Lampi cu descarcare in gaze

Utilizeaza fenomenul de luminiscenta in gaze. Un tub de sticla,cuart,ceramica transparenta pentru radiatie are doi electrozi intre care se aplica o diferenta de potential.In tub,se introduc atomi,molecule de mercur,xenon,neon,sodiu,etc(in functie de radiatia dorita).

Sub actiunea campului electric,electronii liberi sunt accelerati si ciocnesc atomii gazului pe care ii excita sau ii ionizeaza. La revenirea in starea fundamentala,acesti atomi emit radiatie electromagnetica,a carei lungime de unda depinde de natura gazului utilizat. Electronii liberi exista in gaz datorita agitatiei termice,emisiei termice a catodului,emisiei catodului datorita campului electric,emisiei secundare determinata de bombardamentul catodului cu ioni.

Daca gazul are presiune mica(<0,01 atm),interactiunea electroni-atomi nu este foarte accentuata ->gazul ramane relativ rece,fapt care determina un spectru de emisie discret,caracteristic gazului sau valorilor prezente.

La presiuni mai ridicate(~0,1 atm),gazul ajunge la aceeasi temperatura cu electronii(4.0006.000K)->partea centrala a descarcarii este ocupata de un arc->liniile spectrale emise se largesc,formand benzi;la presiuni mai mari,se poate obtine chiar un spectru continuu. Cresterea tensiunii aplicate electrozilor duce la aparitia a noi stari excitate,deci la cresterea numarului de linii din spectru.Pentru presiuni mici,densitatea de curent este constanta deoarece sectiunea descarcarii creste cu tensiunea.Daca presiunea creste,apar ionizari care au ca rezultat formarea unei plasme in tub. Deoarece procesul de generare de electroni este in avalansa(multiplicativ),este necesar un element extern de limitare a curentului(balast):in cazul functionarii in curent continuu,in serie cu lampa,se monteaza o rezistenta;pierderile de putere in rezistenta sunt aproximativ egale cu puterea consumata de lampa->randamentul este scazut. In curent alternativ,balastul este inductiv->puterea consumata in balast este 10% din puterea de alimentare.Rolul acestui element in curent alternativ este sa permita aplicarea tensiunii necesare amorsarii descarcarii,sa limiteze curentul de functionare si sa asigure reaprinderea la fiecare alternanta.In multe cazuri,se foloseste un al treilea electrod de amorsare a descarcarii.. Tipuri: Lampi cu vapori de mercur la presiune joasa si Lampi fluorescente

Lampi cu vapori de mercur la presiune joasa

Aceste lampi prezinta doua baloane:unul interior care asigura descarcarea,altul exterior care contribuie la stabilitatea termica. Atmosfera de lucru este un amestec de vapori de mercur si gaze rare(de obicei argon),gaze introduse pentru a inlesni aprinderea.Emisia este in gama lambda apartine domeniului UV[185-254nm].

Pentru a creste eficienta radianta,trebuie marita presiunea in tub.Acest proces are la inceput un efect pozitiv,deoarece creste numarul de atomi excitati;de la o anumita valoare a presiunii, fluxul emis scade in urma absorbtiei radiatiei ultraviolete in volumul de gaz. Randamentul lampii creste si in cazul inlocuirii argonului cu cripton care prezinta o sectiune de ciocnire pentru electroni mai mica;in acest fel,se reduc pierderile datorate ciocnirilor neradiative. Geometria tubului in care are loc descarcarea determina in mare masura randamentul de conversie a energiei d-diametrul tubului; l-lungimea descarcarii.

LAMPI FLUORESCENTE

Pentru ca radiatia emisa de o lampa cu mercur sa se afle in principal in domeniul vizibil,pe balonul in care are loc descarcarea,se depune un material fluorescent care transforma

radiatia ultravioleta a mercurului in radiatie vizibila.

Lungimea de unda reemisa si randamentul depind de natura materialului fosforescent folosit.Eficienta radianta de 75% conduce la o eficienta luminoasa de doar 25%,mai mare totusi decat in cazul lampilor cu incandescenta<-din cauza ca eficienta de conversie maxima UV->vizibil este 50%. Dupa tipul de amorsare utilizat,lampile cu fluorescenta se clasifica in urmatoarele categorii: -cu preincalzire,caz in care catodul se incalzeste inainta de aplicarea tensiunii pe tub; -cu pornire instantanee,prin aplicarea unei tensiuni mai mari decat cea nominala,pentru asigurarea unei ionizari initiale; -cu pornire rapida,in situatia in care catodul este incalzit in permanenta. Tensiunea de initializare a descarcarii depinde de geometria tubului,de presiunea si natura gazului,de temperatura ambianta.