Vasile Crlova - Ruinurile Trgovitei

Fanica: O, ziduri ntristate! O, monument slvit! n ce mrime nalt i voi ai strlucit, P cnd un soare dulce i mult mai fericit i rvrsa lumina p-acest pmnt robit! Cipa :n negura uitrii ndat v-a supus. Ce jale v coprinde! Cum totul v-a pierit! Subt osndirea soartei de tot ai nnegrit! Din slava strmoasc nimic nu v-a rmas. Oriunde nu se vede nici urma unui pas. -n vreme ce odat oricare muritor Privea la voi cu rvn, cu ochiu-ainttor, Acum de spaim mult se trage napoi ndat ce privirea i cade drept pe voi... Fanica: Dar nc, ziduri triste, avei un ce plcut, Cnd ochiul v privete n linitit minut: De mil l ptrundei, de gnduri l uimii. Voi nc n fiin drept pild ne slujii Cum cele mai slvite i cu temei de fier A omenirei fapte din faa lumei pier; Cipa: Eu unul, n credin, mai mult m mulumesc A voastr drmare pe gnduri s privesc, Dect zidire nalt, dect palat frumos, Cu strlucire mult, dar fr un folos, -ntocmai cum pstorul ce umbl pre cmpii, La adpost alearg cnd vede vijlii, Aa i eu acuma, n viscol de dureri, La voi spre uurin cu triste viu preri. Nici muzelor cntare, nici mil voi din cer, O Patrie a plnge cu mult jale cer. Fanica: La voi, la voi ndejde eu am de ajutor; Voi suntei de cuvinte i de idei izvor. Cnd zgomotul de ziu nceat preste tot, Cnd noaptea atmosfera ntunec de tot, Cnd omul de necazuri, de trude ostenit n linitirea nopii se afl adormit, Eu nici atunci de gnduri odihn neavnd, La voi fr sfial viu singur lcrmnd i de vederea voastr cea trist nsuflat A noastr neagr soart descoper nencetat . Cipa: Acest trist glas, ruinuri, p mine m-au ptruns i a huli viaa n stare m-au adus. ... .......Deci priimii, ruinuri, ct voi vedea pmnt, S viu spre mngiere, s plng pe-acest mormnt, Unde tiranul nc un pas n-a cutezat, Cci la vederea voastr se simte spimntat!