Sunteți pe pagina 1din 6

Unitatea de invaare nr.

1 INSTITUIILE PUBLICE I BUGETUL PUBLIC NAIONAL

Unitatea de nvare Nr. 1


INSTITUTIILE PUBLICE SI BUGETUL PUBLIC NATIONAL
Cuprins Obiectivele Unitii de nvare Nr. 1 1.1. Institutiile publice, definire, rol si organizare 1.2. Structura orgabizatorica a bugetului de stat Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 1

Pagina 1 2 4 7 7

Unitatea de invaare nr. 1 INSTITUIILE PUBLICE I BUGETUL PUBLIC NAIONAL

OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 1


Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 1 sunt: Definirea institutiileor publice si clasificare lor dupa modul de subordaonare Bugetul public national si structura sa organizatorica

1.1. INSTITUIILE PUBLICE I BUGETUL PUBLIC NAIONAL


Institutiile publice reprezint acele unitati economice institutionalizate, a
caror functie principala consta in redistribuirea veniturilor si a avutiei pe seama serviciilor prestate populatiei, in cazurile in care intreprinderile, firmele nu ofera astfel de servicii pe piata sau le ofera in cantitati insuficiente.

Institutiile publice mai sunt numite si administratii publice si sunt formate din administratia centrala, administratii sociale si administratii locale.
In conformitate cu Legea nr.500/13.08.2002 privind finantele publice, institutiile publice cuprind: Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, alte autoritati publice, institutiile publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora. La nivel local, conform reglementarilor legislative privind finantele publice locale, institutiile publice locale reprezintadenumirea generic, incluzind comunele, orasele ,municipiile, sectoarele municipiului Bucuresti, judetele, municipiul Bucuresti, institutiile si serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridical, indifferent de modul de finnatare a activitatii acestora

De ce sunt atit de importante institutiile publice si cum se poate define acest concept? Legea finantelor publice si respective, legea finantelor publice locale, defines notiunea de institutie publica enumerind exemple in acest sens, fara a fi surprinse cu
exactitate caracteristicile esentiale care ar tebui indeplinite de acestea. De asemenea nu se face o distinctive exacta intre autoritate publica si institutie publica. Conform viziunii Fondului Monetar International, sectorul public cuprinde, pe de-o parte entitatile ce apartin Administratiei guvernamentale centrale si locale, iar pe de alta parte cuprind entitatile cu scop productive, angrenate in mecanismul pietei si care urmaresc obtinerea de profit. Resursele financiare publice provin din impozite ,taxe, contributii si venituri nefiscale, preluate de la personae juridice si fizice, cu luarea in consideratie a potentialului lor economic si a altor criterii stabilite de lege. Dimensionarea cheltuielilor publice si repartizarea acestora pe destinatii si ordonatori de credite se efectueaza in concordanta cu obiectivele srategiei de dezvoltare economica si sociala a tarii si cu

Unitatea de invaare nr. 1 INSTITUIILE PUBLICE I BUGETUL PUBLIC NAIONAL

prioritatile immediate stabilite de autoritatile publice competente.

Contabilitatea bugetara trebuie sa asigure reflectarea ntregului proces al executrii bugetului de stat pe feluri de venituri si cheltuieli pe verigile sistemului bugetar, precum si pe fiecare organ financiar si instituie bugetara in parte. De asemeni, contabilitatea bugetara trebuie sa furnizeze datele necesare cunoaterii mijloacelor materiale si bneti aflate in folosina instituiilor bugetare, permind in acest fel exercitarea controlului asupra utilizrii acestora. Contabilitatea bugetara se tine la nivelul tuturor componentelor sistemului bugetar.
Aceste componente pot fi grupate dupa mai multe criterii, astfel:

1. Din punct de vedere al subordonarii: instituii ale administratiei publice centrale, cuprind: Presedentia Romaniei, Parlamentul, Guvernul, ministerele si celelalte autoritati centrale de specialitate si institutiile teritoriale din subordinea lor; instituii ale administratiei publice locale, cuprind: autoritatile administratiei publice locale, formate din consiliile judetene, municipale, orasenesti si comunale,
institutiile publice si serviciile publice cu personalitatee juridica, indiferent de modul de finantare a actvitatii lor.

2. Dupa modul de finanare: a) instituii finanate integral de la buget - situatie in care veniturile pe care le realizeaza au obligatia sa le verse in totalitate, la bugetul din care sunt finantate; b) instituii cu finanare mixta, obtin venituri proprii care sunt completate din fonduri bugetare, sub forma subventiilor sau transferurilor bugetare; in aceasta situatie, veniturile proprii pe care le realizeaza institutiile in cauza se retin pentru autofinantare,
iar cele nefolosite la sfirsitul anului se reporteaza pentru anul urmator;

c) instituii finantate integral din fonduri speciale. 3. Dupa domeniul in care isi manifesta autoritatea a) Institute de cercetare stiintifica b) Institutii din domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale c) Institutii de invatamint d) Unitati sanitare e) Institutii de cultura si recreere f) Unitati agricole si silvice Activitatea finantelor publice cuprinde: a) elaboraea si executia ugetului public national pe toate structurile acestuia:bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetul institutiilor publice autonome; b) incasarea impozitelor, taxelor si celorlalte venituri ale statului stabilite prin lege; c) utilizarea mijloacelor financiare aflate la dispozitia institutiilor publice, indiferent de nivelul de subordonare al acestora; d) controlul modului in care au fost utilizate mijloacele materiale si banesti apartinind institutiilor publice.

Unitatea de invaare nr. 1 INSTITUIILE PUBLICE I BUGETUL PUBLIC NAIONAL

Test de autoevaluare 1.1.

Rspunsul la test se gsete la pagina xx.

1.2. STRUCTURA ORGANIZATORIC A SISTEMULUI BUGETAR


In ara noastr sistemul bugetar cuprinde urmtoarele domenii: nvmntul, sntatea, cultura, aprarea rii, autoritatea public, justiia, asistena i protecia social, protecia mediului nconjurtor, transporturile i telecomunicaiile, cercetarea tiinific precum i alte activiti de interes naional. Organizarea sistemului bugetar are la baz structura de organizare a statului romn. Astfel se ntlnete aceeai divizare administrativ-teritorial, n judee, municipii, orae i comune. Conform Constitutiei Romaniei, art.137, Bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat i bugetele locale ale comunelor, oraelor i judeelor. Bugetul public naional are urmtoarea componen: a) bugetul de stat b) bugetul asigurrilor sociale de stat; c) bugetele fondurilor speciale; d) bugetul trezoreriei statului; e) bugetele locale; f) bugetele instituiilor publice autonome; a) bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din bugetul de stat; h) bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii; i) bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate su garantate de stat i ale cror rambursare, dobnzi i alte costuri sc asigur din fonduri publice; j) bugetul fondurilor externe nerambursabile. Guvernul elaboreaz proiectul bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat, precum i proiectele bugetelor fondurilor speciale, ale conturilor generale anuale de execuie ale acestora i le supune spre aprobare Parlamentului. Dup aprobare Guvernul rspunde de realizarea prevederilor bugetare. Guvernul asigur, de asemenea, conducerea generala a activitii executive n domeniul finanelor publice, scop n care examineaz periodic situaia financiar pe economie, execuia bugetulu public naional i a bugetelor fondurilor speciale, stabilind msuri pentru meninerea sau mbuntirea echilibrului, dup caz. De asemenea, Guvernul asigur elaborarea raportului privind situaia macroeconomic pentru anul bugetar respectiv i proiecia acesteia n urmtorii 3 ani. Ministerul Finanelor Publice adopt msurile necesare pentru asigurarea echilibrului bugetar, aplicarea politicii financiare a statului precum i cheltuirea cu

Unitatea de invaare nr. 1 INSTITUIILE PUBLICE I BUGETUL PUBLIC NAIONAL

eficien a resurselor financiare. Bugetele Preediniei Romniei, Guvernului i ale altor institutii publice care nu au organe ierarhic superioare se prevd distinct n bugetul de stat i se aprob de ctre Parlament. Camera Deputailor i Senatul, cu consultarea Guvernului, i aproba bugetele proprii naintea dezbaterii bugetului de stat i le nainteaza Guvernului n vederea includerii lor n bugetul de stat. Bugetele proprii ale judeelor, municipiului Bucureti, muncipiilor, oraelor i comunelor, precum i bugetele fondurilor speciale constituite potrivit legii in afara acestor bugete, se aproba de catre consiliile judetene sau locale ale acestora, dupa caz. Bugetele instituiilor publice care au calitatea de ordonatori secundari sau teriari de credite, finanate integral sau parial din bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat i bugetele fondurilor speciale se aprob de ctre ordonatorii principali de credite (organul ierarhic superior al acestora). In bugetul de stat, n bugetul asigurrilor sociale de stat, n bugetele locale i n bugetele fondurilor speciale nu se pot nscrie i aproba cheltuieli far stabilirea resurselor din care urmeaz a fi efectuate. Constituirea, repartizarea i utilizarea resurselor financiare ale statului, ale unitilor administrativ-teritoriale i ale instituiilor publice, se controleaz de ctre Curtea de Conturi, Ministerul Finanelor Publice i alte organe mputernicite de lege. Ministerul Finanelor Publice va nainta Guvernului pn la data de: 1 mai obiectivele politicii fiscale i bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaboreaz proiectul de buget i pe urmtorii 3 ani, mpreun cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite, urmnd ca acesta s le aprobe pn la data de 15 mai i s informeze comisiile pentru buget, finane i bnci ale Parlamentului asupra principalelor orientri ale politicii sale macroeconomice i ale finanelor publice. Ministerul Finanelor Publice va transmite ordonatorilor principali de credite, pn la 1 iunie a fiecrui an, o scrisoare cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza cruia vor fi ntocmite proiectele de buget i metodologiile de elaborare a acestora.

Ordonatorii principali de credite au obligaia ca, pn la data de 15 iulie a fiecrui an, s depun la Ministerului Finanelor Publice propunerile pentru proiectul de buget i anexele la acesta, pentru anul bugetar urmtor, cu ncadrarea n limitele de cheltuieli i estimrile pe urmtorii 3 ani, isoite de documentaii i fundamentri detaliate.
Consiliile locale i judeene au aceleai obligaii n cazul solicitrii de majorare a transferurilor, cotelor sau sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat fa de anul n curs. Ministerul Finanelor Publice, pe baza acestor proiecte de buget i a bugetului propriu ntocmete proiectele legilor bugetare i proiectele bugetelor pe care le depune la Guvern pn la data de 30 septembrie a fiecrui an. Dup nsuirea proiectelor de buget de ctre Guvern, acesta le supune spre aprobare Parlamentului, cel mai trziu pn la data de 15 octombrie fiecrui an. Bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu, pe capitole, pe articole si pe ordonatorii principali de credite. Legislatia noastra prevede organizarea piramidala din punct de vedere al subordonarii institutiilor publice. Numarul maxim de nivele este trei, afferent categoriilor de ordonatori de credite bugetare: principali, secundari si tertiari.

Estimrile pentru urmtorii 3 ani reprezint inforimaii privind necesarul de finanare pe termen mediu i nu vor face obiectul autorizrii pentru anii bugetari respectivi. Dac legea bugetului de stat i legea bugetului asigurrilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puin 3 zile nainte de expirarea exerciiului bugetar, Guvernul ndeplinete sarcinile i aplic n continuare prevederile bugetelor anului precedent, pn la aprobarea noilor bugete. Limitele lunare de cheltuieli nu pot depi de regul 1/12 din prevederile bugetului anului precedent, cu excepia

Unitatea de invaare nr. 1 INSTITUIILE PUBLICE I BUGETUL PUBLIC NAIONAL

cazurilor deosebite, temeinic justificate de ordonatorii principali de credite. In cursul exerciiului bugetar, legea bugetar anual poate fi modificat prin legi rectificative, care se prezint Parlamentului cel mai trziu pn la data de 30 noiembrie. Prin legile bugetare anuale se poate bloca o parte din creditele bugetare aprobate ordonatorilor principali de credite; n vederea meninerii echilibrului bugetar aprobat i cheltuirii cu eficien i eficacitate a fondurilor publice. Test de autoevaluare 1.2.

Rspunsul la test se gsete la pagina xx.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 1

Rspunsurile testelor de autoevaluare


Rspuns 1.1

Rspuns 1.2.

Bibliografie unitate de nvare nr. 1

S-ar putea să vă placă și