bun ginditor are multe idei de impartit cu altii stralucit ginditor, insa distrat si neatent cu detaliile neimportante deosebeste cu usurinta detaliile importante si relevante de celelalte ofera raspunsuri neobisnuite si neasteptate la probleme poate atinge niveluri inalte de gindire abstracta isi comunica eul prin mijloace variate (verbale, kinestetice, limbajul corpului, etc) aduna o mare cantitate de informatii in domeniile de interes isi aminteste rapid fapte este frecvent perceput de altii ca lider este cooperant in grupuri accepta responsabilitati se adapteaza cu usurinta la situatii noi este increzator in colegi si candid in opiniile despre oameni ii plac schimbarile cere putina directionare din partea profesorilor

este mai interesat de raspunsuri la intrebari de tipul cum si de ce decit la alte tipuri de intrebari lucreaza independent este hiperactiv este interesat de lucruri neobisnuite dovedeste interes deosebit pentru activitatile intelectuale percepe cu usurinta asemanarile, diferentele si anomaliile

deseori ataca materiale complexe, descompunindu-le in parti componente mai simple si analizindu-le sistematic

gindete flexibil, abordind o problema in mai multe feluri este original si deseori neconventional in rezolvarea problemelor gaseste relatii intre obiecte, fapte sau idei neinrudite este apt de intelegere complexa construiste deseori ipoteze de genul'dar daca' este sensibil la frumos si atras de valorile artistice

Elevul a fost testat cu urmtoarele instrumente: -testele individuale: Stanford- Binet Intelligence Scale,Raven; -teste de grup: California Test of Mental Maturity -teste educaionale: Stanford achievement Test -teste de personalitate i sociale: California Psychological Inventory 1969 -teste de creativitate: Torrance Tests of Creative Thinking -scala de vocabular Mill-Hill -scala de nominalizare a elevilor supradotai. n calcularea coeficienilor de corelaie s-a luat n considerare i media anual la matematic i limba i literatur romn. Prin coeficienii de corelaie sa urmrit evidenierea gradului de coresponden n aprecierea performanelor intelectuale dup trei metode: teste psihologice, scala de nominalizare a elevilor supradotai i calificativele colare. Rezulatele la testele de inteligen au fost foarte bune, copilul avand un QI de 140. El a fost ncadrat n cadrul copiilor supradotai. Evaluatorii au fost uimii s afle c fratele lui are deficien mintal sever . Recomandarile echipei de psihologi n raport cu desfaurarea activitilor colare au fost utilizarea la clas a unor modele curriculare i reorientarea strategiilor, a metodelor, a coninuturilor nvmntului n concordan cu

cerinele individuale ale elevului, dac nu se reuete s transfere copilul la o coal din ora, sau la un centru de pregtire a acestor copii. Ca instrumente utilizate n nvare se pot folosi accelerarea, mbogirea, gruparea elevilor n funcie de abiliti etc. Se propune educatorilor s se ocupe de planificarea si dezvoltarea

curriculara pentru copil. Si se da un exemplu pe care l-ar putea folosi educatorul la matematica. Exemplu: Matematica
Citirea problemelor. Elevii sunt invatati cum se poate intelege si interpreta continutul unei probleme, a limbajului si metalimbajelor specifice si a legaturilor dintre conceptele cantitative si abordarile matematice. Interesul in aceasta directie este modelarea matematica a proceselor curente. -Vizualizarea si parafrazarea. Elevii sunt instruiti cum sa reprezinte o situatie logica prin imagine mentala sau prin desen. De asemenea sunt instruiti cum sa puna in cuvinte proprii, apoi in limbaj formal o situatie data. -Crearea de ipoteze destinate gasirii de solutii. Elevii sunt invatati cum sa decida ce operatii sunt necesare, in ce ordine si cum sa fie selectate datele relevante pentru transferul informatiei curente in limbaj matematic. -Estimarea raspunsurilor. Elevii sunt instruiti cum sa recunoasca paternele de gandire si concept ale unei probleme si cum sa estimeze traseul de rezolvare si raspunsurile problemelor. -Calculul. Elevii vor fi instruiti cum sa gaseasca procedurile corecte de validare a strategiilor de validare a strategiilor de gandire prin calcule adecvate si cum sa descopere algoritmii care asigura acuratetea faptelor matematice. -Verificarea problemelor. Elevii sunt instruiti cum sa verifice problema stiintifica prin rezolvare corecta, prin acuratetea reprezentarii, prin selectarea cailor potrivite de rezolvare si prin rezolvare corecta. -Elevii vor fi instruiti sa inteleaga notatii factoriale legate de grafuri arbore si sa 8 ore cu aplice aceste concepte pe situatii reale. -Elevii vor fi instruiti sa utilizeze esantioane intamplatoare in simulari de exemplificari orientate spre situatii de tip statistic. Elevii vor aplica practic aceste concepte prin aplicatii de modelarea tip financiar. matematica 4 ore cu exemplificari din matematica si stiinte

-Elevii vor fi instruiti in modul de utilizare a unei diversitati de instrumente matematice, a eficientei sau adecvarii instrumentelor pe situatii concrete, financiare sau ecologice. Instrumentele vor cuprinde elemente de grafuri, functii si grafice de functii, analiza liniara sau algebra. -Elevii vor estima si calcula procese bugetare in situatii variate, in principal in bugete personale dedicate unor activitati. Elevii vor aplica tehnici de luare a deciziilor considerand factori variati cu impact asupra bugetului propriu. -Elevii vor analiza situatii de optimizare cu exemple din transporturi si organizare de proces si din luarea deciziilor cu includerea costurilor. Elevii vor explora, recunoaste, reprezenta si aplica paterne si relatii, atat informal cat si formal. -Elevii vor folosi tehnici informationale de tip harti mentale, harti conceptuale, retele, pentru a putea lua decizii potrivite asupra bugetelor si a solutiilor optime din punct de vedere bugetar. -Elevii vor studia modelarea matematica a vanzarilor si vor reprezenta datele asupra vanzarilor prin matrici si operatii cu matrici, probabilitati si lanturi Markov -Elevii vor interpreta constrangerile date de situatii diverse caracterizate de modelul matematic si/sau de o situatie reala.

a fenomenelor

6 ore cu exemplificari si modelari de situatii concrete 8 ore cu exemplificari

-Elevii vor reprezenta relatii functionale in moduri variate, prin descriere scrisa, 4 ore cu grafice, tabele, grafuri si vor descrie conexiuni privind aceste descrieri. -Elevii vor rezolva probleme implicand tehnologia grafica. -Elevii vor interpola si vor extrapola aceste tehnici pentru rezolvarea problemelor. -Elevii vor studia diferenta dintre dobanda simpla si cea compusa, vor estima implicatiile pe termen surt si lung si le vor aplica in calculul bugetelor investitie. -Elevii vor analiza si explica comportamentele, transformarile si comportamentul general al ecuatiilor si relatiilor implicate in modelarea economico-financiara. -Elevii vor rezolva probleme implicand colectarea, structurarea si analizarea de date implicate in modelarea economico-financiara. 6 ore cu analize si variate aplicatii

personale pe situatii simulate, atat in termeni de finantare cat si in termeni de exemplificari

-Elevii vor studia impactul asupra echilibrului mediului natural pe termen scurt, mediu sau lung a colectarii selective a unui tip de date si evitarea colectarii si analizarii altor tipuri de date. -Elevii vor fi instruiti in colectarea de esantioane de date, a strategiilor de colectare, a marimii esantioanelor si a interferentelor dintre esantioanele de date. -Elevii vor identifica perceptia proprie in colectarea de date, in interpretarea si prezentarea acestora. Elevii vor intelege ca simpla colectare de date poate crea imagini false asupra unui fenomen, sau asupra unei populatii intregi. -Elevii vor intelege relatia dintre esantion si populatie statistica. -Elevii vor rezolva probleme privind colectarea si analizarea datelor. -Elevii vor interpreta curbele normale si deviatiile standard. -Elevii vor calcula, analiza si interpreta diferitele date statistice pentru a putea aprecia nivelul lor de incredere. 4 ore

III.Discuii i concluzii Studiul de fa i-a propus identificarea elevilor supradotai, aici fiind amintit doar unul, pentru a putea preveni mai nti riscurile la care sunt predispui acetia i mai apoi pentru a putea valorifica potenialul acestora n societate.

Bibliografie: www.supradotati.ro Instruirea diferenian a elevilor supradotai, Maria-Liliana Stnescu Psihopedagogia succesului, Carmen Creu