1. Structura economiei naionale i locul ntreprinderii n ea (internet).

Economia nationala a oricarei tari reprezinta un ansamblu coerent format din mai multe ramuri si subramuri de productie, de servicii si comerciale. Principalele ramuri macroeconomice ale economiei nationale sunt: industria care include si transporturile, constructive si telecomunicatiile; agricultura si industria alimentara; serviciile si alte ramuri. Relatia dintre conceptul de economie si conceptul de intreprindere exprima faptul ca intreprinderea este componenta fundamentala a economiei nationale, celula sa de baza. De aceea se impune cunoasterea relatiilor profunde dintre economie si intreprindere, in vederea determinarii raporturilor care permit functionarea lor. Economia intreprinderii abordeaza relatiile macro-micro in sensul desfasurarii proceselor generale de producere a bunurilor si serviciilor, administratiei si consumului . Abordarile economie-intreprindere in plan macroeconomic au in vedere continutul proceselor si fenomenelor economice care permit explicarea ratiunilor de dezvoltare a intreprinderii. 2. Capacitatea de producie a ntreprinderii i modul de determinare.( caiet). Capacitatea de producie reprezint un volum de producie pe ct de maxim posibil pe care l poate realize ntteprinderea, utiliznd efficient suprafeele i utilajul de care dispune innd cont de inovaie. C.P. se determin n indicatori medii anuali, dup formula: k n m1 m2 CPnj x CPli C.P.= C.P.m.a. x + . i =1 12 12 j =1 Cnd nu exist micare de capacitate CPma este egal cu CPnc.an sau CPsf.an, deoarece se determin ca medie aritmetic a capacitii de la nceputul anului i capacitii de la finele anului. Capacitatea de producie la nceput de an n linii generale de determin prin 2 moduri: - pentru ntreprinderi cu sortiment ngust: C.P.nc.an = P x N x Fef.de timp, unde: P-productivitatea utilajului cheie; N-nr. de utilaje sau linii; Fef.-fondul efectiv de timp de lucru al utilajului pe an - pentru ntreprinderi cu sortiment larg: NxFef . C.P.m.a.= , M-manopera unei uniti de produs considerat etalon. M C.P. a liniei se determin dup productivitatea utilajului cheie-n cazul liniei noi; sau dup productivitatea utilajului loc-ngust n cazul scoaterii utilajului vechi i introducere n linie a celui nou. Capacitatea ntreprinderii se va determina dup capacitatea secie loc-ngust, astfel putem avea dou cazuri: - n prima secie se produce produsul de baz, care se transmite pentru finisare n secia a doua; - ntreprinderea dispune de cteva secii principale n care se produc diferite produse, care se transmit ntro singur secie pentru finisare i control. 3. Programul de producie i indicatorii care-l determin (caiet). Programul de producie reprezint un set de indicatori care caracterizeaz n mod cantitativ i calitativ activitatea ntreprinderii. Acest set de indicatori se mparte n 2 categorii: - indicatori naturali: 1. sortimentul- lista detaliat a tuturor produselor fabricate n ntreprindere; 2. calitatea- grupele de calitate pe fiecare sortiment. - indicatori valorici: 1. volumul vnzrilor, se determina: VV= PM SPF mediu anual.

2. Volumul produciei marf: PM =

QiPi + S, S- servicii cu caracter industrial n form valoric,

i =1

care se include n volumul PM: - semifabricate pentru comercializarea nafara ntreprinderii; - lucrri de construcie capital efectuate cu forele proprii; - lucrri de reparaie capital a utilajului efectuat cu fore proprii - livrri cooperante. 3. Volumul produciei marf n preurile anului precedent sau n preurile la o dat concret. 4. Mijloacele fixe: componenta si metodele de evaluare. Mijloacele fixe reprezinta mijloacele de productie care participa in procesul de productie de mai multe ori, isi transpun valoarea initiala in costul productiei fabricate treptat, pe masura uzurii neschimbindu-si forma initiala natural materiala.

Clasificarea mijloacelor fixe: 1. Dupa modul de participare in procesul de productie: MF industrial productive MF neindustriale 2.In dependenta de rolul in procesul de productie MF.MF industrial-productive se impart: MF active nemijlocit participa in procesul de productie actionind asupra obiectului muncii pentru al transforma in produs finit. MF pasive nu participa la procesul de productie, dar creaza conditii favorabile pentru acesta. 3.In dependenta de termenul de buna functionare, se deosebesc clasele MF: - cladiri - constructii speciale - mijloace de transmisie - masini si utilaje - transport - altele 4. Dupa virsta ( termen real de exploatare ) se deosebesc MF : - pina la 5 ani - 6-10 ani - 11-15 ani - 16-20 ani - peste 20 ani Metodele de evaluare a MF MF pot fi evaluate conform standardului nr. 16 in felul urmator: 1. Dupa valoarea initiala sau de intrare se determina dupa relatia: MFi = P + CHt + CHmi P pretul de achizitie a MF inclusiv taxele CHt cheltuieli de transportare CHmi cheltuieli de montare/ instalare 2.Dupa valoarea de lichidare Valoarea apreciata de intreprindere pentru mamentul lichidarii mijlocului fix (MF l ) 3.Valoarea uzurabila reprezinta diferenta dintre valoarea de intrare si valoarea de lichidare tinind cont de cheltuielile de demontare. MF4 = MFi + CHd - MFL CHd- Cheltuieli de demontare a MF 4.Valoarea de bilant valoarea MF ramase intr-un moment de timp dat dupa n ani de exploatare se determina dupa relatia: MFb = MFi Uac
unde:

Uac uzura acumulata ( se determina dupa relatia : ) Uac = Uan *Tn

unde:

Uan- uzura anuala Tn termenul de exploatare reala in termenul de buna functionare Valoarea de bilant si uzura acumulata se reflecta in bilantul contabil 5. Uzura mijloacelo fixe : modul de inlaturare si metodele de calculare. Se deosebesc 2 feluri de uzura: - uzura morala - uzura fizica Uzura morala apare datorita inovatiilor atunci cind MF vechi este inca bun pentru exploatare, dar nu mai asigura indicatorii tehnico-economici favorabili. Uzura fizica apare sub influenta factorilor mediului ambiant ( frig , umeditate ) si datorita exploatarii MF. Uzura morala se inlatura prin procurarea de noi mijloace fixe Uzura fizica se inlatura datorita reparatiilor, iar la expirarea termenului de buna functionare - prin inlocuirea cu mijloace fixe noi. Pentru repararea MF se utilizeaza un sistem de reparatii planificate, care includ: revizii tehnice

- reparatii curente de gradul I si II - reparatii capitale Actualmente sunt cunoscute 4 metode de calculare a uzurii, care sunt prevazute si de standardul nr. 16, se impart in: metode accelerate in 3-4 ani intreprinderea isi restituie circa 2/3 din valoarea initiala. metode lente uzura se calculeaza in parti egale pe intreaga perioada de buna functionare. Sunt cunoscute urmatoarele metode: 1) Metoda liniara metoda lenta. Uzura anuala se determina dupa relatia: Uan = MFi + CHd - MFL / Tbf CHd cheltuieli de demontare Tbf termen de buna functionare MFL mijloace fixe lichidate MFi mijloace fixe la valoarea de intrare 2) Metoda soldului degresiv ( scontat)- uzura anuala se determina dupa relatia: Uan = MFb * Ca In acest caz cota anuala a uzurii se stabileste la un nivel mai inalt decit in cazul uzurii liniare. 3) Metoda sumei cifrelor algoritmul de calculare a uzurii anuale este: - Se stabileste termenul de buna functionare, presupunem 10 ani Se determina suma cifrelor anilor ( 1+2+3+...+10) = 55 - Se determina uzura anuala dupa relatia: Uan= valoarea de intrare a MF / suma cifrelor * T m Tm anul pentru care se determina uzura, dar se va face enumerarea lui in ordinea descrescinda, de la capat spre inceput. Pentru 1 an Tm = 10 2 an Tm = 9 10 an Tm = 1 4) Metoda productivitatii uzura anuala se determina in dependenta de productivitatea reala Algoritmul este urmatorul: -se determina volumul de productie planificat din productivitatea MF pentru intreg T bf - se determina gradul de utilizare a productivitatii pentru 1 an ca raportul dintre volumul real produs in acest an catre volumul planificat - uzura anuala se determina ca produsul dintre valoarea de intrare si coeficientul de utilizare a productivitatii. 6. Indicatorii de utilizare eficienta a mijloacelor fixe. Gradul de utilizare a MF se determina in baza unui setde indicatori, care cuprinde: 1)indicatorii ce caracterizeaza eficienta MF in intregime: - randamentul MF ( nr. de rotatii ) se determina dupa relatia : R = VV / MF - dotarea cu MF ( indicatorii invers randamentului DMF = MF/ VV 2)eficianta partii active a MF se determina in baza: - coeficientul utilizarii intensive ( reflecta utilizarea dupa productivitate Ki = Qef / Qpl Qef si Qpl cantitatea productiei fabricate corespunzator efectiv si conform planului - coeficientul extensiv ( reflecta utilizarea in timp a partii active a MF Ke = FTef / FTpl FTef si FTpl fondul de timp efectiv si planificat - coeficient integral Kint = Ki * Ke - reflecta utilizarea atit dupa productivitate cit si in timp. 3)indicatori care arata utilizarea eficienta a partii pasive : - volumul vinzarilor pentru 1 m 2 de suprafata utila - suprafata utila pentru 1 unitate al utilajului instalat. Principiile de masurare si manitorizare a eficientei utilizarii MF sunt: - eficienta trebuie masurata ( calcularea indicatorilor) - inregistrarea masurarilor ( crearea bazelor de date)

- informatiile inregistrate trebuie sa fie analizate Interpretarea informatiei privind indicatorii de utilizare eficienta poate fi efectuata datorita: compararii rezultatelor reale cu cele planificate la anumite intervale de timp. In baza inregistrarilor istorice se efectueaza comparatii a indicatorilor in dinamica 7. Metodele de renovare a mijloacelor fixe Renovarea MF drept urmare a aparitiei uzurii fizice totale sau a uzurii morale se efectueaza cu ajutorul constructiei capitale. Constructia capitala- reprezinta o totalitate de metode de renovare a MF care cuprinde: 1) Constructia de intreprinderi noi se efectueaza pe teren nou in baza unui proiect nou elaborat si coordonat in toate instantele in vigoare. 2) Largirea intreprinderii existente se efectueaza ca regula atragind noi terenuri in baza modificarilor si amendamentelor la proiectul original existent, obtinind toate aprobarile de rigoare. 3) Reconstruirea intreprinderilor in functiune ca regula nu necesita noi terenuri si se efectueaza in baza modificarilor si amendamentelor la proiectul original al intreprinderii obtinind cu toate coordonarile de rigoare. 4) Renovarea utilajului nu necesita teren nou si se efectueaza in baza modificarilor sau unui proiect nou de demontare, instalare a utilajului in spatiu intreprinderii Resursele financiare alocate pentru finantarea lucrarilor de constructie capitala se numeste investitii capitale cheltuieli efectuate in perioada curenta cu scopul obtinerii veniturilor in viitor. Sursele de finantare a investitiilor capitale depind de forma de proprietate a intreprinderii Constructia de noi intreprinderi se finanteaza: -din bugetul republican sau local corespunzator pentru intreprinderi de stat sau intreprinderi municipale - pentru intreprinderile private- din sursele proprii ale fondatorului sau fondatorilor aceste resurse la momentul crearii intreprinderii noi se reflecta in fondul statutar. 8. Mijloacele circulante: esenta economica, componenta si sursele de finantare. MC reprezinta mijloacele banesti care apar in intreprindere sub 2 feluri de fonduri: 1) Fonduri ale circulatiei includ: mijloace banesti, creante, produs finit la depozit 2) Fonduri circulante de productie care reprezinta obiecte ale muncii care participa o singura data la procesul de productie, isi transpun costul in costul productiei fabricate totalmente modificate esential forma initiala, natural materiala. MC se clasifica dupa urmatoarele criterii: 1)Dupa sfera pe care o deosebesc: -mijloace ale circulatiei deservesc sfera circulatiei care incepe cu bani pe cont, procurarea materiei prime (I parte) livrarea produsului finit catre client si se finalizeaza cu incasarea banilor de la client. - fonduri circulante de productie deservesc sfera producerii care incepe cu transmiterea materiei pline de la depozit in producere si se finalizeaza cu obtinerea produsului finit. 2) Se impart in grupe si elemente Cuprind urmatoarele grupe: -rezerve de productie ( stocuri de marfuri si materiale) -produs in curs de executie -stoc de produs finit la depozit -creante -mijloace banesti -cheltuieli pe viitor Grupa rezerve de productie consta din urmatoarele elemente: materie prima, materiale principale si auxiliare, ambalaj, diferite feluri de energie, piese de rezerva, inventar instrument, cu termenul mai mare de 1 an de zile sau valoarea mai mare 1000 lei s.a. 3) Dupa sursele de finantare se deosebesc: mijloace circulante proprii si alaturatelor,mijloace circulante imprumutate 4)Dupa modul de normare: mijloace circulante normate, mijloace circulante nenormate Sursele de finantare a MC

1)sursa proprie cuprinde capitalul statutar care este finantat: -de catre proprietar sau proprietari ( pentru intreprindere privata) -de catre stat (bugetul republican) pentru intreprindere de stat -de catre administratori publica locala ( bugetul local) pentri intreprindere municipala Drept sursa proprie pentru finantarea surplusului de MC. Indiferent de forma de proprietate a intreprinderii serveste profitul nerepartizat. Drept sursa alaturata sursei proprii utilizata pentru finantarea MC pe termen scurt servesc pasivele stabilite. Datorii calculate dar neachitate care includ:datorii privind facturile comerciale, datorii privind salariatii, fondul social bugetului. 9. Indicatorii de utilizare eficienta a mijloacelor circulante. MC deservesc cu amanuntul 3 sfere: 1) sfera circulatiei incepe cu banii pe cont si se finanseaza cu stoc de rezerve de productie la depozit 2) sfera productiei incepe cu lansarea materiei prime de la depozit in sectia de productie pregatirea produsului in curs de executie si se finalizeaza cu produs finit in sectia productiei. 3) Sfera circulatiei care incepe cu receptionarea produsului finit la depozit livrarea produsului finit catre client si se finalizeaza cu incasarea mijloacelor banesti. Mijloacele circulante se afla in continua rotatie deservind aceste sfere de care depinde eficienta utilizarii lor. Principalii indicatori de utilizare eficienta sunt: 1)coeficientu direct ( nr. De rotatii) (Kd) Kd = VV/ MCma ( reflecta cite rotatii au efectuat MC in perioada de timp examinata 2)coeficientul indirect Kind = vinzari anuale 3) durata unei rotatii B-M-B Se determina dupa relatia D = 360/Kdir = 360/VV/MC sau 360 * MC/VV Indicatorii trebuie sa aiba tendinta de crestere cei lalti 2 de descrestere 10. Metodele de determinare a necesarului de mijloace circulante 11.Personalul intreprinderii: componenta si metodele de evidenta. Personalul intreprinderii reprezinta toti angajatii a acestuia indifferent de forma de angajare Evidenta personalului in cadrul intreprinderii se duce sub 2 forme: 1. personalul scriptic- de lista ( mediul scriptic) 2. personalul de prezenta nr. angajat prezenti real la serviciu Personalul mediu scriptic se reflecta in rapoartele de munca ( 1-M) Personalul intreprinderii in dependenta de rolul in procesul de productie se impart in 2 categorii: 1. personalul industrial productiv nemijlocit participa in procesul de productie de baza a intreprinderii 2. personal neindustrial Personalul industrial productive (PIP)in dependenta de modul de participare la procesul de productie se impart in 5 categorii de personal 1. muncitori - de baza - auxiliari 2. conducatori, specialisti, functionary 3. personal de servire 4. ucenicii 5. paza Necesitatea clasificarii dupa acest criteriu:(muncitori) determinarea modului de pregatire a personalului sau de asigurare cu personal personalui se imparte pe grade de calificare, profesii si specialitati Necesitatea clasificarii asigurarea cu personalul necesar cerintelor intreprinderii Pentru muncitori se deosebesc 8 categorii de calificare

Penru conducatori, specialisti , functionali 9-22 categoria Necesitatea calificarii dupa categorii- determinarea tarifului si a salariului de post 12.Productivitatea muncii si modul de determinare a ei. Productivitatea muncii indicator care reflecta gradul de eficienta a utilizarii personalului Reflecta volumul de productie efectuat de catre un muncitor intr-o unitate de timp sau cheltuielile de timp pentru a produce o unitate de produs. Productivitatea muncii se determina: 1) in mod direct- ca raportul dintre volumul vinzarilor catre nr. mediu scriptic al angajatilor sau catre nr. mediu scriptic al muncitorilor q= VV(PM)/Ns 2) indicatorul indirect manopera q q = Ns*Fef / Q Ns nr. mediu scriptic Fef fondul efectiv de timp a uniu muncitor se determina dupa urmatorul algoritm: a).fondul calendaristic 365*8 b).zilele de odihna si sarbatori c)fondul nominal = fondul calendaristic zilele calendaristice si sarbatori d).neprezentari la serviciu: -concedii planificate -concedii din cont propriu -concedii pentru studii -foi de boala e.)fondul de prezenta Fp= fondul nominal(Fn)- neprezentari(Np) f).reducerea zilei de munca din urmatoarele pricini: - pentru ucenici cu o ora - penru persoane care nau atins majoratul - penru mame care alapteaza - din pricini ale intreprinderii g).fondul efectiv de timp = fondul de prezenta minus pierderile pe parcursul schimbului 3)valoarea adaugata pe cap de angajat q= VA/ Ns Valoarea adaugata se determina: 1. metoda directa VA = S+U+Pr+I+D S-salariul (angajatilor) U-uzura Pr- profitul intreprinderii I impozitele D- dividentele 2. metoda indirecta VA = Cpr CMD Cpr- costul de productie al productiei marfa (formularul 5P) CMD- consumuri materiale directe 13.Formele si sistemele de salarizare utilizate de interprinderile industriale. Actualmente in intreprinderi industriale se utilizeaza 2 forme de salarizare: 1) salarizare in regie in dependenta de timpul lucrat 2) salarizarea in acord in dependenta de volumul (sarcina) de lucru Salariul in regie este utilizata preponderant pentru salarizarea muncitorilor auxiliari si muncitorii de baza in cazul cind pentru acestia nu pot fi stabilite norme de productie, pentru conducatori, specialisti, functionali in baza salariului de post (regie). Salariul in accord se utilizeaza preponderant pentru muncitorii de baza si pentru muncitorii auxiliary in cazul cind pentru ei sunt stabilite norme de productie. Regia poate fi utilizata cu urmatoarele sisteme de salarizare: - regie simpla - regie premiala

Acordul poate fi utilizata cu urmatoarele sisteme: - acord simplu - acord premial Acord premial tariful va fi calculate cu indeplinirea normei - acord progresiv premia va fi platita atunci cind avem norme de progresivitate mai mare (supraindeplinirea normei) - acord individual salariul se calculeaza pentru fiecare persoana imparte in dependenta de rezulattele muncii sale - acord de brigade (echipa) remunerarea membrilor echipei se va efectua in dependenta de nivelul mediu de indeplinire a normei de productie in echipa. 14. Reglementarea salarizarii in Republica Moldova salariu - orice recompensa sau cistig evaluat in bani, platit angajatilor de catre angajator sau de organul imputernicit de acesta, in temeiul contractului individual de munca, pentru munca executata sau ce urmeaza a fi executata; salariu tarifar - componenta de baza a sistemului tarifar ce determina marimea salariului de baza al muncitorului de categoria de calificare respectiva pe unitate de timp (ora, zi, luna); salariul functiei - marimea lunara a salariului de baza stabilita pentru conducatori, specialisti si functionari in dependenta de functia detinuta, calificarea si specificul ramurii; Structura salariului (1) Salariul include salariul de baza (salariul tarifar, salariul functiei), salariul suplimentar (adaosurile si sporurile la salariul de baza) si alte plati de stimulare si compensare. (2) Salariul de baza se stabileste sub forma de salarii tarifare pentru muncitori si salarii ale functiei pentru functionari, specialisti si conducatori pentru munca executata in conformitate cu normele de munca stabilite potrivit calificarii, gradului de pregatire profesionala si competentei angajatului, calitatii, gradului de raspundere pe care il implica lucrarile executate si complexitatii lor. (3) Salariul suplimentar reprezinta o recompensa pentru munca peste normele stabilite, pentru munca eficienta si inventivitate si pentru conditii deosebite de munca. El include adaosurile si sporurile la salariul de baza, alte plati garantate si premii curente, care se stabilesc in conformitate cu rezultatele obtinute, conditiile de munca concrete, iar in unele cazuri prevazute de legislatie - si luindu-se in considerare vechimea in munca. (4) Alte plati de stimulare si compensare includ recompensele conform rezultatelor activitatii anuale, premiile potrivit sistemelor si regulamentelor speciale, platile de compensare, precum si alte plati neprevazute de legislatie care nu contravin acesteia. Articolul 5. Sursele de plata a salariului (1) Sursa de plata a salariului pentru angajatii din sectorul real o constituie o parte din venitul obtinut din activitatea economica a unitatii. (2) Pentru angajatii din sectorul bugetar sursele de plata a salariului sint mijloacele aprobate acestora in bugetul din care se intretin, precum si, dupa caz, mijloacele extrabugetare constituite in conformitate cu legislatia. (3) Organizatiile obstesti, patronatele, asociatiile de cetateni salarizeaza persoanele angajate din mijloacele banesti constituite in conformitate cu prevederile statutelor lor. Articolul 6. Legislatia in domeniul salarizarii (1) Legislatia in domeniul salarizarii se bazeaza pe Constitutia Republicii Moldova si include Codul muncii, prezenta lege si celelalte acte normative care reglementeaza salarizarea. *Legea cu privire la salarizare reglementeaza salarizarea prin urmatoarele momente: 1) salariul minim pe tara (1100) 2) salariul tarifar un set de documente care include: -coeficientii tarifari-reflecta de cite ori salariul categoriei ,,N,, este mai inalt decit salariul categoriei ,,1,, *Legea prevede 29 de categorii si 29 de coeficienti Salariul minim Coeficientul pentru categoria 1 este 1

Primele 8 categorii sunt pentru muncitori Marimea adausurilor: - pentru conditii nocive sau deosebit de nocive - pentru lucrul in timpul de odihna si sarbatori - pentru ore lucrate noaptea (11 seara pina 6-7 dimineata) 50%din tariff 15. Costul de productie: esenta economica si tipurile. Costul de productie reprezinta cheltuielile si consumurile suportate de intreprindere aferente producerii bunurilor cu scopul de a obtine un venit. Cheltuielile sunt legate de perioada Consumurile sunt legate de cantitate de consum (se aseaza la depozit) *Se deosebesc urmatoarele feluri de costuri: 1) in dependenta de locul de aparitie consumurilor si cheltuielilor -cost tehnologic- insumeaza consumurile aferente efectuarii procesului tehnologic -costul de sectie consumurile de materie prima ,consumurile electrice ,uzura cladirii etc. Costul sectiei = costul tehnologic + consumurile si cheltuielile aferente intretinerii sectiei -costul de productie =cost de sectie + cheltuieli aferente intretinerii intreprinderii -cost complet = cost de productie + cheltuieli comerciale 2) in dependenta de perioada de timp pentru care se calculeaza costul -cot normative-pentru produse noi -cost planificat -cost real sau efectiv 3) in dependenta de purtatorul costului -costul vinzarilor -costul productiei fabricate -costul pe unitate de produs 16.Clasificarea si componenta consumurilor si a cheltuielilor. *Consumurile se clasifica in felul urmator: 1) in dependenta de modul de calculare: Consumuri directe valoarea lor se determina in mod direct prin inmultirea (produsului) normei de consum la pretul de achizitie sau manoperii la tarif Catre acestea se refera: -consumuri materiale directe (CMD) -consumuri directe privind retribuirea muncii ( salarii de baza +salariul suplimentar +toate felurile de defalcari la salariu) 2)in dependenta de volumul de productie: Consumuri fixe ca suma totala ramin neschimbate intr-o anumita perioada de timp iar pe unitate de produs se modifica in sens invers modificarii volumului de productie. Consumuri variabile ca marime totala se modifica in acelasi sens si direct proportional modificarii volumului de productie. Consumurile cuprind: 1) consumuri materiale directe- material prima ,materialele principale auxiliare, semifabricate din exterior, piese accesorii,toate felurile de energie pentru scopuri tehnologice 2)consumuri directe privind retribuirea muncii salariul de baza + salariul suplimentar +toate felurile de asigurari la salariul pentru muncitorii principali. 3) consumuri indirecte remunerarea muncii pentru muncitorii auxiliari,conducatori, specialisti,functionary implicate numai in sectie, a personalului de deservire a sectiei.

Consumurile indirecte se calculeaza in baza de diviz pe intreprindere si se repartizeaza pe unitate de produs in mod indirect- proportional salariului de baza a muncitorilor principali. Cheltuielile se grupeaza: 1)in dpendenta de felul activitatii intreprinderii Cheltuieli operationale aferente activitatii de baza a intreprinderii Cheltuieli investitionale aferente modificarii patrimoniului intreprinderii (creste-descreste) Cheltuielile activitatii financiar aferente plasarii investitiilor financiare si a schimbului valutar. 2) cheltuieli ale perioadei: Cheltuieli generale si administrative Cheltuieli comerciale Alte cheltuieli Cheltuieli generale si administrative -remunerarea CSF la nivelul intreprinderii -cheltuieli cu deplasarea pentru aceste persoane -cheltuieli pentru deservirea bancara -cheltuieli pentru protectia muncii si ocrotirea sanatatii -cheltuieli de arenda Cheltuieli comerciale include: - remunerarea personalului ocupat de marketing -intretinerea si uzura mijloacelor de transport implicate in transportarea marfurilor -cercetari de piata -cheltuieli cu promovarea produselor -cheltuieli pentru distribuirea produselor 17.Determinarea costului pe purtatori de cost Costul de productie se determina dupa urmatoarele articole de cost: 1) consumuri materiale directe =stoc de materie prime si materiale la finele perioadei + achizitii pe parcursul anului stoc la inceputul perioadei. 2) conumuri directe privind retribuirea muncii = - salariul de baza a muncitorilor principali - salariul suplimentar - toate felurile de asigurari la salariu 3) consumuri indirecte cost de productie (1+2+3) 4)cheltuieli generale si administrative 5)cheltuieli comerciale 6)productie in curs de executie la finele anului- productie in curs de executie la inceputul anului = cost de productie +4+5 +(-) modificarea productiei in curs de executie (6)