Romantismul

Apare pentru prima dat n Anglia i Germania, n secolul al XVIII-lea, i continu s se manifeste n spaiul european n prima jumtate a secolului al XIX-lea. Romantismul apare ca o reacie mpotriva clasicismului i nseamn triumful sentimentelor asupra raiunii, al imaginaiei asupra logicii i judecii. REPREZENTANI n Europa: Byron, Novalis i Hoffman n Germania, Victor Hugo n Frana, Huskin i Lermontov n Rusia, Leo Pardi n Italia. CLASIFICARE: 1. Romantismul nalt se manifest n marile culturile europene: Anglia, Germania, Frana = Universul este spaiul infinit, fiina uman aspir spre absolut. n literatura romn, l avem ca reprezentant al romantismului doar pe Mihai Eminescu. 2. Romantismul Biedermeier: - este un romantism casnic, burghez, domestic, idilic, cu pasiuni resemnate. TRSTURI: 1. Spiritul romantic este contrar echilibrului. Se caracterizeaz prin dinamism, tensiune, respinge orice regul, ngrdire a creaiei. 2. Viziunea este de tip global, cuprinde ntreg universul. 3. Spre deosebire de clasicism, romantismul este subiectiv. Clasicismul cultiv echilibrul, iar romantismul strile conflictuale. 4. Literatura romantic este dominat de lirism, comunicare ntre lumea interioar i cea exterioar. 5. Romanticii cultiv melancolia, aspiraia spre valori imposibil de realizat (frustrarea, suferina). 6. Frenezia: - este stare de exaltare, cutare de noi emoii, experiene, confundarea cu Universul i Divinitatea. 7. Misticismul: - romanticii caut absoltul, dar nu pe cale raional, ci printr-o sensibilitate exacerbat. 8. Fantasticul, imaginarul, apare obsesia pentru spaii exotice, necunoscut, mister, magie (folclor, miticul) 9. Pitorescul: - romanticii sunt atrai de frumos, de lucrurile i fiinele ieite din comun. 10. Spre deosebire de clasicism, romantismul vede n fiina uman o natur problematic, permanent lupt cu sine nsui. Personajele sunt demonice, faustice, obsedate de absolut; nelinitite, obsedate de cunoaterea total. 11. Din punct de vedere stilistic: Metafora revelatorie; Genuri i specii: a. Poezia liric (elegia, meditaia, romana, pastelul, sonetul i poemul lirico-filosofic: Luceafrul); b. Proz (roman, nuvel, jurnal, memorii); c. Teatru (drama istoric).